2,130 matches
-
Cuenca, în Aragon. Tirso a continuat totuși să scrie până în 1632. În 1626 a revenit la Madrid, iar de acolo a fost trimis să conducă vreme de trei ani (în calitate de „comendador”) o mănăstire la Trujillo, lângă Cáceres (Extremadura), în locul de obârșie al conchistadorilor din familia Pizarro. Ulterior a revenit la Toledo, apoi, se pare, iarăși la Madrid, iar în anii 1632 - 1639 a locuit în Catalonia fiind, de data aceasta promovat în cadrul ordinului că "definidor general" și însărcinat cu scrierea cronicii
Tirso de Molina () [Corola-website/Science/311629_a_312958]
-
40 ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul "Monografia comunei Bogdănești din județul Tutova". Mama, Ecaterina, originară din Valeni, își are obârșia tot într-un neam de răzeși. Soții Panaite și Ecaterina Stamatin au avut 11 copii, dintre care opt, în viață. Horia este mezinul familiei. Urmează cursurile școlii primare în satul natal, elev al tatălui său, apoi face Școala Normală de
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
teologi. S-a îndreptat apoi spre cariera juridică, studiind la Facultatea de drept din Cluj. În primăvara anului 1848, valul revoluționar care cuprinsese Europa îi atrage și pe tinerii din nucleul universitar clujean. Tânărul jurist Alexandru Chioreanu, solidar cu clasa obârșiei sale, se antrenează în mișcarea românilor transilvăneni, în vederea emancipării lor sociale și naționale. Alături de colegii săi de generație, în frunte cu Avram Iancu, Alexandru Chioreanu participă, însoțit de oameni ai câmpiei ardelene, la Adunarea de la Blaj, din 3/15 mai
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Aria protejată aflată pe versantul sudic al Munților Rodnei, în zona de obârșie a pârâului Mihăiasa, reprezintă o zonă constituită din roci cristaline ("Masivului Mihăiasa" - 1.804 m, "Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
fost pictat în 1855, de către Gheorghe Vasilescu și Dumitrache Mentupciu. Tradiția afirmă despre catapeteasmă - fără dovezi certe - precum că ar fi fost adusă de la Sankt Petersburg. Secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, lasă lăcașul aproape numai cu vatra sa de obârșie. După o perioadă de timp dificilă, în epoca interbelică mănăstirea cunoaște o nouă înflorire. În 1951 se transformă în mănăstire de maici și devine metocul Mănăstirii Rătești , pentru ca în 1958 să fie închisă de regimul comunist. Pe perioada celor 3
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
este un curs de apă, afluent al râului Lotru la vest de localitatea Valea lui Stan. Are o lungime de 15 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 44 km. Acesta își are obârșia în Munții Lotrului și se spune că este frate cu Râul Sadu. Pe Valea râului Vasilatu exploatarea forestieră a fost masivă până în 1994-95 când s-a desființat fabrica de cherestea din orașul Brezoi. Ca urmare aici se găsesc mai multe
Râul Vasilatu () [Corola-website/Science/312882_a_314211]
-
(în , în = leagăn, început, obârșie, locul unde s-a născut cineva, aici cu sensul de "carte de început") se numește un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, mai precis, înainte de 31 decembrie 1500. Prin extensie, termenul este folosit pentru a
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
s-a născut în cătunul Salcâmi, din Bărăgan, unde părinții săi, victime ale deportărilor din Bărăgan, fuseseră mutați din localitatea bănățeană Teremia Mică din județul Timiș. Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din Sibiu și a lucrat apoi ca învățător la Buziaș. În 1977 s-a mutat la Timișoara, unde a lucrat ca redactor la ziarul "Neue Banater Zeitung" (Organ al Comitetului Județean al P.C.R.). Fiind membru al
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
Petriș (în ) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Corbești, Ilteu, Obârșia, Petriș (reședința), Roșia Nouă și Seliște. Comuna Petriș este compusă din următoarele șase sate: Petrișul este atestat documentar din anul 1337 și se găsește pe actuala vatră din anul 1784. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petriș se ridică
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
remarcându-se prin întindere solurile brune și solurile silvestre. Cernoziomurile ocupă suprafețe mai întinse în Lunca Mureșului pe raza localităților Petriș și Ilteu. Solurile brune de pădure se găsesc mai ales în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întâlnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întâlnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
În 1019, Yaroslav s-a căstorit cu Ingegerd Olofsdotter, fiica regelui Suediei, și i-a dat Ladoga ca dar de nuntă. Există indicii destul de credibile cum ca mai înainte ar fi fost căsătorit cu o femeie numită Ana, a cărei obârșie e disputată. În Catedrala Sfânta Sofia din Kiev se poate admira și astăzi o frescă reprezentând întreaga familie cnezială: Iaroslav, Irina (cum era numită Ingigerd în Kiev), cele cinci fiice și cinci fii. Trei dintre fiicele lui Iaroslav s-au
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
sape mormintele ca să nu tragă în frații lor români, uciși la Satulung - Brașov, în octombrie 1916”". Cea de-a doua casetă a fost înmânată primarului comunei Udești, deoarece Gherasim Nicoară era născut în satul Plăvălari din această comună, locul de obârșie al lui Dumitru Cătană nefiind încă identificat.
