3,126 matches
-
30; Saita, I.G., funcționar, str. Luterană, 20; Sălceanu, M., negustor, str. știrbei-Vodă, 9; Saligny, A.O., inginer, str. Clopotari, 38; Samurcaș, Al., avocat, str. Polonă, 21; San-Marin, G., proprietar, str. Mircea Vodă, 3; Sathmary, artist-pictor, str. Bis. Enei, 9; Săvescu, Pan, procuror la Curtea de Conturi, str. Minervei, 16; Scorțeanu, G., funcționar la Regia Sării, str. 11 Iunie, 15; Secășanu, G., publicist, str. Armenească, 3; șendrea, Al. C., profesor la Facultatea de Drept, Calea Victoriei, 26; șerbănescu, I., medic, str. 13 Septembrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
oficial, în cadrul Comisiei Aliate de Control, a avut darul să reconforteze încrederea părții române în măsurile pe care le-a luat în legătură cu transmiterea dispozițiilor la județe pentru întocmirea listelor. De asemenea, prelungirea discuțiilor, despre al căror conținut “informau” conducătorii basarabeni (Pan Halippa, Ion Pelivan ș.a.) a permis refugiaților basarabeni și bucovineni să cunoască evoluția lucrurilor, să le redea curajul, cunoscând modul cum acționează Comisia Română, fapt ce se reflectă favorabil și asupra autorităților din cea mai mare parte a județelor în
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino era fiica Aniței Lambrino, fata Mariei Cucoranul, nepoata lui Miron Cuzea. Iordache Râșcanu a avut patru copii: Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zbuciumul omului Încătușat, setos de adevărata libertate, pe care omul n-o mai poate gusta decât Într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, În celebrul său roman Pan (tradus la noi de I. L. Caragiale): „Ființa noastră lăuntrică e izvorul mâhnirii și bucuriei. Adesea Într-o zi tristă de ploaie, o bucurie pune stăpânire pe om, și-l face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în alte părți noi am făcut greșeli, am mers prea departe și ne-am lăsat împinși de ideologia zilei, în spa‑ tele căreia uneori sunt interese. Și anume, noi am ajuns să privatizăm către companii publice din alte țări com‑ paniile noastre publice de utilități fărĂ să scădem, în niciun fel, prețul la consumatori, deci fărĂ să simțim partea bună a acestui lucru. Electricitatea, de exemplu, ne trage în jos în topul Doing Business, durează enorm până se instalează la o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trateze pe toată lumea la fel, dar el nu e aproape niciodată așa. La noi prin politizare, de exemplu. Orice partid vine politi‑ zează statul. De exemplu, Azerbaidjanul e condus de un clan, dictatura aparține unui clan și totul, până la com‑ paniile așa-zis private din petrol, aparține acestui clan. V.A. : Șeful clanului, care nu mai trăiește și care era gene‑ ral KGB, are o statuie - în semn de recunoștință ? a cui ? - pusă în plin București. A.M.P. : M-am gândit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
soarta funcționarilor săi” etc. În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomșa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar și nume ca acestea: Țepeș, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O., M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica „Cuvinte de haz” găzduia „Neamțul la război”. Gazeta mai oferea: „Știri din lumea mare”, dar și „Știri mărunte”, poșta redacției, Calendarul săteanului, reclamă comercială. * Gazeta de Herța Gazeta de Herța
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Numărul 7 al revistei, din 26 noiembrie 1922, este dedicat în întregime Partidului Țărănesc și ... țărănismului, iar nr. 8, din 3 decembrie, aproape în întregime, Parlamentului, „ca fabrică de produs legi”, cu referire la modificarea Constituției”. N. Dunăreanu semna articolul „Pan Halipa, dascăl suplinitor” iar redacția o anchetă referitoare la pedeapsa cu moartea. * Cernăuți vedere generală 391 Iuliu Maniu și Ion Mihalache, prinși în inelul partidului, pun țara la cale. * În Pro Domo din Hiena nr.15/21 ianuarie 1923, Pamfil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în februarie. Sorbona mi-a făcut marea onoare de a-mi decerna un doctorat hșonorisț cșausaț 1. I-am revăzut pe Dumézil, Cioran, Ionescu și pe ceilalți prieteni și colegi. Am evocat seara de 10 ianuarie 1975, la „Flûte de Pan” - ați dispărut misterios puțină vreme după aceea!2 Avem atâtea lucruri să ne spunem, încât trebuie să ne întâlnim cu orice preț, fie la Paris, în iunie-iulie sau septembrie, fie la Palma, în august șsubl. S.W.ț! Tot ceea ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
honoris causa à Mircea Eliade. Université de Paris-Sorbonne, le samedi 14 février 1976”, în C. Tacou (éd.), Cahier de L’Herne Mircea Eliade, Paris, 1978, pp. 274-275. 2. „Am celebrat cei douăzeci și cinci de ani la restaurantul românesc La flûte de Pan în l’Ile Saint Louis. Sibylle și cu Siegfried au aranjat meniul și au decorat sălile. Am invitat toți prietenii români și francezi. Dintre cei care au fost acum douăzeci și cinci de ani erau de față Madeleine și Georges Dumézil, Stig
