3,617 matches
-
că nu pot proceda altfel. Singurul lucru pe care am reușit să-l fac a fost să mă izolez de colegi. Plutea un aer de stânjeneală în clasă când profesorii strigau catalogul și eu refuzam să răspund, dar puțin îmi păsa. Nimeni nu-mi mai adresa nici un cuvânt și nici eu nu vorbeam cu nimeni. În a doua săptămână a lunii septembrie am ajuns la concluzia că educația universitară este inutilă și de aceea am decis să o consider doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
așa că am încercat. Am încercat de multe ori, dar n-a mers. N-am putut și gata. N-am înțeles nici atunci de ce n-am reușit și nu înțeleg nici în ziua de azi. L-am iubit și nu-mi păsa că-mi pierd virginitatea. Eram în stare de orice pentru el, dar lucrul acesta n-a mers. Naoko și-a ridicat părul și l-a prins iar cu agrafa. — Nu mă excitam deloc, spuse ea cu voce joasă. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de baseball, îmbrăcați în uniformă. Mai erau fete cu fuste scurte, dar nici una ca Midori. Trăgea ea de fustă ca să o lungească, dar câțiva bărbați se uitau insistent la coapsele ei. Eu mă simțeam oarecum stânjenit, însă ei nu-i păsa. Știi ce-aș vrea să fac acum? îmi șopti Midori după vreo zece minute de mers cu trenul. — Habar n-am, dar te rog să nu vorbești prostii aici pentru că te poate auzi cineva. — Păcat! Era o chestie nebună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dând din cap sau mormăind ceva în semn de ascultare. Aveam senzația că mi se spunea o poveste din altă lume. Despre ce naiba vorbea individul acela? Mă cuprinse brusc o furie de-mi venea să-i sucesc gâtul. Ce-mi păsa mie de mama lui? Eu am pierdut-o pe Naoko! A dispărut complet de pe fața pământului trupul ei frumos! De ce-mi vorbea el despre mama lui? Furia mi-a trecut la fel de repede cum mă apucase. Am închis ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am amintit brusc de prima mea iubită, prima fată cu care mă culcasem în anul al III-lea de liceu. M-au trecut fiori pur și simplu când am realizat ce urât mă purtasem cu ea. Niciodată nu mi-a păsat de gândurile ei, de sentimentele ei, de faptul că o rănisem. Nu m-am mai gândit deloc la ea de-atunci, deși fusese foarte dulce, dar la vremea aceea mi se părea că mi se cuvine totul. Ce-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aminti de tine și de Naoko. Am privit-o în ochi. Erau plini de lacrimi. Am sărutat-o fără să realizez că suntem pe peron și că cei din jur rămăseseră cu ochii pironiți pe noi. Nici nu-mi mai păsa, de fapt, de asemenea lucruri. Noi doi trăiam și nu trebuia să ne gândim decât la viață. — Îți doresc să fii fericit, mi-a spus Reiko în timp ce se urca în tren. Ți-am dat toate sfaturile pe care aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
tinerii Ăia doi. Viața-i foarte scurtă și femeile urîte sînt foarte și, stînd la masă, m-am hotărÎt că, deși eram scriitor și ar fi trebuit să am o curiozitate insațiabilă față de tot felu’ de oameni, chiar nu-mi păsa să știu dacă erau căsĂtoriți sau ce găsiseră unul la celălalt sau să le aflu opiniile politice sau dacă el avea ceva bani sau ea avea ceva bani sau să știu orice despre ei. Am hotărÎt că trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu toți ceilalți tauri de vîrsta lui sau de orice vîrstă și era un campion. Coarnele lui erau tari ca lemnul și la fel de ascuțite precum țepii porcului spinos. CÎnd se lupta Îl durea rădĂcina coarnelor, dar lui nici că-i păsa. Mușchii de pe gît formau o cocoașă mare căreia În spaniolă i se spune morillo și, cînd se pregătea să atace, această morillo era Înaltă cît un deal. Era mereu gata de luptă, iar pielea neagră Îi strălucea și ochii Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să nu-i vinzi... — Îmi dă un dolar pe juma’ de kil. Sora sa era bronzată puternic și avea ochii căprui Închis și părul șaten, cu șuvițe blonde, de la soare. Ea și cu Nick se iubeau mult și nu le păsa de ceilalți. Se gîndeau mereu la restul familiei ca fiind ceilalți. — Au aflat totul, Nickie. Au zis că vor să te dea drept exemplu și să te trimită la școala de corecție. — Nu pot dovedi decît un singur lucru. