2,833 matches
-
domiciliul actual în Germania, 68163 Mannheim, Holbeinstr. 1. 17. Hubbes Carol Gerhard Toma, născut la 28 august 1935 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiul lui Toma și Emanuela-Wilhelmina, cu domiciliul actual în Germania, 68163 Mannheim, Holbeinstr. 1. 18. Heidinger Nora, născută la 5 septembrie 1972 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Sîmpetran Liviu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76684 Ostringen, Hebelstr. 9. 19. Ferencz Daniel, născut la 19 septembrie 1968 în Pitești, județul Argeș, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
și Sonia, cu domiciliul actual în Germania, 91074 Herzogenaurach, Ringstr. 115. 13. Teodorescu Gheorghe, cetățean german, născut la 8 mai 1919 în București, România, fiul lui Mihail și Petra, cu domiciliul actual în Germania, 72762 Reutlingen, Hagstr. 15. 14. Lița Nora Olguța, cetățean german, născută la 31 mai 1959 în București, România, fiica lui Negrescu Constantin și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 80469 Munchen, Westermuehlstr. 37. 15. Schotsch Dieter, cetățean german, născut la 7 august 1969 în localitatea Mediaș, județul
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]
-
2 ianuarie 1948 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Barnabas Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 75365 Calw, Stuttgarterstr. 77, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Semaforului, bl. 19, ap. 18, județul Sibiu. 158. Horvath Gerda Nora, născută la 1 martie 1940 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica lui Nikolaus Peter și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 74078 Heilbronn, Schlossstr. 85, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hălchiu, str. Laterală nr. 482, județul Brașov. 159
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
două sate au fost de unguri aduși în Bucovina, m-am oploșît, am rămas, m-am fixat, aceste motive, aici m-am însurat, sînt în casă cu băiatul, mai am unul, acela s-a oploșît nu știu pe unde, cu nora bine, mă lasă amîndoi în pace, mă iau cu nepoții, am la nepoți! ar fi tare greu sîngur, rușii m-am băgat în război contra nemților, am fost prizonier la nemți, apoi am rămas, m-am oploșît, în Basarabia au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ea și celelalte sînt intangibile, destinațiile nu-l ating pe călător! reamintirea platoniciană călătoria selecție din fluxul vorbirii, treci la mărturisiri, una dintre reacții, apartamentul vîndut pentru casa de la Holboca, toți vin la noi la grătar sîmbăta-duminica! la Sighișoara la noră, fata în Franța, el s-a ținut de capul ei, se mărită cu franțuzul, ora 10,00 Tîrgu Neamț, mai e și Iustina pe aici, tot la teatru, la Tîrgu Mureș, trage din țigară, cît e ea de slăbuță, presa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să-l vizităm! la plecare am dat mîna, tu l-ai îmbrățișat, v-ați sărutat pe obraji, Liliana și cealaltă fată s-au executat și ele, a participat și la jocul de fazan, la plante, dumbravnic, mai știa și altele, nora de la Boureni, ar fi 9 kilometri pe jos, dar ocazie, dacă găsesc, spre Pașcani, la ei nu, era vorba să viu cu o căruță de lemne la ei, patru frați, trei gard în gard, eu o sută de metri mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade hermeneutice, manualul de istorie apare ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale memoriei" (lieux de mémoire), artefacte materiale în care sunt concentrate scriptic experiențele istorice trăite în comun ale comunității sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
