3,019 matches
-
se nască eroismul. Tot mirajul începe așadar prin această putere a obișnuinței, fapt pe care scriitorul îl subliniază textual, într-un mod aproape excesiv, în capitolul al X-lea, în care nu mai puțin de șapte paragrafe încep cu vocabula „obișnuință”. Deși la început era înfricoșat de gândul de a rămâne, fie chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, în fortăreață, personajul este cuprins treptat de sentimentul că „toate acestea îi aparțineau acum” (p.73), că „deveniseră ale sale și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sînt perfect clare. Se știe destul de bine că, în contextul american, simpatiile sale politice se îndreaptă spre proiectul New Deal. Există și unele dovezi textuale că acestea pot fi recunoscute, în parte, în admirația sa nemodificată pentru ceea ce el numește "obișnuința americană de a da prioritate democrației în fața filosofiei" deductibilă, putem spune, din sentimentul său că americanii au descoperit și au pus în practică ceea ce alții (dacă sînt norocoși) abia dacă întrezăresc și spre care se îndreaptă bîjbîind. Această încredere pare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și mai pline de satisfacții nu se întâmplă automat îl reprezintă faptul că modul nostru de a comunica cu alții este încrustat adânc în propria personalitate. Din păcate, din cauza specificului socializării și educației la care am fost supuși, a unor obișnuințe răspândite, mulți oameni au dezvoltată în ei o anumită reținere, uneori chiar aversiune, ca să vorbească despre ce gândesc și ce simt. Așa că, învățarea acestui nou mod de a comunica impune să ne însușim feluri noi de a gândi și a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
opera sa mult mai amplu, mai veridic și mai nuanțat decât canonul clasic a acceptat până acum. Literatura noastră de acum două, trei sau patru generații are nevoie de asemenea intervenții energice pentru a scutura praful tipicului didactic și al obișnuințelor de lectură care se așterne peste orice operă devenită materie de admirație obligatorie și a lăsa astfel emoția cititorului să pătrundă până la miezul incandescent al unui text care continuă să vorbească minții și inimii noastre. Mircea ANGHELESCU PARTEA I PROSPEȚIMEA
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
personajului (O sistematică a personajului literar, 1997) ce va porni în bună măsură de la textul din 1988. Critic de finețe și de sensibilitate analitică din familia lui Lucian Raicu (după aprecierea unor scriitori congeneri), Vasile Popovici se caracterizează prin această obișnuință a dezvoltării în lucrări noi a unor idei deja statornicite, astfel în volumul Eu, personajul descoperim în partea destinată operei lui Marin Preda, prelungiri din Marin Preda. Timpul dialogului (1983), cartea care l-a consacrat în câmpul criticii literare. Demersul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu a făcut-o până acum, bărbatul nu pare să formuleze idei ce se nasc spontan, ci convingeri apriori constituite în mintea sau sufletul său. Confesiunea nu e rostită cu lejeritate pentru că, pe de-o parte, el nu deține această obișnuință a autodezvăluirii, iar pe de altă parte, femeia primește cu îndoială declarația care certifică constanța afecțiunii. Lipsa ei de încredere e un argument în plus care-i întărește sămădăului gândul de a se lepăda de ea. Hotărârea o dată exprimată nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
promptă, încât Slavici nu era obligat să rescrie nimic. Așa se explică pe de-o parte existența unui număr mare de manuscrise fără nicio corectură. Pe de altă parte, cunoaștem din amintirile incluse în Lumea prin care am trecut 173 obișnuința scriitorului de a lucra pe îndelete, de a ține la corectitudinea formei până în cele mai mici detalii. Această ultimă variantă perfect revizuită era încredințată tipăririi și trecea ulterior direct în paginile revistei sau cărții publicate. Scriitorul nu a considerat că
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu mine, v-am făcut să vă treziți din lenea voastră. V-am scos și adunat din întunericul în care zăceați... Ceva tot am făcut". Voința, îndrăzneala, setea de mărire totuși au deschis un nou capitol în istoria umanității: "Legile obișnuinței au fost sfărîmate, slăbiciunea omenească depășită, obstacolele înlăturate..." Este foarte clar că între personajul din Cap de aur și Pinay cel puțin așa cum îl prezintă legenda sa apropierea are sens doar în măsura în care pune în lumină tocmai deplinul contrast între cele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu ajunge producător de cultură. Rămâne ceea ce este și, pe deasupra, neliber, "domesticit"". (Antonesei, 1996, p. 14) Dar sălbăticia ca alteritate radicală trimite la celălalt în calitatea lui de străin, iar străinul fie este îmblânzit, adică educat, luând chipul (valorile, mentalitățile, obișnuințele etc.) noastre, fie este respins, marginalizat (trimis, uneori la propriu, la margini, dincolo de granițe). Monstruozitatea copilului este promițătoare pentru că poate fi îmblânzită, informul putând fi diferențiat, personalizat pentru a îmbrăca "limbajul comunității" din care urmează să facă parte. Într-un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