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Peerless, tutunul Ăla de mestecat care era foarte bun. De fapt, el respecta dragostea ei pentru cultură, pentru că ea-i zisese că iubește cultura așa cum iubește el whisky-ul tare și-i mai zicea: — Packard, nu-i nevoie să-ți pese și ție de cultură. N-o să te enervez cu treaba asta. Dar pe mine mă face să mă simt minunat. Domnul John spunea că poa’ să bage-n ea cultură pînĂ crapă, atîta timp cît el nu-i nevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
întorcându-se de la jogging și făcând exerciții pe parchetul din sufragerie, timp în care eu îl doream nespus de mult și aș fi vrut să facem dragoste chiar atunci, chiar acolo, fără să aștept să facă duș, fără măcar să-mi pese de transpirația uscată de pe corpul lui și de aspectul spongios al pielii sale, lucruri care m-ar fi dezgustat la oricare alt bărbat. Atunci mă opream și mă sprijineam de un copac și reușeam cu greu să-mi stăpânesc lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de bucurie, ca atinse de un curent electric. Patrick a adăugat foarte serios: Nu aș fi aici dacă nu te-aș iubi. M-am întrebat dacă asta este o încercare să se justifice, să minimalizeze importanța declarației. Nu mi-a păsat. A spus ce simțea. Știam că mă iubește. În seara aceea a existat însă un semn prevestitor, și nu mă refer la cuvintele acelea. S-a întâmplat câteva ore mai târziu. Dar eram prea îndrăgostită ca să-mi dau seama. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Am norocul să stau în zona rezidențială și mă simt un pic cam prost, mai ales pentru că sunt cam cu trei metri deasupra plebei, care se întreabă ce am făcut să merit asta. Lui Daisy nu prea pare să-i pese. Își bea băutura obișnuită pe gratis și afișează zâmbetul ei larg, fermecător, care îi face pe toți bărbații să o dorească imediat. N-o invidiez. E înaltă, blondă, zveltă și are ochi albaștri, se îmbracă numai cu haine foarte scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
prea prinsă de Lewis ca să mai vadă sau să mai audă altceva. Sosește autobuzul și toată lumea urcă. Radiatoarele funcționează și tapițeria are un iz cald și jilav, ca pielea unui animal ud. Îmi sprijin capul de geam, fără să-mi pese că nu mă simt prea confortabil. La ora asta aș sta și pe un pat de cuie. Sunt înclinată să mă pedepsesc pentru faptul că nu sunt iubită și Patrick nu mă vrea în viața lui. M-a întristat foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
doar câteva minute. Alteori, cum s-a întâmplat acum, nu am simțit cele patruzeci de minute de când merg cu autobuzul. Cobor scările pe tocurile mele incomode, în stația de lângă Highbury Fields. Traversez parcul și-mi spun că nu mi-ar păsa dacă aș fi jefuită sau violată. Să fim serioși! N-aș putea să mă simt mai nenorocită decât sunt în momentul de față. Aș avea, în felul acesta, de ce să mă plâng. Patrick ar afla și ar veni să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
tremur din tot corpul. Plâng în hohote, vărsându-mi astfel ura și neputința. Când încetez, îmi dau sema că durerea n-a dispărut. Nu știu ce să mai fac. Aș vrea ceva, dar nu știu ce. Într-un târziu, mă ridic fără să-mi pese de mizeria din jur și mă târăsc spre telefon. Trebuie să vorbesc cu cineva. Am de gând s-o sun pe Daisy, însă mă trezesc formând numărul lui Jake. Capitolul XII În Palm House aerul este foarte dens și umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
m-am trezit mirosind toată a tutun și mi-era foarte rău. L-am rugat pe Patrick ca, de câte ori mă va vedea fumând, să-mi atragă atenția că e dăunător, dar n-a luat niciodată măsuri. Dacă i-ar fi păsat, s-ar fi implicat mai mult. Nu poți fi sigură de asta. Nu, dar înțelegi ce vreau să spun, nu-i așa? Nu voia să-și asume responsabilități, nu mă ajuta deloc, chiar și când îl rugam și-i promiteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a ne distruge reciproc. N-a fost prea plăcut. După experiența asta, mi-a fost un pic teamă să mă mai implic. Pot să mi-o imaginez pe Louise: genul de tipă slabă, uimitoare, temperamentală, căreia pare să nu-i pese cum se îmbracă, deși întotdeauna arată superb. Face tot felul de istericale pe la petreceri, se supără, stă prăbușită pe o canapea înconjurată de fum de țigară și de admiratori. Cu siguranță fiecare dintre ei își închipuie că poate realiza imposibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