disparate, fiecare cu propria sa încărcătură semantică, într-o singură locație, agenții mnemonici realizează o concentrație simbolică ancorată spațial. Legea concentrării spațiale a memoriei colective descoperită de Halbwachs explică formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu legea concentrării spațiale, principiul concentrării temporale poate fi definit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere complete 2 (pp. 161-221). Timișoara: Hestia. Nora, P. (1989). Between Memory and History: Les Lieux de Mémoire. Representations, 26, Special Issue: Memory and Counter-Memory, 7-24. Novick, P. (1988). That Noble Dream: The 'Objectivity Question' and the American Historical. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Olick, J.K și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății, a redus taxele, birurile, corvezile țărănimii și i-a asigurat proprietatea asupra pământului, a adoptat o politică de înțelegere față de neamurile și populațiile din zonele de graniță ale imperiului. Opera lui Li Yuan a fost continuată de Wu Zeilan nora sa (singura femeie împărat al Chinei). În timpul urmașului împărătesei, nepotul ei, acesta a dezvoltat relațiile cu statele vecine și îndepărtate (Persia, țări arabe și Bizanțul), a ordonat construirea drumurilor cu stații de poștă, la fiecare 15 km și lărgirea porturilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cei trei fii, Toma, Alexandru și Iordana. Fiecare își avea propria gospodărie, propria lume creată mai cu seamă de noi, nepoții, între aceștia eu fiind singura fată alături de cinci băieți. Exista și un oarece impediment, mai cu seamă ridicat de nurori care seară de seară trebuiau să-și adune odraslele din odaia bunicii, unde totul era parfumat și mirosea a șerbet și bragă<footnote băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
biata copilă toată gospodăria. După patru-cinci ani a decedat și unchișorul Naie și au rămas cei trei copii singuri, ajutați de frații și surorile tăicuțului meu, care conducea familia celor orfani și mici. Bunicuța a suferit mult când au murit nora și fiul ei. Ea locuia într-o cameră, în casă cu curte la unchiul Alexandru, ne despărțea doar gardul, care avea și el doi băieți, cu soția cam bolnăvicioasă, născuse și o fetiță, pe care și-o doriseră foarte mult
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dar și toți ai casei. Eu aveam vreo 10-11 anișori și-mi era tare dragă bunicuța mea, o admiram și respectam pentru că, deși greutățile vieții fuseseră atâtea, ea crescuse singurică șapte copii, ceea ce nu fusese ușor, iar toți frații, fetele, nurorile, o iubeau mult, mult. De tăicuțu nu mai spun, și toți copiii nu-i ieșeam din cuvânt, iar dânsa să nu fi auzit o vorbă nepotrivită între fii și nurori, așa de frumos se comporta. Bunicuța s-a îmbolnăvit, tăicuțu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
șapte copii, ceea ce nu fusese ușor, iar toți frații, fetele, nurorile, o iubeau mult, mult. De tăicuțu nu mai spun, și toți copiii nu-i ieșeam din cuvânt, iar dânsa să nu fi auzit o vorbă nepotrivită între fii și nurori, așa de frumos se comporta. Bunicuța s-a îmbolnăvit, tăicuțu a dus-o în cameră sus, unde eram toți, să avem permanent grijă de dânsa, dar bietul și bunul meu tăicuț, așa de preocupat era că n-a mai plecat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mi-a spus: „mămico, eu nu mai stau cu Nicu, el este nervos, nu mai pot. Îmi pare rău de matale dar nu am ce face”. Deși îi spuneam fiului să se potolească, n-am reușit, nu avea nici voință. Norei, ce puteam să-i spun, desigur că-mi părea rău, dar nu aveam ce face, decât atât: „Vivi, tu faci ce vrei, eu nu te-am rugat să-l iei, n-am venit cu trăsuri la poarta ta să te
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la pensie alimentară și să rămână în casă, iar fiul meu evacuat. Am fost nevoită să fac proces, tatăl ei nu decedase încă, zăcea sărăcuțul la el acasă unde trebuia să-i sosească nepotul, așa că am scos certificat medical că nora-mi dorea să ducă copilul la tatăl ei bolnav, cu motive întemeiate că nu-i în interesul minorului. La fel, am scos certificat și pentru fiuțul meu de boală pe care o avea și, hai la tribunal. Biata mea nurioară
