2,931 matches
-
întinde; lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect; a oferi contracost; om; oportunitate; păcăli; pachet; pămînt; pămîntul; papuci; parale; pește; petarde; la piață; pierde; portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa; scump; servici; set; spune; suc; suflet; suflete; sufletul; tată; taxă; telefoane; telefonul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spatele vă este fragil. Purtați încălțăminte confortabilă. Mișcați-vă cât mai mult posibil degetele de la picioare, mai ales al doilea. Umblați prin casă desculț, când faceți baie masați-vă degetele picioarelor și purtați cât mai mult încălțări comode, de tipul papucilor de casă - toate acestea pot ameliora sau preveni durerile de spate. Când ridicați un obiect greu, faceți mai întâi o încălzire a spatelui. Apoi țineți obiectul respectiv aproape de corp și ridicați-l încet. Dacă lucrați mult timp la birou, reglați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Méditations métaphisiques, Librairie Larousse, Paris, 1973. Descartes, René, Méditations métaphisiques, PUF, Paris, 1988. Descartes, René, Les principes de la philosophie, Librairie Delagrave, Paris, 1919. Descartes, René, Les principes de la philosophie, Soleil Royale, Rouen, 1698. Descartes, René, Meditații metafizice, trad. de Ion Papuc, Crater, București, 1993. Descartes, René, Două tratate filosofice - Reguli de Îndrumare a minții & Meditații despre filosofia primă, Humanitas, București, 1992, trad. de Constantin Noica; & Viața și filosofia lui René Descartes, Constantin Noica. Descartes, René, Discurs despre metoda de a ne
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
adică o iau razna prin sat? Trăim la oraș, băiete, nu uita. Zi și tu c-o iau razna prin mahala! Ștefan: Ehe, unde mai găsești azi o mahala adevărată! Ilie: (care, între timp, ajutat de Mina, și-a pus papucii și halatul de casă) Hai, să luăm un păhărel! Rămîneți și voi la masă? Vera: Nu, i-am spus Minei, vrem să mergem pe la niște magazine. (către Ștefan) I-ai spus lui Ilie? Ștefan: I-am spus. Vera: Poți merge
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Am plecat. Am plecat, pur și simplu, mai devreme. Mina: (cu ironie) Tu! Ai plecat tu mai devreme de la datorie. Ilie: (ignoră) Da, eu. (se uită la colț, apoi spre Mina. Tensiune. Se dezbracă de haine, își pune halatul și papucii de casă apoi intră în dormitor unde se trîntește pe pat) Mina: (care l-a urmărit, din ușa dormitorului) Nu vrei să stai acum la masă? Ilie: (răspunsuri precedate de pauze nefirești de lungi) Nu. Mina: Poate vrei și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vremea i-a venit / De căsătorit / Și el că mi-și umblă, / Crez, de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe cap în vale, îți trec durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de cap. Cînd scapără pentru prima oară, să te pleci jos și să iei cu ochii închiși paie, că-s bune de durere de cap. Duminecă să nu spui că te doare capul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
respectivul are un copil mai mult, lui i se va mai naște un copil. Cînd un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mama lui va mai face alții. Cîte fire de mac va pune mireasa în papucul drept în ziua cununiei, atîția copii va avea. Să nu se încalțe un copil cu ciorapi pînă nu împlinește anul, căci va face mă-sa altul curînd. Dacă torni restul de băutură dintr-un șip într-un pahar și nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la un loc și i se împainjinesc ochii, se crede că vor sosi oaspeți. Cînd se lasă un fir de păr din cap pe frunte în jos e semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse pe-o strachină cu apă; aprinde luminile pe care le-a menit, una ea și alta flăcăul dorit, și dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată lumea are nevoie de-o cameră ori de-o reducere la masă și nu erau siguri că se va rezolva. Imaginați-vă ce figură a făcut secretara șefului stațiunii cînd s-a trezit în anticameră cu Vancea în bermude și papuci de plastic! (Ovidiu, măcar, era mai decent îmbrăcat). Biata femeie, care bătea ceva la mașină, a rămas cu un deget în aer și a uitat să-l mai pună pe clape. Iar cînd Vancea a-nceput să și vorbească, funcționara
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