căutarea de șabloane acționează de multe ori restrictiv, obligând situații noi să intre în tipare vechi, ceea ce înseamnă că tiparele noi sunt rezultatul conflictului între tipare relativ diferite sau constatarea unei greșeli evidente, care contrazice un tipar deja existent. Perpetuarea obișnuințelor de gândire, adică a desființării gândirii se produce în mod automat ca urmare a unui principiu specific sistemelor complexe cu auto-organizare principiul efortului minim; ca atare, mintea umană caută informațiile minime pentru a recunoaște un tipar, deci pentru a-și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai performante; în acest proces dificil, de trecere la alte tipare, consideră Edward de Bono, intervin câteva mecanisme: greșeala, accidentul și umorul. În plus, adăugăm noi, intervine jocul, care utilizează alte tipare, generând astfel o stare de conflict între tiparele obișnuinței cotidiene și tiparele jocului. Jocul conține în sine un potențial imens de provocare, motiv pentru care, natural copilăriei (cum am analizat anterior) trebuie transferat și vârstei adulte în scopul promovării unei gândiri creative. Omul este un animal oportunist, cel mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care fac parte din alte domenii de competență; acest transfer nu este doar implicit, ci și ilicit, iar efectul pe termen mediu și lung (mai ales în ceea ce privește viitoarea evoluție a elevului în spațiul public) este obediența socială: "În anumite cazuri, obișnuința poate să provoace un automatism ea poate să se transforme într-un drill. În asemenea cazuri, subiectul reacționează absolut mecanic, fără să se mai gândească la nimic. El nu mai acționează ca un om, ci ca un câine sau o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
al XX-lea, arată care sunt cele mai importante valori naționale și explică modul în care funcționează relațiile și instituțiile sociale din acea perioadă. Este prezentat comportamentul românilor în familie, față de copii și parteneri, concepția despre iubire și destin, precum și obișnuințele locului privind activitățile economice și politice. Alături de cartea lui Constantin Rădulescu-Motru, Cultura română și politicianismul, lucrarea autoarei americane conturează un portret foarte sugestiv al românului, arătând că rădăcinile comportamentului nostru sunt fixate undeva departe în istorie și că acesta se
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
putea rezuma în: capacitate de gândire critică și divergentă; motivație și disponibilitate de a reacționa pozitiv la schimbări; capacitate de inserție socială activă. Pentru a răspunde într-o formă optimă acestor exigențe ființa umană învață să învețe și își dezvoltă obișnuința de a învăța eficient. A învăța să înveți înseamnă de fapt a afla ce metode de învățare există și a decide care este cea mai avantajoasă pentru fiecare individ în parte. Realizarea unui învățământ eficient este strâns legată de crearea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
să apelați la „munca de teren” ( biologie, zoologie, botanicăă. Etapele memorării sunt: 1. Pentru învățare: citirea capitolului; sublinierea noțiunilor mai importante; realizarea planului capitolului; repetare pe baza cărții; repetare fără carte. 2. Pentru sedimentare: realizarea unui plan de recapitulare; dobândirea obișnuinței de a renunța la elementele neesențiale; repetarea materialului în 2-3 etape. Important de reținut: Atunci când aveți de memorat ceva, pentru a fi mai eficienți este bine: • să memorați ce este important; nu repetați amănunte nesemnificative, care nu vă folosesc; • să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
plauzibil, să contrazică cît mai puțin atitudinile educative cotidiene. A ține cont de particularitățile culturale ale unei populații, a valorifica resursele sale potențiale, apreciem că reprezintă un element important în reușita demersului care vizează o schimbare la nivelul mentalităților și obișnuințelor, de multe ori preluate ca atare în procesul de socializare, funcționînd frecvent după reguli implicite, cu rezistență ridicată la schimbare. Strategia de cercetare. Din perspectiva abordării calitative, specificul temei angajează cu prioritate principiile perspectivei interpretativiste de cercetare, designul cercetării fiind
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