când ne-am cunoscut și ieșeam împreună! Era și exigentă, dar îmi plăcea asta. M-a civilizat în multe privințe, chiar o interesa totul legat de mine, cum ar veni, mă ajuta să mă cizelez, știți? Nimănui nu i-a păsat de mine în felul ăsta. Aruncă o privire nostalgică la fotografiile de la nunta lor; acestea sunt înrămate grosolan cu ramă argintie și sunt așezate de-a lungul unui raft de sticlă de deasupra canapelei din sufragerie. Doamna Jim nu arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-l cunoșteau”, zise Belbo. „Asediezi un oraș sarazin, tai gâtul copiilor și femeilor, Înșfaci tot ce-ți cade-n mână. Adevărul e că toată povestea asta e Încurcată rău”. „Și poate că În cap aveau o bulibășeală, Înțelegeți, ce le păsa lor de dezbaterile doctrinare? Istoria e plină de Întâmplări cu astfel de corpuri de oaste care-și creează stilul lor, un pic fanfaron, un pic mistic, nici ei nu știau bine ce anume făceau. Firește, există și interpretarea ezoterică, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la așa ceva, nu de la el, însă. După curs ne-am dus să-l abordăm în fața amfiteatrului. I-am pezentat-o pe Sabina, iar el i-a sărutat mâna galanton. Oricât de politicos s-ar fi arătat, era evident că nu-i păsa de părul negru inelat, de ochii aprigi și de fundul în formă de pară sau inimă al prietenei mele. I-am înmânat o scrisoare în franceză, în care îi făceam reproșuri fine și încercam să-l aduc pe calea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Nu-mi mai pasă de nimic. Umblu prin beznă ca ziua-n amiaza mare pe plaja de la Mamaia. Cred că și în infern îmi va fi greu la început, după care o să bântui bolgiile fără nici un scârț, fără să-mi pese de merele de aur bufnind din rai pe tabla de pe coșmelia lui Scaraoțchi. Începe școala. Noul liceu, „Traian Vuia”, se află tocmai pe Șoseaua Vitan-Bârzești, în sudul orașului. Mai bine aș face naveta în Bulgaria. Profilul e de metrologie. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sofisticat nivel de trai, de cele mai rafinate plăceri, de cei mai implicați parteneri pentru relațiile amoroase virtuale. Fără să fie un tip sportiv, Cosmin era iubitor de plimbări în natură, sub clar de lună sau de soare. Ce-i păsa lui de nivelul de acces pe toate acele strategy games? Era bogat și nu-l interesa sexul virtual, masturbarea creierului. Plăcerea și-o putea găsi și singur pe internet, servită în porții mici și după bunul lui plac, nu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de serviciu, rânjind. Bineînțeles, frizura, machiajul și îmbrăcămintea ei excludeau orice posibilitate de a continua ora. Elevii se strângeau fascinați în jurul studentei la Pedagogie, o priveau ca pe o apariție de la circ. Fiind insensibilă la miștourile lor - pentru că nu-i păsa ei de ce zicea lumea, ba chiar o durea în cot -, Adelina reușea să se impună mult mai ușor decât mine. Le împuia capul cu călătoriile ei europene, cu croitoria și sculptura în piele, cu acupunctura și cu teoria ceakrelor. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lui frate-său...nu mai aveam nimic de zis. Oricum se anunța o mare plictiseală. Puteam și eu să-i fac totuși hatârul ăsta, ultimul. Să nu se mai spună că întotdeauna am făcut după capul meu, fără să-mi pese ce vor alții. Mai era și povestea aceea cu întreruperea tratamentului la presiunile mele. Tot eu eram vinovat și de sejurul ei la sanatoriul-pușcărie. Mă duc până la coafor, mi-a strigat Sabina de dincolo de ușă. Ca să nu rămân singur între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]