orice. Chiar să se ducă acasă la ăsta. Vechea lui gașcă-l urmărea. Nici nu știa dacă o mai putea numi a lui, chestiile erau prea confuze. Oricum, nu-și dăduse demisia sau cum se mai cheamă cînd le faci papucii unora. Nu erau ca ăia din filme să nu poți să scapi de ei decît cu picioarele înainte, cu un șiș înfipt printre firele de păr de la ceafă, dar nici o cerere scrisă probabil nu mergea cu ăștia. Ceva trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mulțumească sau să-i arunce o privire. Radu s-a răstit la Cornel: Uite ce-ai făcut, dobitocule! De ce trebuia să-i dai înapoi cuțitul? Ne-ai stricat jocul, pămpălăule! Considerînd că nu erau de ajuns cuvintele, a luat un papuc de la intrare, și l-a aruncat cu toată puterea furiei spre Cornel, dar papucul nu l-a nimerit, căci băiatul s-a ferit. Al doilea da, aruncat nu mult după primul. N-a mai avut cum să-l evite. Papucul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ce-ai făcut, dobitocule! De ce trebuia să-i dai înapoi cuțitul? Ne-ai stricat jocul, pămpălăule! Considerînd că nu erau de ajuns cuvintele, a luat un papuc de la intrare, și l-a aruncat cu toată puterea furiei spre Cornel, dar papucul nu l-a nimerit, căci băiatul s-a ferit. Al doilea da, aruncat nu mult după primul. N-a mai avut cum să-l evite. Papucul l-a durut și i-a învinețit și usturat pielea. Cornel și-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
papuc de la intrare, și l-a aruncat cu toată puterea furiei spre Cornel, dar papucul nu l-a nimerit, căci băiatul s-a ferit. Al doilea da, aruncat nu mult după primul. N-a mai avut cum să-l evite. Papucul l-a durut și i-a învinețit și usturat pielea. Cornel și-a păstrat lacrimile dincoace de ochi. Hai să continuăm, a spus Marcu. Am găsit alt cuțit. Pe ăsta-l confisc eu. Nu cred, a spus Alin, gîfîind. Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ar trece la acțiune cum se-ntîmplă de obicei și-ar fi fost bine să le strice șustele, să intre-n dormitorul lor prin surprindere, asta după ce vorbăria lor ar înceta, dar a ațipit. Nici să-i pună ăleia dulceață în papuci, așa cum se-ntîmplase într-un fragment din manual, n-a mai avut timp. Înainte de-a pune capul pe pernă, i-a mai venit o idee. Poate chestiile făcute în seara asta au să pună punct aventurii tatii, dar nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cununia religioasă. În timpul cununiei religioase, unii nuntași mai bine dispuși Îi șoptesc mirelui: ,, Vezi să nu te calce mireasa pe picior. Există credința că dacă mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de literatură comică. 3.2. Doi poli ai realității și ficțiunii Să urmărim, așadar, pe cei doi protagoniști de-a lungul progresului dramaturgic al piesei. Pornim de la costumația celor două personaje care este esențială și simbolică; Leonida este prezentat în papuci, halat și cufie, având ca martor și reprezentant al realismului pe Efimița, stăpâna reală a acestui univers domestic, la rândul ei, în camizol, fustă de flanelă roșie, iar la cap legată cu un turban alb. Conul Leonida este un nou
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o primă lectură, între sărăcia extremă și grupul țăranilor înstăriți existând diferite subdiviziuni puse în lumină foarte bine de zestre sau de testamente. O rochie, cel mult două, patru-cinci cămăși, o haină lungă sau scurtă pentru iarnă, o pereche de papuci, cam acestea sunt hainele pe care o fată din clasa populară le primește la Măritișul ei. țesăturile sunt și ele inferioare din punct de vedere calitativ, doar ici și colo sunt pomenite mătasea sau atla zul, în rest întâlnim postav
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Economy, by comparison with the developed economies of the EU Member States", în The Romanian Economic Journal, nr. 25 bis/2007, ASE, București. Oprean, Constantin, Titu, Mihail, Managementul calității în economie și organizația bazată pe cunoștințe, Editura Agir, București, 2008. Papuc, Mihai, "Reshaping the Romanian consumers' behaviour through European Union Regional and Social Cohesion Policy", în Romanian Journal of European Affairs, vol. 4 nr. 3/2004, European Institute of Romania, București. Paina Nicolae, Managementul cercetării științifice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006. Parchomovsky
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Liviu Voinea, Lucian Liviu Albu, Andrada Busuioc, Irina Zgreabăn ș.a., Reindustrializarea României: Politici și Strategii, Studiu relizat de Grupul de Economie Aplicată, 2010, p. 5. 234 Raportul global al competitivității 2009-2010, World Economic Forum, Geneva, 2010, p. 47. 235 Mihai Papuc, "Reshaping the Romanian consumers' behaviour through European Union Regional and Social Cohesion Policy", în Romanian Journal of European Affairs, vol. 4 nr. 3/2004, European Institute of Romania, București, p. 53. 236 Radu Geamănu, Transferul de tehnologie prin contractul de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pentru maeștrii picturii flamande: "Ah, și-o nevastă, o nevastă plinuță, albă ca tine, cu ochii mari, verzi, numai viață, strălucitoare de curățenie și sănătate... ca un model de Titian, așa ca Lavinia, ca Emilia, ca să prepare ceaiul... Să ai papuci calzi... Asta... asta... visez."194 În optica lor, superbia femeii se cuvine a fi dublată de o moralitate pe măsură. În periplul său cavaleresc, primele persoane pe care don Quijote le întânește sunt două prostituate și, conform principiilor sale distorsoniate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]