viața un defect de mers. Silit să pună într-un picior mai multă forță decât în celălalt ca să-ți treacă brățara, așa cum i se spune la ocnă acestei bucăți de fier, condamnatul capătă, fără să se poată dezbăra de ea, obișnuința acestei sforțări. Mai tîrziu, cînd nu-și mai trage lanțul, se întîmplă cu această cătușă ca și cu picioarele tăiate care-l dor și mai departe pe amputat, ocnașul își simte mereu veriga, nu mai poate scăpa niciodată de acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un ochi atât de ager ca al lui La Pouraille. De altminteri, e ușor de înțeles că ocnașii, necontenit împreună la ocnă și neavînd de observat decât pe ei înșiși, și-au studiat în așa măsură chipurile, încât cunosc anumite obișnuințe care scapă dușmanilor lor sistematici: spionii, jandarmii și comisarii de poliție. Balzac, Splendeurs et misères des courtisanes Arătați dacă se poate vorbi aici de o pauză explicativă, așa cum în capitolul 3 s-a vorbit de pauză descriptivă. Putem considera pasajul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca un rând plin; iar arta peniței celor care se cred mareșali ai literaturii constă de fapt în a reda multe spații goale; (stilul mercantil). (Wey 1845 II: 183) În roman, partea așa-zis dialogată este semn de leneveală și obișnuință: personajele vorbesc doar ca să umple niște goluri de pe foaie și să imite scene de viață, acolo unde nu se află așa ușor o povestire, ci discuții; trebuie deci, din când în când, ca în cărți să se dea cuvântul oamenilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Pornind de la nivelurile pe care se structurează voința organică, Tőnnies distinge trei tipuri de comunități: comunitățile de sânge aflate în sfera primitivului din perspectivă cronologică și situate la nivelul dorinței (familia), comunitățile de loc constituite prin învecinare spațială la nivelul obișnuinței (satul) și comunitățile de spirit ce au la bază similaritatea spirituală la nivelul memoriei. Ferdinand Tőnnies a sugerat că ceea ce distinge comunitatea (apusă) de societate (modernă) este o înțelegere împărtășită de toți membri. Această "înțelegere comună este, după cum accentuează Zigmunt
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rucsac, micsandră, cocs. În clasa I, elevii se familiarizează și cu scrierea substantivelor comune de genul masculin, nearticulate și articulate, prin citirea și scrierea acestora și, cu deosebire, prin exerciții de pronunțare a substantivelor articulate, pentru a preveni tentația sau obișnuința unor copii de a le pronunța, în vorbirea curentă, cu eludarea articolului. Astfel când extragem din propozițiile alcătuite numai substantivul articulat, analiza fonetică a cuvântului va sublinia faptul că se pronunță întotdeauna și ultimul sunet ( l ) și, în scris, se
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de acasă și de la serviciu; − rețineți că scopul acestor întâlniri este să împărtășiți cu profesorul diriginte date despre copil astfel încât copilul dumneavoastră să se implice în mod activ în activitatea de predare/învățare, − spuneți-i profesorului punctele tari ale copilului, obișnuințele, interesele sale și ceea ce îl motivează pentru a învăța. Interesați-vă de eforturile școlii: − care sunt prioritățile stabilite pentru sprijinirea procesului de învățare în acest an școlar ? − ce și-a propus echipa managerială cu privire la derularea unor campanii de prevenire a
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
educatorii nu se preocupă numai de suma cunoștințelor pe care și le însușește elevul, ci și de atitudinea lui față de munca școlară, dacă elevul își pregătește temele din proprie inițiativă în baza unor deprinderi de muncă bine consolidate și a obișnuinței de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a școlii și a familiei a fost încununată de succes. XXI. ELEVUL ȘI TEMELE PENTRU ACASĂ Odată școlar, copilul începe să aibă propriile responsabilități în ceea ce privește viitorul său pe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
limitative, inhibante, cât și în substituirea lor cu o serie de inducții pozitive. Dintre efectele hipnozei, cel puțin două, hipermnezia și sugestia posthipnotică, pot fi utile pentru stimularea creativității. Consecințele posthipnotice ale sugestiei pot contribui la eradicarea unor stări sau obișnuințe negative, dar pot contribui și la implantarea unor abilități și caracteristici utile pentru activitatea creatoare. Hipnoterapia poate contribui la educarea creativității prin posibilitatea de a introduce o serie de atitudini indispensabile creației: - încrederea în forțele proprii; - nonconformism; - capacitate de risc
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și în cazul copiilor supradotați. Ambele categorii de copii, creativi și supradotați, își vor consuma o parte din resursele lor de creație sau învățare în dorința de a reduce tensiunea creată de o ambianță constrângătoare pentru ei, ca norme, reguli, obișnuințe. Dacă acest conflict este prelungit și devine acut, pot apărea disfuncții de genul: dificultăți școlare, tulburări de comportament, stări nevrotice. Uneori, este greu de delimitat ponderea timpului sacrificat de un copil pentru creația sa, prin parcurgerea unor stadii critice de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]