7,741 matches
-
denumirea „minimax”: minimizarea riscurilor și maximizarea efectelor favorabile. Aceste chestiuni sunt abordate, din perspectivă filosofică, în introducerea acestei lucrări. 12.11. Produsele curriculare modernetc "12.11. Produsele curriculare moderne" Numim produse curriculare toate documentele normative ce rezultă în urma demersurilor de optimizare curriculară: planul de învățământ, programele analitice, manualele școlare, planificările calendaristice, proiectele pedagogice ș.a. Uneori, toate produsele curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altele au caracter oficial, dar nu și obligatoriu (manualele școlare); altele au numai caracter de sugestie și îndrumare (metodicile disciplinelor, planificările calendaristice, proiectele pedagogice). Planul de învățământ Planul de învățământ poate fi considerat cel mai important produs al demersului de optimizare modernă a curriculumului. Odată experimentat, evaluat, corectat și validat, planul de învățământ devine un document oficial normativ și obligatoriu și instrumentul fundamental de conducere și desfășurare a procesului de învățământ; planul reprezintă, de fapt, elementul crucial al întregului demers de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care le vor avea elevii în clasă. De la obiectivele pe termen lung se trece la obiective imediate, „operaționale”. Proiectul pedagogic al lecției sau sistemului de lecții este instrumentul prin care educatorul însuși se „inserează” riguros în procesul amplu de optimizare și implementare curriculară. El este un produs curricular modern realizat de însuși educatorul care aderă la misiunea, planul de învățământ ce se desfășoară pe baza lor. Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect procesual, se poate spune că ele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se percepeau pe ei înșiși drept oameni de știință și ingineri. Dar în anii ’60 viermele edenic începuse să „roadă” temeliile Marii Izbânzi - știința universală a curriculumului. În timp ce „savanții” și „inginerii” trudeau la edificarea teoriei generale a proiectării, dezvoltării și optimizării curriculare, au apărut „cârcotașii”. Criticile și observațiile lor au combătut pe rând încercarea de a fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum democratic prin reorganizarea întregii cunoașteri (Broudy, Smith și Burnett, 1964), edificarea teoriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prăbuși undeva în spatele gândirii creative și imaginative care prospectează diversele căi de programare și planificare a educației 16. Deși „neortodoxă”, noua metodă de cercetare s-a impus ca o tehnică aptă să depășească demersurile și regulile rigide ale dezvoltării și optimizării curriculare moderne. „Atacul la metodă” realizat de Herrick cu ajutorul discipolului său James Macdonald a pecetluit începutul declinului gândirii curriculare moderne declanșat de reconceptualism și umanism. 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumuluitc "13.5. Imposibilitatea formul\rii teoriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima fereastră prin care gândirea postmodernă a pătruns în problematica dezvoltării și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a devenit o necesitate s-a impus cu forță la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv New Insights and the Curriculum. Anuarul își
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
impus larg în perioada următoare. De exemplu, el a impus distincția dintre „teoriile-cadru” și „teoriile inginerești” formulată de Macdonald în timpul conferinței. Curriculum framework theories sunt abordări filosofice, interpretative și fenomenologice; în schimb, curriculum engineering theories sunt tehnologii de dezvoltare și optimizare curriculară. Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice” (aesthetic rationality). Cea din urmă este o expresie împrumutată de Macdonald de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Su (1992) ș.a. Asupra complicatelor probleme pe care le presupune implementarea în practica școlară a noilor curricula s-au aplicat cu migală: Luise Berman (1988); Snyder, Bolin și Zumwalt (1992); Michael Fullan (1985); Cynthia Paris (1989) ș.a. Problematica „tehnologică” a optimizării curriculare a suscitat cercetări hiperraționalizate din partea unor investigatori precum: Paul Saettler (1990); E.A. Feigenbaum (1976); Seymour Papert (1980); Bereiter și Scardamalia (1992); Kim MacGregor (1990); Alessi și Trollip (1991); Grady și Gawronski (1983); C.A. Bowers (1993); Michael Scriven (1987
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și preciziei despre care se pretindea că sunt absolute în Naturwissenschaften. La începutul secolului XX însă, această minciună a fost dezvăluită. Suflul nou al adevărului relativ a adiat și asupra gândirii educaționale. Pătrunderea fenomenologiei și a hermeneuticii în cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evidente: a) perspectivele postmoderne asupra lumii fundamentează mai bine și mai solid conceptele constructiviste pe care le implică designul și curriculumul educațional zis „tradițional”; b) poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
