2,686 matches
-
specială cu frumo‑ sul. Într‑un mod foarte adevărat, se poate spune că frumosul este vocația care i‑a fost adresată lui de Creator prin darul talentului artistic: este un talant care trebuie fructificat dacă ținem cont de logica din parabola evanghelică a talanților care trebuie pus în folosul aproapelui. Arta adevărată este o chemare la misterul lui Dumnezeu 43, afirma card. Paul Poupard, iar artistul așa cum scria Papa Ioan Paul al II‑lea, este o voce a speranței universale la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
oblică descendentă. Observăm că are loc o destindere, o liniștire totală a formelor. Bătălia s-a terminat, urmează pacea, înțelegerea, cooperarea. Totul se duce pe „apa sâmbetei“, deci pe apa sfârșitului, pe o cale fără oprire. Să ne gândim la „Parabola orbilor“ de Bruegel, unde cele cinci personaje, cu cinci grade de infirmitate vizuală, alunecă pe drumul sfârșitului. Totul coboară fără putința de a fi oprit. Toate aceste modalități de relații plastice fac parte din limbajul plastic fundamental și, atunci când sunt
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Concentrația a exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Mod de lucru Se pregătesc șase soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,8n; 0.6n; 0,4 n; 0,2 n; 0,1n; 0,05 n. Titrul exact al acestor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă potențează realismul textul, "l'effet de réel" pentru a folosi un termen al lui R.
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
secolul al XIX-lea picturile flamande erau preferate de scriitori, de exemplu Balzac, fie pentru a descrie aspectul unor personaje literare, fie pentru a sugera o atmosferă. Un alt motiv este acela că tablourile flamande, și în special ultimele două, Parabola orbilor și Plata dijmei sunt tablouri narative care suprapun narațiunii literare un plan secund, care pune în abis semnificația textului sau îi clarifică sensul. De altfel, un alt fir roșu al acestui volum, foarte relevant pentru literatura română, este frecvența
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
termenului în critica literară occidentală (1960-1995) b. Criteriul referinței - romanele evocă o operă de artă cu referință reală: Pieter Janssen, Femeie citind (Lumea în două zile), Pieter Breughel cel Tânăr, Plata dijmei (Galeria cu viță sălbatică), Pieter Breughel cel Bătrân, Parabola orbilor (Refugii și Ucenicul neascultător), Victoria din Samothrache (Căderea în lume). Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească din perioada 1960-1995 Capitolul I Ekphrasis și descriere. O introducere în teoria ekphrastică a secolului XX a. Definiții ale termenului ekphrasis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în chiar tabloul pe care îl pictează, Ioana Olaru se salvează în fața interogatoriului nemilos al doctorului, evadând în tabloul pe care îl contemplă. Descrierea ekphrastică Al doilea tip de inserție ekphrastică prezent în romanul Refugii este descrierea ekphrastică a tabloului Parabola orbilor. Structural, sunt două fragmente care descriu tabloul, amândouă în capitolul ultim. Primul fragment urmează unui dialog în care doctorul o întreabă pe Ioana Olaru dacă își explică de ce nu a venit Sabin să o viziteze la spital. Ioana îi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
inexistență" o mai poate afecta. Acesta e momentul în care autorul construiește descrierea ekphrastică: "Pe Vlad Cosma îl găsise în același loc, rezemat de perete. În stânga lui, pentru prima dată de când venea în acest cabinet, descoperi o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel. Până atunci figurile dizgrațioase ale celor șase orbi o înspăimântaseră: Bruegel i se părea prea crud. Acum însă tabloul începuse să o intereseze: primul orb, cel din fruntea coloanei, zăcea în șanț: fața orientată spre un cer
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu spatele spre coloana de orbi... "Altfel ce aș pierde în afară de viața care...? Oricum ar trebui să fac în așa fel ca începând de azi să nu mai fiu obligată să mă detest..."12. Subiectul acestei descrieri ekphrastice este tabloul Parabola orbilor creat în 1568 de către Pieter Breugel cel Bătrîn. Tabloul, care se află azi în custodia muzeului Capadimonte din Napoli, face parte din ultima perioadă de creație 13 a artistului flamand, alături de compoziții precum: Anotimpurile, Sfântul Ion Botezătorul rugându-se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
