8,430 matches
-
este Hyperion, a celeilalte, Mitică. Ambele funcționează ca efigii simbolice, dincolo de care se profilează un lung șir de alternative - morale, civice, politice, practice - articulate în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
cercetare sub contract sau de tutorialitate În pregătire, constituie principala caracteristică pe care o revendică «modelul». Acest model nu putea fi Însă aplicat științelor sociale. Câțiva istorici au observat cum s-a impus În perioada dintre cele două războaie o paradigmă internațională În științele sociale sub impulsul fundațiilor americane private, a căror orientare «aplicată» era determinanta, urmând o politică liberală internaționalista și o ideologie pacifista wilsoniană (cf. Gemelli, 1995, p. 252). Contextul se schimbă radical după cel de-al II-lea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu piața liberă nu putuse fi complet Întreruptă, ca În cazul scriitorilor din RDG ce trăiau În Est și publicau mai ales În Vest. Epurări, exil, dus și întors Situația de după război era diferită În măsura În care problemă scriitorilor din exil modifică paradigmă cosmopolitismului și a internaționalismului militant. Această problemă fusese deja pusă la primul congres al scriitorilor sovietici, Într-un moment În care Începuse emigrarea intelectualilor germani opuși lui Hitler. În 1945, printre cei care se reîntorceau În Germania, mulți au ales
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul de a nu se Îndepărta prea mult de paradigmă ideologică a unui partid care el Însuși fusese de avangardă, devenit Între timp un partid de mase. Numeroși scriitori de avangardă, apropiați partidului comunist, deveniseră membri ai nomenclaturii literare, dar alții se ținuseră deoparte de funcțiile de reprezentare sau deveniseră
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui A.E. Baconski În revistă Steaua), iar române de incontestabila valoare au fost publicate În 1958. Dar centrul de greutate al lucrării cade, fără Îndoială, pe perioada următoare, cu atat mai mult cu cât autorul este unul dintre protagoniști. Paradigmă ideologică dominantă nu mai este realismul socialist, ci «protocronismul», cuvânt inventat pentru a desemna prioritățile istorice românești asupra altor culturi, În particular cele occidentale. Această invenție nu aparține aparatului ideologic de partid, ci unui respectabil profesor universitar, pe deasupra și fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Alexandru Florian, fiul său, Bogdan Florian; Victor Durnea, Alexandru Călinescu, Liviu Papuc, Cornelia Gagos de la BCU Iași, cărora le mulțumesc și pe această cale. Pot fi citate și alte nume „ideologice” ale artei și literaturii, subordonate de multe ori marilor paradigme ideologice: sociologism, realism socialist, proletkult, protochronism, ceaușism, tracism (dacism) etc. Din prima categorie pot fi citați Virgil Teodorescu (1909-1978), președinte al Uniunii scriitorilor În anii 1970, apropiat, se spune, lui Nicolae Ceaușescu; În a doua, Gellu Naum (1915-2001), În a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pretextul atribuirii înfocatului poem de dragoste unui pescar aramean, poem tălmăcit de un ierusalemitean, în două secvențe lirice se conturează povestea inițierii erotice a unui tânăr, care însă nu ajunge la împăcarea dintre inimă și minte. Sursa de inspirație este paradigma înțelepciunii de a trăi și a înțelege iubirea din Cântarea Cântărilor și din lirica persană (Omar Khayyam, Hafiz, Firdousi). Exaltarea senzuală și delirul imaginativ, trecute prin gingășia și simplitatea sufletească a poetului-pescar, sunt coordonatele esențiale ale acestor texte. În culegerea
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
și analiza longitudinală a datelor, precum și, mai nou, analiza multinivelară, care agreghează, în principal prin metoda regresiei, date de la nivel individual, microcontextual (familie și comunitate) și macrosocial (vezi și Courgeau, 2003). b) Deși trecută acum într-un con de umbră, paradigma structural-funcționalistă și mai ales cea sistemică sunt angajate în abordarea familiei, chiar dacă tacit, prin sugestiile lor pe linia „sistem-subsistem”, „intrări-ieșiri”. Studierea structurilor și a relațiilor dintre membrii familiei, dintre grupurile restrânse sau lărgite de familie se folosește de analiza de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
actorilor pe baza simbolurilor și așteptările de rol (vezi 2.5.2., etnometodologia). Important este că tot mai multe metode calitative sunt dublate de culegerea de date statistice. f) Consider însă că cea mai importantă și mai eficientă epistemic este paradigma, de inspirație economică, pe care o vom numi generic a analizei costurilor și beneficiilor. Este vorba de costuri și beneficii nu doar monetare, ci și culturale, psihologice etc. Înțeleasă într-o accepțiune lărgită, respectiva teorie conține următoarele idei de bază
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iau în calcul în deciziile lor raportul dintre capitalul pe care îl dețin, costurile și beneficiile implicate, ci sunt capabili, de regulă, să aleagă varianta optimă în realizarea unui scop. Este ceea ce se numește teoria alegerii raționale (Coleman, 1990). Aplicând paradigma comportamentului rațional din microeconomie la comportamentul uman, în general, și la cel familial, în special, G. Becker (1991) - care a primit și Premiul Nobel pentru aceasta în 1992 - argumentează că aproape toate aspectele legate de familie pot fi descrise și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probabilitatea de divorț descrește odată cu acumularea de capital marital specific, cum ar fi proprietatea și copiii, a căror valoare ar descrește dacă familia s-ar dizolva; - ca o variantă - să-i spunem mai slabă, „mai dulce”, „mai moale (soft)” - a paradigmei costuri-beneficii, deși a fost predecesoarea ei, este teoria schimbului social. Teza ei fundamentală spune că interacțiunile dintre oameni, asocierile dintre ei, se fac în virtutea unui schimb de bunuri și servicii (materiale sau simbolice). În viața cotidiană, după această teorie funcționează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îți dau și eu”, ci după egalitatea raportului dintre „cât dai, cât primești”. Se apreciază că o cauză majoră a disoluției familiei este atunci când unul sau amândoi soții percep o inegalitate profundă în raportul respectiv. Tăria și atracția exercitate de paradigma costuri-beneficii constau în aceea că ea utilizează un avansat aparat matematic (teoria jocurilor, ecuații min-max ș.a.m.d.). Mulți experți consideră însă că, mai ales în formula ei de teorie a alegerii raționale, are mai mult un caracter normativ decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în familie, este cu precădere un dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