componentă utilă demersurilor de design instrucțional și curricular. Apoi a recurs la o tehnică de „lectură à rebours”, în stilul postmodernistului Derrida. El a găsit „trei recente lucrări postmoderniste”, pe care le-a lecturat și le-a studiat atent pentru optimizarea tehnologiei educaționale: Dennis Hlynka și Andrew R.J. Yeaman (1992)226, Dennis Hlynka și John Belland (1991)227, Barbara Martin (1994)228. Deși toate cele trei lucrări se poziționează, programatic, „anti-tehnologia educațională”, B.G. Wilson le-a convertit în surse și temeiuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și educatorii le ignorau total. Discrepanța dintre sistemele-expert și viața reală este cea mai gravă dintre dificultățile practicii școlare 241. Această realitate complicată a practicii, care asimilează greu teoriile, justifică, fără îndoială, promovarea modelelor de design instrucțional și curricular în optimizarea învățământului. Dar aceasta nu justifică excluderea alternativelor postmoderne. 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismultc "15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul" „În lumea reală, schimbarea constituie norma”242 - observă B. Wilson. După anii ’70, gândirea educațională modernă a resimțit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Postmodernismul și constructivismul" „În lumea reală, schimbarea constituie norma”242 - observă B. Wilson. După anii ’70, gândirea educațională modernă a resimțit profund acest adevăr. Modelele de design instrucțional și curricular, precum cel al lui Gagné, au fost supuse ameliorărilor, „recondiționărilor”, optimizărilor. În deceniul opt al secolului XX, schimbările au fost masive. Le-a reflectat C.M. Reigeluth în două cărți dedicate evoluției teoriilor și modelelor instrucționale în acest răstimp 243. Este adevărat că această evoluție a fost accelerată de criticile virulente ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Atenția apare ca o condiție primară, de fond, pentru desfășurarea proceselor de cunoaștere, de autoanaliză și autoevaluare, precum și a comportamentelor motorii. Ea nu dispune de un conținut informațional specific, ci asigură declanșarea, menținerea și optimizarea proceselor psihice cognitive. Se poate spune că atenția este un nod‑releu al vieții și activității psihice. Mecanismele fiziologice ale gândirii și limbajului, legăturile dintre aceste procese psihice au fost scoase și mai mult în evidență de către I.P. Pavlov, prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățării, bazându-se pe rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; de feed-back, asigurând conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de învățare și predare; de ameliorare, de perfecționare, dar și de optimizare a activității, prin clarificarea ideilor și adoptarea celor mai bune modalități de ameliorare și de recuperare; de supraveghere (de control sau monitorizare), prin efectuarea de verificări obiective, sistematice și riguroase privind îndeplinirea obiectivelor, progresele înregistrate, eficiența acțiunilor (timp, resurse și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vederii și de interacțiunea reflex‑condiționată a analizatorilor, realizată prin procesele cognitive superioare. Creșterea eficienței vizuale poate fi evidențiată, printre altele, prin: - creșterea distanței de recunoaștere a unor obiecte sau imagini; - consolidarea vederii de aproape (la distanța optimă de citire); - optimizarea indicilor funcționali ai vederii; - diminuarea dificultăților de localizare în plan și în spațiu; - creșterea ritmului și corectitudinii percepției; - exersarea rațională și eficientă a tuturor resturilor funcționale ale vederii etc. În sinteză, putem spune că între acești indicatori există raporturi de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a compensării ar fi următoarele: - folosirea unor sisteme optice sau a unor aparate (vin în sprijinul suportului biologic al compensării) și mobilizarea resurselor de vedere (corecția optică prin ochelari, corectarea convergenței, reducerea mișcărilor nistagmice, formarea unor scheme vizual‑perceptive eficiente, optimizarea indicilor funcționali ai vederii etc.); - interacțiunea analizatorilor și restructurarea legăturilor funcționale pentru o acțiune unitară (compensarea polisenzorială, importantă mai ales în cazul nevăzătorilor); - participarea fenomenelor mnezice; memoria senzorială; - participarea proceselor superioare de cunoaștere și educația vizual‑perceptivă (pentru cei cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diagnoză, prognoză și intervenție diferențiată în logopedie; formarea de specialiști logopezi, cu o pregătire psiho-pedagogică, teoretică și practic-aplicativă care să stăpânească terapia tulburărilor de limbaj; studierea și cunoașterea diferitelor aspecte ale deficiențelor senzoriale și mintale care influențează constituirea structurilor limbajului; optimizarea activității logopedice atât pentru terapia tulburărilor de limbaj, cât și pentru evitarea eșecurilor școlare și comportamentale; precizarea conceptelor operaționale și elaborarea unor teorii care să contribuie la dezvoltarea psihologiei limbajului. 7.1. Clasificarea tulburărilor de limbajtc " 7.1. Clasificarea tulburărilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celor cu deficiențe senzoriale. Mijloacele și materialele didactice facilitează percepția directă a realității, solicită și sprijină operațiile gândirii, stimulează căutarea și descoperirea de soluții, imaginația și creativitatea elevilor, iar integrarea și armonizarea lor organică în cadrul lecțiilor determină creșterea gradului de optimizare și eficiența învățării. Mijloacele de învățământ pot fi grupate în două mari categorii (Cucoș, 2002): a) mijloace de învățământ care cuprind mesajul didactic: - obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii, materiale și obiecte din mediul înconjurător