călăuzi, amândoi vor cădea în groapă."14 La această pildă biblică recurge și evanghelistul Luca în predica de pe munte (6: 39): "Și le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?"15. Parabola biblică a inspirat și alți artiști ai secolului al XV-lea și al XVI-lea: Pieter van der Heyden creează o gravură după cea a lui Hieronimus Bosch, având aceeași temă a orbilor 16. Cornelys Messys tratează tema, înfățișând într-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
18. Aici Bruegel ilustrează proverbul flamand Dacă un orb conduce un alt orb, amândoi vor cădea în groapă (als de ene blinde de ander leidt vallen ze beiden in de gracht, figurând o pereche de doi orbi. Tabloul din 1568, Parabola orbilor, realizat în tehnica acuarelei, figurează în prim-planul compoziției un șirag de șase orbi: unul deja căzut, al doilea în cădere, iar următorii patru încă prinși cu fermitate de sol. În background, silueta unei biserici și a câtorva case
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în varianta lui Pieter Breugel cel Tânăr, backgroundul tabloului este mult mai bine conturat: se pot vedea silueta distinctă a țăranului și a celor câtorva păsări de pe pajiște, a celor două vaci care pasc liniștite, dar și albia râului. Tabloul Parabola orbilor este invocat în romanul lui Augustin Buzura în două ample intervenții din scena finală a dialogului dintre Ioana Olaru și doctorul Vlad Cosma. Exegeții romanului au semnalat în câteva ocazii prezența operei artistului flamand în universul Refugiilor. Cornel Ungureanu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de azi remarcă faptul că tabloul lui Breugel reflectă tema romanului și că, pe de altă parte, există o simetrie simbolică între topografia locurilor din roman (Dealul Oarbei pe care îl amintește Iustin în scrisoarea pentru Ioana) și celebra pânză Parabola orbilor: "Parabola orbilor este rama care încadrează problematica Refugiilor. Tabloul lui Breugel, privit de Ioana Olaru, devine oglindă. Orbirea este un operator cu funcție importantă, dacă observăm că apare mereu, chiar și în topografie locurilor. " Am rămas câteva zile singur
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
remarcă faptul că tabloul lui Breugel reflectă tema romanului și că, pe de altă parte, există o simetrie simbolică între topografia locurilor din roman (Dealul Oarbei pe care îl amintește Iustin în scrisoarea pentru Ioana) și celebra pânză Parabola orbilor: "Parabola orbilor este rama care încadrează problematica Refugiilor. Tabloul lui Breugel, privit de Ioana Olaru, devine oglindă. Orbirea este un operator cu funcție importantă, dacă observăm că apare mereu, chiar și în topografie locurilor. " Am rămas câteva zile singur, pe Dealul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Holban vede în reproducerea tabloului lui Breugel o oglindă în care Ioana Olaru se caută pe sine și, mai mult chiar, o suprafață de reflexie, care asemeni peretelui grotei din mitul platonician invocat, ajută la descoperirea adevărului: "[...] în reproducerea după Parabola orbilor a lui Breugel, aflată pe unul din pereții cabinetului doctorului Vlad Cosma, Ioana Olaru se caută și se descoperă pe sine, pe aceea închisă între cenușiul agresiv al pânzei (ecranului) din fața sa și "pata neagră", nu mai puțin agresivă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sublinierea mea] o înțelege ca pe o căutare a unor refugii (în căsnicie, în prietenie - episodul Victoria Oprea - Helgomar David ocupă un loc important în roman, în relațiile următoare cu Anton și, apoi, cu Sabin) ce se dovedesc toate iluzorii. Parabola finală a orbilor lui Breugel (reproducere atârnă pe unul din pereții cabinetului lui Vlad Cosma) își conturează deci valoarea paradigmatică, iar ultimele cuvinte ale cărții ("Trebuie să mă eliberez cumva, își spuse. Nu-ți poți contempla la nesfârșit înfrângerile, mizeria