indivizilor, satisfăcute. Dacă ne întrebăm însă în legătură cu ponderea acestor beneficii, vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție este amplu argumentată de susținătorii teoriei conflictului, teorie opusă în cele mai multe puncte paradigmei structural-funcționaliste. Orientarea funcționalistă în explicarea apariției familiei poate fi interogată și dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: îngrijirea copiilor, reglementarea relațiilor sexuale, cooperarea și schimbul, responsabilitățile sociale sunt probleme care puteau fi soluționate și prin alte aranjamente. Explicațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o tratăm ca pe o teorie aparte. În cele ce urmează, vom schița câteva teorii mai specifice, deși nici în cazul lor nu e vorba, desigur, de o teorie în sens tare. De aceea, vom utiliza și expresiile de „abordare”, „paradigmă” sau „orientare”. Ceea ce am putea numi abordarea psihosocială integralistă vede în familie un sistem psihosocial puternic integrat, în care trăsăturile de personalitate ale membrilor sunt într-un feedback (de regulă pozitiv) de mare intensitate cu realitatea psihosocială a familiei ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familială (Hess, Handel, 1974). Membrii familiei interacționează perpetuu între ei, dar prin intermediul imaginilor, al percepțiilor reciproce, al felului în care se definesc unul pe altul. Viața de familie este rezultatul acestei mereu construite-reconstruite realități simbolice. Suntem astfel, de fapt, în paradigma interacționalismului simbolic, cu varianta lui mai elaborată, etnometodologia (vezi 2.5.2.). Diferența față de aceasta din urmă - în abordarea pe care o discutăm - este accentul pus pe principiul metodologic de a înregistra în stadiul familiei reprezentările (despre propria familie) a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice una culturală în înțelegerea strategiilor de roluri: o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt mai intense datorită proprietății și corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atenția acordată familiei și problemelor sale s-a produs tocmai prin trecerea de la asistența spontană nesistematică la cea organizată oficial, cu metode și mijloace specifice. La rândul ei, psihoterapia (familiei) a cunoscut o profundă schimbare de perspectivă, și anume de la paradigma clasică, centrată pe individ ca membru al familiei, la cea modernă, ce tratează familia ca unitate. S-a trecut de la abordarea intrapersonală la cea interpersonală. Înainte de a dezvolta câteva considerații pe acestă temă, se cuvin două precizări terminologice: 1. sfera
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că simptomul, problema unui membru al familiei, reflectă calitatea familiei ca sistem; boala, problema individului, este simptomul sistemului. Iar soluțiile terapeutice trebuie căutate la nivelul relațiilor interpersonale din familie și al familiei ca întreg. Este ușor de recunoscut că această paradigmă stă sub semnul teoriei generale a sistemelor (a lui L. von Bertalanffy). Conjugate, teoriile cibernetice despre informație și comunicare au influențat masiv psihoterapia familiei. Dar și alte curente de gândire au contribuit la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei emergente rezultă dintr-un pattern al interacțiunii, care, la rândul lui, se datorează unor idei, crezuri împărtășite de membrii familiei. De asemenea, atât de des invocatul feedback looping (sau circularitatea) nu este altceva, în fond, decât o redenumire a paradigmei teoriei învățării, prin care consecințele determină comportamentul, după cum afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică, sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un alt debutant -, alături de el aflându-se Al. Popescu, Raul Theodorescu, Radu Gyr, G. Melidoneanu, Zaharia Dan ș.a. Lui Mihail Dragomirescu îi aparține studiul în șase părți Curente mai noi în literatura română (1-2/1930), privitor la cele mai importante paradigme literare cu impact asupra scrisului românesc al veacului: sămănătorismul, poporanismul, naționalismul etic (Simion Mehedinți și „Convorbirile literare”) și estetismul (Al. Macedonski, continuat de Ovid Densusianu și „Vieața nouă”). Constantin Micu și C. Maican sunt autorii articolului De la dada la suprarealism
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât cultura imaginii strică imaginea culturii. Revista își propune de aceea să slujească Limba, Adevărul și Valoarea. Centrat pe centenarul lui Lucian Blaga, numărul îi are ca semnatari pe Alexandru Boboc (care scrie despre paradigma stilistică a poetului), Gheorghe Pavelescu (care lansează o ipoteză de natură biografică privitoare la geneza „spațiului mioritic”), Ioan Mariș (cu articolul Extazul în teatrul lui Blaga) ș.a. La rubrica „Fețele veacului” Eugène van Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
somn de metal”, în noaptea cu „păr de smoală” tăcerea dă un „chiot de spaimă”, spărgând „luna ca un ou”, iar „din pompe zorile țâșnesc cascadă”. S. se vrea rapsodul acestei câmpii aride și potrivnice, versurile lui înscriindu-se în paradigma perspectivei antipoetizante a lui Zaharia Stancu și Marin Preda, de altfel conjudețeni: „Eu port în ochi toți bulgării de lut,/ Ce i-am arat atâția ani de-a rândul”. Unele poeme au ceva din „priveliștile” lui B. Fundoianu sau din
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]