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-i lămuri să-și comaseze pămînturile. Tatăl va fi arestat și adus acasă pentru a-l aresta și pe fiu. Se va ascunde și va sta fugar pînă în 1971, în total 22 de ani și 4 luni. Asemănător cu Pan M. Vizirescu. "Pe 25 octombrie 1971, narează Ilie Alexoaie, a murit mama. Pe 26 octombrie, am ieșit eu. Îmi pare rău că a intrat în pămînt cu inima neîmpăcată. La înmormîntare a venit multă lume. Și ca să mă vadă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dușmanul de clasă. Scriitorul și ziaristul Pantelimon Vizirescu, cel care a coordonat publicația România muncitoare, foarte iubită de muncitori, a publicat aici numeroase articole antisovietice întru apărarea ființei naționale. Această atitudine naționalistă va fi unul dintre importantele capete de acuzare. Pan Vizirescu se explică și-și îndreptățește poziția: "Noi, generația mea, care eram urmașii celor care au făcut războiul, ce altă misiune am fi avut decît să păstrăm această comoară mare pe care ne-a lăsat-o jertfa Marii Uniri, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Stancu, ziarist și scriitor, Diana Vuiaș. Soluția oferită de Ana Pauker anticomuniștilor: Sinucideți-vă, că altă ieșire nu aveți. Vasile Luca, comandantul Securității, cerea ciracilor: Să dispară cuvîntul milă din vocabularul vostru! Despre Alexandrina Sidorovici, acuzatorul public, aflăm, tot de la Pan Vizirescu: "Eu nu am știut cine este; după nume, o socoteam că este rudă cu Teofil Sidorovici, care a fost comandantul străjii țării și într-un moment a fost și ministrul propagandei, bucovinean. Și zic: uite, domne, cum s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu, acad. Ion Nistor, acad. Iuliu Hossu, acad. Alexandru Lepădatu, acad. Pan Halippa, acad. Zenovie Pâclișeanu, acad. Ștefan Meteș, acad. Iuliu Moldovan, acad. Gheorghe Tașcă, acad. Gheorghe Brătianu, acad. Victor Slăvescu, acad. Ion Răducanu, acad.Florian Ștefănescu-Goangă, acad. Gheorghe Tătărescu, acad. Teofil Sauciuc-Săveanu, acad. Victor Rădulescu, acad. Emil Hațieganu, acad. Alexandru Todea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cele mai neașteptate - nepotrivite?! - ale diurnului nostru care ne mână, ne macină și ne obosește fără milă și Încetare. (Poeții, cei mari, Își mai amintesc de ei, de la Hölderlin până la Lucian Blaga, cu ciclul său din tinerețe al zeului cîmpiei, Pan, ce, retras În grotă, ca un alt Zamolxe, primește vizitele micilor animale și reptile, Încheind cu trupul și respirația sa ciclul naturii, rămas intact, de acolo, din vechime!Ă Da, mai ales cei minori irup În existența noastră, cum ar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
îmi reaminti de ce eram cu ea. - V-ați pus centurile? am întrebat cu voioșie în timp ce ieșeam din curte. - Mami nu-mi dă voie să stau pe scaunul din față, zise Sarah. Era îmbrăcată cu un tricou Liberty cu guler Peter Pan și pantaloni de catifea, iar pe deasupra un poncho din angora. („Toate fetițele de șase ani poartă țoale ca Cher?“ am întrebat-o pe Marta când mi-a adus-o pe Sarah la birou. Marta a dat din umeri și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dispăruți începea să contamineze totul în jurul nostru. - Nu...nu Michael Jackson, prostuțule. Apoi, brusc, a încetat să mai chicotească. Făcu un gest larg cu mâinile, imitând o pasăre mare, beată. Se aplecă și începu să vâslească. Neverland...ca în Peter Pan. Acolo-s băieții furați. Imitatul păsării o obosise considerabil, așa că se rezemă de zid fără să se uite spre mine. Fața ei - pierdută și puternic machiată, cu ochii migdalați lipsiți de expresie în seara asta - Era pe jumătate verde în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
meu stăpân, uită-te la ochii mei căci în curând n-au să mai vadă strălucirea ființei tale! L 27 M 28 M 29 J 30 Iunie L-au îndemnat la vânătoare cu hultanul cel mare ce se chiamă SCRISOARE Pan Tricolici-Vornicul scrie doamnei mele Negoița și fiicei mele Neagșa, și nepoatei mele Mara, și nepotului meu Mihuță, și Miaei, tot nepot al meu, și fratelui meu Nicoară din Vasluiu și fratelui meu Dragotă Tămășanul, și lui Pașco, și lui Miloș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu Negru Pârc. Neamț Ion Boureanu la Cetatea Albă Stanciu și fiul " Roman Oanță său " Chilia Isaiia și Buhtea eresuri; când strănuți, când te împiedici în prag, când îți iese iepure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrisori. Mai întâi, un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de o parte și de alta încât incidentul pare, în aparență, lipsit de importanță, dacă n- r fi sârguința voievodului de a răspunde cererii nobililor poloni cu atâta promptitudine. Îndeplinindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]