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Femeia caută un refugiu (iubirea pentru arhitectul Sabin), însă refugiul nu-i deloc sigur. Arhitectul e un spectator fără vitalitate și are în el însuși nevoie de protecție. Aventura se încheie rău și, la sfârșitul romanului, ni se oferă o parabolă: în cabinetul doctorului Vlad Cosma, pacienta Ioana Olaru încearcă să înțeleagă sensul unui tablou celebru: Parabola orbilor de Breugel. Parabola pare a spune ceva despre propria-i existență: o cădere în lanț, o cauzalitate obscură, o tragedie teribilă într-un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un spectator fără vitalitate și are în el însuși nevoie de protecție. Aventura se încheie rău și, la sfârșitul romanului, ni se oferă o parabolă: în cabinetul doctorului Vlad Cosma, pacienta Ioana Olaru încearcă să înțeleagă sensul unui tablou celebru: Parabola orbilor de Breugel. Parabola pare a spune ceva despre propria-i existență: o cădere în lanț, o cauzalitate obscură, o tragedie teribilă într-un grotesc absolut [...]27. În fine, Gheorghe Glodeanu pune lumea romanului sub semnul unei sartriene stări de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și are în el însuși nevoie de protecție. Aventura se încheie rău și, la sfârșitul romanului, ni se oferă o parabolă: în cabinetul doctorului Vlad Cosma, pacienta Ioana Olaru încearcă să înțeleagă sensul unui tablou celebru: Parabola orbilor de Breugel. Parabola pare a spune ceva despre propria-i existență: o cădere în lanț, o cauzalitate obscură, o tragedie teribilă într-un grotesc absolut [...]27. În fine, Gheorghe Glodeanu pune lumea romanului sub semnul unei sartriene stări de greață care se reflectă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de iluzii a oamenilor și greața ca stare existențială resimțită de către personaje. Teoretizată de către Sartre, această condiție este potențată de picturile evocate pe parcursul narațiunii, picturi datorate lui Munch (Țipătul), Goya (Casa nebunilor), Géricault (Nebuna), Daumier (Don Quijote) și mai ales Breugel (Parabola orbilor)"28. În acest context, Parabola oribilor semnifică emblema unui întreg deceniu, care nu mai este obserdantul deceniu, ci deceniul imposturii. Referindu-se la activitatea literară a prozatorului de după 1990, Gheorge Glodeanu observă că: "Realizând radiografia acidă a lumii literare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ca stare existențială resimțită de către personaje. Teoretizată de către Sartre, această condiție este potențată de picturile evocate pe parcursul narațiunii, picturi datorate lui Munch (Țipătul), Goya (Casa nebunilor), Géricault (Nebuna), Daumier (Don Quijote) și mai ales Breugel (Parabola orbilor)"28. În acest context, Parabola oribilor semnifică emblema unui întreg deceniu, care nu mai este obserdantul deceniu, ci deceniul imposturii. Referindu-se la activitatea literară a prozatorului de după 1990, Gheorge Glodeanu observă că: "Realizând radiografia acidă a lumii literare de după 1990, Augustin Buzura identifică numeroase
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a prozatorului de după 1990, Gheorge Glodeanu observă că: "Realizând radiografia acidă a lumii literare de după 1990, Augustin Buzura identifică numeroase trăsături ce amintesc de teribilii ani '50. După "obsendantul deceniu" vine "deceniul imposturii", impostură a cărei emblemă ar putea fi Parabola orbilor de Breugel"29. Cum ușor se poate observa, receptarea critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
orbilor de Breugel"29. Cum ușor se poate observa, receptarea critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce descrierea lui (și primul fragment și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce descrierea lui (și primul fragment și al doilea) corespunde copiei executate de Pieter Breugel cel Tânăr, care, așa cum am arătat, conturează planul secund al compoziției
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce descrierea lui (și primul fragment și al doilea) corespunde copiei executate de Pieter Breugel cel Tânăr, care, așa cum am arătat, conturează planul secund al compoziției mult mai pronunțat decât cel conservat în varianta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]