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
istoric () și aparține de episcopia Huși. Este situată în satul Căpușneni comuna Lipovăț județul Vaslui În anul, 1792, spătăreasa Safta Bogdan, fiica marelui Logofăt Ioan Bogdan, căsătorită cu spătarul Constantin Costache, înființează schitul „Orgoieștii Noi”, pe moșia sa „Negomirești” la obîrșia pârâului Horăieții . Această moșie Negomirești are o suprafață totală de 391 fălci și 88 prăjini ( 588 ha ) și se întinde, spre nord, până la capătul de sud, al satului Fundu Văii, până la „Linie” sau „Hotar”, unde astăzi se află casa lui
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Râciu (în maghiară: "") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Căciulata, Coasta Mare, Cotorinau, Curețe, Hagău, Leniș, Nima Râciului, Obârșie, Pârâu Crucii, Râciu (reședința), Sânmărtinu de Câmpie, Ulieș, Valea Sânmărtinului, Valea Seacă și Valea Ulieșului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/310661_a_311990]
-
miazănoapte de DJ 108E, drum care coboară pe malul drept al Râului Someș, prin Strâmtorile Țicăului mai departe spre Baia Mare. În Someș Guruslău, în partea de răsărit a localității, la vreo 2 km de sat, pe culmea dealurilor Poeniței, la obârșia Părăului Valea Caselor, ne așteaptă de milenii un monument al naturii cu legendele lui, ʺMoșu și Babaʺ și ʺPiatra Pintiiʺ. ʺMoșu și Babaʺ stau într-o stare meditativă de când era lumea lume, așezată în rosturile ei firești, iar omul trebuia
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
roteau, se roteau între noi, înainte și înapoi,și cu cât te iubeam mai mult, cu atât repetau, într-un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput." Prin iubire, dar și prin Cuvântul redevenit Logos, se reconstituie timpul și spațiul obârșiilor lumii; poetul devine astfel un nou Amfion 1 care clădește Universul cu ajutorul Cuvântului. Neomodernismul constituie o orientare manifestată în literatura română și situată, cronologic, în perioada 1960-1980. Estetica neomodernismului ar putea fi caracterizată prin câteva norme: - Revenirea la lirismul poeziei
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
190 m.d.m. Clima în zona localității Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri calde și lungi (temperatura medie în iulie - 20-30 ° C) cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie -5,5 °C. Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
sat , uneori fiind ortografiat Liubenita,alteori Rublenita sau Liublenita sau chiar și Zioblenita, Rublenitul. Populația băștinașa a împrumutat de la slavi unele cuvinte,nume,printre acestea a fost și pronumele „Liuben”. De la acest prenume probabil a provenit denumirea pîrîului Liubenita, la obîrșia căruia se află moșia Liubenita . Hidronimul (denumirea pîrîului) și toponimul s-au format de la prenumele : Liuben + suf.- ita (dimunutiv)= Liubenita (Rublenita). La anumite etape ale istoriei satul se va numi oficial : Liubeniti(Rublenitei), Liubenita (Rublenita ), pînă cînd , pe la începutu sec
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
n.1509 în Dornbach, lângă Viena - d. 1576 la Sibiu) a fost un militar și inventator de origine austriacă, precursor al zborului cu racheta. A imaginat la Sibiu tehnica rachetei în trepte. se trăgea din clanul Haasenhof, ce-și avea obârșia în zona Landshut, oraș german înfrățit în prezent cu Sibiul. Provenea dintr-o familie înstărită, a învațat latina si germana la școala situată în apropierea Capelei Sf. Ana. Deși pasionat până atunci de alchimie și influențat de familie să devină
Conrad Haas () [Corola-website/Science/306021_a_307350]
-
România grecii dețin o proporție de sub 1%. Recensământul din 1992 dădea cifra de 19.594 greci trăitori în România. Diferențele sunt rezultatul unei tendințe a etnicilor greci din afara granițelor Greciei de a emigra în patria-mamă ca "homogeneis" (ομογενείς - persoană cu obârșie grecească). Ministerul afacerilor externe al Greciei, prin instituțiile sale specializate, afirmă că pe teritoriul Românie mai trăiesc 14.000 de greci. "Uniunea Elenilor din România", fondată în 1990, reprezintă interesele comunitătii grecești din România, dintre membrii ei fiind desemnat reprezentantul
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]