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ba mai mult, solicitând judecătoarei să mă întrebe dacă sunt avocată, am răspuns cu mândrie, nu distinsă instanță, sunt numai o modestă secretară la un birou, de le-am rupt gura la domnii avocați. M-am dus apoi cu drăguța nora mea acasă la țară, la părinții ei că duseseră copilul acolo, ne-am pupat cu toții, am rămas în cele mai frumoase relații și cu nora și cu familia, rugându-mă să nu-i părăsesc, că lor le plăcea tare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de le-am rupt gura la domnii avocați. M-am dus apoi cu drăguța nora mea acasă la țară, la părinții ei că duseseră copilul acolo, ne-am pupat cu toții, am rămas în cele mai frumoase relații și cu nora și cu familia, rugându-mă să nu-i părăsesc, că lor le plăcea tare mult de mine, lucru pe care și l-am făcut. Am adus copilul acasă, m-am dus în audiență la ministrul de interne, i-am explicat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a trăit nepoțelul meu trai pe vătrai, cum se spune, la grădinițele ministerului, policlinică, și casa de cultură, tabere, ce mai, a fost văzut tare bine de toți, iar eu în cea mai bună legătură de prietenie cu fosta mea noră, cu familia ei, încât mama și surioarele ei veneau, dormeau la mine, mă duceam eu cu nepotul la ei la țară, nu a fost nici un fel de problemă. Dar nora mea nu s-a lăsat nici ea chiar trasă pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în cea mai bună legătură de prietenie cu fosta mea noră, cu familia ei, încât mama și surioarele ei veneau, dormeau la mine, mă duceam eu cu nepotul la ei la țară, nu a fost nici un fel de problemă. Dar nora mea nu s-a lăsat nici ea chiar trasă pe sfoară. Nicu meu, fiul, se angajase la primăria Capitalei drept controlor peste instalațiile tehnice. Când vine într-o seară de la serviciu găsește camera sa goală de tot, nora mea luase
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
problemă. Dar nora mea nu s-a lăsat nici ea chiar trasă pe sfoară. Nicu meu, fiul, se angajase la primăria Capitalei drept controlor peste instalațiile tehnice. Când vine într-o seară de la serviciu găsește camera sa goală de tot, nora mea luase tot ce a găsit, imediat și un iubit, și au tulit-o cu mobilă cu tot. Îl aud pe fiul meu la telefon: „mamă, Vivi a luat tot din casă”. Ce era să zic, „lasă Nicu că facem
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tot din casă”. Ce era să zic, „lasă Nicu că facem noi rost de altele”, și s-a dus să doarmă la prietenul lui, apoi am cumpărat ce-i trebuia, și relațiile au rămas tot bune între noi, adică cu nora. Apoi fiulețul meu a găsit și el altă fată, tot de la țară, au venit și mi-au zis, „mamă eu mă cunun” și gata, ce era să mai zic, am acceptat, gata, iar familie! Stela nici nu a intrat bine
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fată, tot de la țară, au venit și mi-au zis, „mamă eu mă cunun” și gata, ce era să mai zic, am acceptat, gata, iar familie! Stela nici nu a intrat bine pe ușă și: sărut mâna, mămică!. Gata, altă noră. Sincer, Stela este foarte muncitoare, și-a luat imediat serviciu la APACA, le-au dat casă la bloc, și-a mobilat frumos toată locuința, i-a trântit lui fiul meu un băiețel frumos - pe Florin - și biata Stela s-a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
facă ofițer dar nu a vrut, reușind să facă liceul a făcut armata la marină, aceștia au vrut să-l oprească la marină dar nu a vrut nici aici. S-au deschis porțile țării și dus este! Pe mine copiii, nora și nepoții nu m-au ajutat cu nimic, doar cu „lasă că matale ai, ce-ți trebuie”. Nu mi-au dat nici măcar o pereche de șosete, dar de câte ori au venit la mine, n-au plecat cu mâna goală. Noroc că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și nu-mi lipsește nimic. Cu apartamentul să se descurce copiii și nepoții. Căminul este rezervat și pentru noi. Uite, aici lângă camera mea este un domn care a fost vreo opt- nouă ani la ambasada URSS. Are fiu și noră doctori și nepot doctor, stă foarte aproape de cămin, are vreo 20 milioane pensie, plătește numai 620 lei pe lună căminul. Nu vă lăsați de loc, că vin mari greutăți peste lume. Copiii să aducă adeverințe de la servici de bolile pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]