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
date referitoare la: - programele de intervenție terapeutică (psihologică, logopedică, educațională etc.) - evoluția și stadiul lor; - evoluția subiectului în urma aplicării programelor de intervenție; - prognostic asupra evoluției subiectului - pe termen scurt, mediu și lung; - sugestii și recomandări cu privire la modalitățile de ameliorare și optimizare a programelor de intervenție pentru specificul cazului respectiv. ANEXA 17 Model de anchetă socială (cadru general de realizare)tc "Model de anchet\ socială (cadru general de realizare)" Date de identificare a cazului: Numele ................................... Prenumele ........................................................................ Data nașterii .................. Locul nașterii .............................................................................. Domiciliul ........................................................................................................................ Etnie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de protecție specială pentru adulți, publicată în anul 2002 și redactată pe baza rezultatelor unor cercetări efectuate în cadrul Institutului Național de Studii și Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap (INSSPPH), coordonator Aurelia Băndilă, sunt delimitate câteva repere teoretico‑metodologice pentru optimizarea calității serviciilor de asistență și protecție destinate persoanelor cu dizabilități sau aflate în dificultate. Această lucrare a reprezentat, în literatura de specialitate din țara noastră, prima abordare pe criterii științifice a calității vieții persoanelor cu handicap. De asemenea, sunt clarificate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aspecte concrete ale unui anumit domeniu de activitate. În total, sunt 101 de grupuri de lucru. Comisiile tehnice sunt: • TC1-Bazele științei calculatoarelor; • TC2-Software: teorie și practică; • TC3-Educație informatică; • TC4 - neatribuită; • TC5-Aplicații ale calculatoarelor în tehnologie; • TC6-Sisteme de comunicații; • TC7-Modelarea și optimizarea sistemelor; • TC8-Sisteme informaționale (comisia cea mai puternică), cu șapte grupuri de lucru: - WG8.1 - Evaluarea și proiectarea sistemelor informaționale; - WG8.2 - Interacțiunea sisteme informaționale - organizație; - WG8.3 - Sisteme de sprijinire a procesului decizional; - WG8.4 - Afaceri electronice (E-Business: cercetare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
securitatea infrastructurii Internet (inclusiv a protocoalelor BGP și DNS), securitatea aplicațiilor, blocarea serviciilor, securitatea comunicațiilor (inclusiv sisteme de autentificare și criptare SCSAD - sisteme de control pentru supraveghere și achiziție de date), sisteme de înaltă asigurare și alcătuirea sistemelor securizate. Pentru optimizarea eforturilor de cercetare raportate la cele din sectorul privat, Departamentul Securității Naționale va asigura mecanismele adecvate pentru coordonarea cercetării și dezvoltării realizate în învățământ, producție și guvern și va concepe noi mecanisme, unde va fi cazul. Un scop esențial al
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
oarecare în activitatea căruia este implicat (întreprindere, școală etc), dar și finalitățile colectivității, atât în calitatea sa de sistem social global, cu logica sa specifică, cât și în calitate de mulțime depersoane. Opțiunii sectoriale i se opune în mod constant ideea că optimizarea unui sistem oarecare nu poate fi realizată „pe seama” nici a societății globale și nici a oamenilor, ci în convergență cu interesele acestora. Discuțiile din jurul problemei productivitate/satisfacție sunt o ilustrare înacest sens. Prin anii ’30, sociologia industrială occidentală a propus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capacitatea sa de a se confesa acestuia (sentimente de rușine și de neîncredere) și implicarea sa în terapie. Informarea în legătură cu medicamentele permite: - o bună observare a tratamentului; - sentimentul că pacientul controlează terapia; - întărirea alianței terapeutice; - menținerea dialogului și a încrederii; - optimizarea tratamentului psihoterapeutic susținut de cârja medicamentoasă. Vindecarea ”Doamne, dă-mi curajul să schimb lucrurile pe care le pot schimba, dă-mi seninătatea de a accepta ceea ce nu pot schimba și înțelepciunea de a face diferența dintre ele”. Această „rugăciune pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]