5,297 matches
-
diminueze consecințele bolii psihice; profilaxia terțiară, având ca scop readaptarea socială sau recuperarea complexă, familială, socială și profesională a deficientului psihic. Postulatul de la care pleacă orice acțiune de igienă mintală îl constituie faptul că sănătatea mintală reprezintă indicatorul stării de normalitate a unei societăți și că aceasta poate fi alterată de factorii perturbatori care o influențează negativ (E. Fromm). Primul act care trebuie întreprins este definirea stării de sănătate mintală optimă pentru un grup social-uman dat. E. Fromm se întreabă, pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dovedesc valoarea teoretică și practică a igienei mintale într-o lume civilizată, care promovează valorile sănătății alături de celelalte valori pozitive, care constituie un model socio-cultural complet, dinamic și structural, apt să asigure stabilitatea unei societăți și progresul acesteia. Capiolul 2 Normalitatea psihică 1. Omul normal Majoritatea specialiștilor consideră că este deosebit de greu să se dea o definiție completă și definitivă omului (E. Casirer, R. Linton, M. Buber, M. de Unamuno, K. Jaspers, M. Foucault, E. Fromm și R. Xirau). Pentru Fr.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultură, în gândire, în modelele de comportament etc. Toate aceste tipuri de personalități sociale sunt produsul valorilor modelului socio-cultural și se conformează normelor acestuia. Din acest motiv, între aceste tipuri și modelul cultural există o stare de echilibru exprimată prin normalitate, respectiv starea de sănătate mintală, care implică o concordanță comportamentală atât cu lumea, cât și cu societatea. În afara tipurilor de mai sus, acceptate ca forme normale ale personalității sociale, J. Szczepánski descrie și alte tipuri, care se abat de la normele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate. 4. Starea de normalitate Conceptul de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil, plasându-ne în sfera de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate. 4. Starea de normalitate Conceptul de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil, plasându-ne în sfera de preocupări antropologice. Referindu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil, plasându-ne în sfera de preocupări antropologice. Referindu-ne însă la dimensiunea psihologică a normalității, este important de menționat punctul de vedere al lui I. Kant, care notează că „Inteligența este și rămâne normală în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
omenesc este prin urmare «sănătos» atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența și «bolnav», atunci când se depărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Acest punct de vedere demonstrează încă o dată că igiena mintală, modalitatea în care aceasta tratează starea de normalitate psihică sau sănătatea mintală, își trage substanța din concepțiile moral-filosofice, medico-psihologice și psihosociale, având un caracter de cuprindere interdisciplinară care o integrează sferei antropologiei. Conceptul de sănătate depinde, după cum s-a arătat, de natura și concepția socio-culturală și istorică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosociale, având un caracter de cuprindere interdisciplinară care o integrează sferei antropologiei. Conceptul de sănătate depinde, după cum s-a arătat, de natura și concepția socio-culturală și istorică a modelului socio-cultural al unei societăți considerate. El se judecă în funcție de conceptul de normalitate. Conceptul de normalitate este strâns legat de valorile și normele unei culturi și de ideile social-politice ale epocii istorice respective. Acestea, însă, pornesc în cazul omului, de la aprecieri de ordin biologic, vizând starea de echilibru fiziologic a organismului, ca sistem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter de cuprindere interdisciplinară care o integrează sferei antropologiei. Conceptul de sănătate depinde, după cum s-a arătat, de natura și concepția socio-culturală și istorică a modelului socio-cultural al unei societăți considerate. El se judecă în funcție de conceptul de normalitate. Conceptul de normalitate este strâns legat de valorile și normele unei culturi și de ideile social-politice ale epocii istorice respective. Acestea, însă, pornesc în cazul omului, de la aprecieri de ordin biologic, vizând starea de echilibru fiziologic a organismului, ca sistem vital. J. Bordet
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unui fenomen pe care el îl perturbă în mod intenționat, ci mai ales compararea unui „fenomen-martor” cu un „fenomen-alterat”, în sensul că experimentul permite comparația între stările anormale și starea normală; metoda clinică, reprezintă observarea stărilor patologice în raport cu stările de normalitate; în această situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau fiziologică a unei persoane ca ființă”. Conceptul de normă (normalitate) se raportează la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu stările de normalitate; în această situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau fiziologică a unei persoane ca ființă”. Conceptul de normă (normalitate) se raportează la sfera cunoașterii fiziologice, a experienței trăite, a funcțiilor organice. Fiziologia este o sinteză canonică a constantelor funcționale ale organismului (G. Canguilhem). Normalul se definește ca fiind „ceea ce apare în majoritatea cazurilor într-o specie determinată” (G. Canguilhem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-se la acest aspect, din punct de vedere moral, L.A. Seneca spunea următoarele: „Binele și Răul nu au sedii distincte în noi. Ele nu sunt altceva decât natura noastră înclinată către Bine sau către Rău”. Rezultă de aici că atât „normalitatea”, cât și „anormalitatea” sunt „situații-stare”, ipostaze egal posibile de „a fi” ale persoanei umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale persoanei umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă, care se opune principiului imobilității, este reprezentată prin principiul vital. Principiul vital include atât normalitatea, cât și anormalitatea, ca forme egal posibile de a fi ale acestuia, specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care le-am dobândit”. Normalitatea se definește și se apreciază în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care le-am dobândit”. Normalitatea se definește și se apreciază în raport cu adaptarea, care reprezintă, în acest caz, un punct de referință. Normalul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care le-am dobândit”. Normalitatea se definește și se apreciază în raport cu adaptarea, care reprezintă, în acest caz, un punct de referință. Normalul este cel ce definește conținutul conceptului de sănătate, sănătatea fiind conceptul normativ care definește tipul ideal de structură și comportament organic. În acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei inferioare sau superioare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei inferioare sau superioare a unor exigențe; b) prezența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei inferioare sau superioare a unor exigențe; b) prezența la un individ a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsură este fixată convențional de o valoare centrală a unui grup omogen (vârstă, sex etc.); c) situația unui individ în raport cu media pentru fiecare caracter considerat, atunci când s-a construit curba de distribuție calculată; d) consecințele absenței handicapului. Tot legat de normalitate, există, după G. Canguilhem, mai multe concepte și niveluri: a) conceptul de normativ, care este un fapt relativ la normă; b) conceptul de anomalie, care nu desemnează în mod obligatoriu un fapt patologic, deși patologicul este o anormalitate; ea se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în timp; d) conceptul de infirmitate este o varietate a anomaliei, un stadiu al acesteia, ceva ce se situează dincolo („postprocesual”) de patologic, fiind o consecință a acestuia; e) conceptul de sănătate, care este un concept mult mai larg de normalitate, aparținând medicinei și aflat într-o situație antitetică cu cel de boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]