7,232 matches
-
să cred orice-ar fi Nimic să nu fie prea greu Minciuna să nu aibă cuvânt... Fie cerul plin de stele mereu!... Acum știi ce visez Și că acestea le vreau ale mele, Te asigur că pot să creez Un paradis mult visat. Chiar de par toate-acestea prea grele, Tocmai de aceea,va fi minunat! Sunt nisipuri ce mai plâng sub picior... Sunt nisipuri ce dor... florentina crăciun fabyola mai 2012 Referință Bibliografică: VIS DE FEMEIE!... Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN
VIS DE FEMEIE!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344489_a_345818]
-
ale vieții spirituale. Reîntoarcerea spre sursele originale este adânc încrustată în fiecare gând: „m-aștepți răbdător/ cu tava plină/ mănânc pe săturate/ din margine de cer/ umbra unui înger/ sprijină ochii obosiți/...” (Și seara are haină) Absorbită de mirajul după „paradisul pierdut”, așterne pe hârtie cuvinte cu valențe de o rară frumusețe, cuvinte ce aduc în fața cititorului nostalgia poetei după timpul când „ulciorul de lut” nu pusese stăpânire pe spiritu-i „îngeresc”: „iubirea o înalț în ochi/ brațele le întind spre desăvârșire
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
amintește de ereziile dualiste: - existând o luptă maniheică ce se dă între proletariat (Binele, Mesia) și burghezie (Răul) - în urma acestei încleștări violente și sângeroase se naște o nouă eră, paradisiacă, din care Răul (burghezia) a fost abolit, - iar cetățeanul noului paradis a fost omul nou, comunist. În implementarea pe care ideologia comunistă a cunoscut-o în URSS au existat două mijloace de manipulare care s-au folosit: minciuna și violența, cu multiplele lor forme de manifestare. Există o evidentă schimbare de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Capitaluri, ci doar unul singur care a fost aplicat în mod greșit. Adică, Vestul cu mapa, iar Estul Europei și Restul din Lumea a Treia cu sapa. De fapt, aceste două mari utopi, comunismul și capitalismul, își au esența în Paradisul prin distrugerea omenirii, pentru că amândouă au un caracter sectar, în care noțiune centrală este aceea de “programare” în cazul capitalismului cu economie dezcentralizată și de “deprogramare” în cazul comunismului cu economie centralizat. De aceea, oamenii, după comunism și capitalism, se
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
Cum să măsor Vecia cu sonetul, / Când fiecare clipă e un vers,...” (Ion Butnaru, Cum să măsor Vecia cu sonetul?, p. 200.) „...în ore tainice de dăruire sfântă, / precum Cuvântul cel dintâi ne-a zis... /deși am fost excluși din Paradis / tot arborii lui încă ne frământă...” (Dumitru Bălăeț, Și totuși o ferestră, p. 203.) „...Și totuși mă deschid ca o fereastră / În care stă pe gânduri Dumnezeu./ Și iată vine pasărea măiastră / Și pasărea aceasta sunt tot eu...” (Marin Sorescu
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
medie mai mare a întregului glob. Topirea ghețurilor veșnice va inunda în viitorul apropiat multe așezări umane de pe lângă ape. Nu este Voia Domnului ci Acțiunea Păcătosului, chiar dacă acesta are bani suficienți să-și cumpere o lojă în rai. Ecouri din paradis Doina, valsul, tangoul și chiar criticatele manele sunt ecouri ale diferitelor culturi. Fiecare are farmecul ei, mult apreciate de către populația anumitor națiuni deoarece poartă un specific deosebit al naturii în care localnicii trăiesc. Există însă și ecouri venite direct din
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Doina, valsul, tangoul și chiar criticatele manele sunt ecouri ale diferitelor culturi. Fiecare are farmecul ei, mult apreciate de către populația anumitor națiuni deoarece poartă un specific deosebit al naturii în care localnicii trăiesc. Există însă și ecouri venite direct din paradis, din păcate adresate unor din ce în ce mai puțini ascultători. Închipuițivă vă rog cum Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar sonata lunii[2] ar trebui ascultată. Nu este pământească
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
puțini ascultători. Închipuițivă vă rog cum Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar sonata lunii[2] ar trebui ascultată. Nu este pământească. Sunt ecouri de departe, din Paradisul îngerilor. Mai ceva decât „cântecul popesc”! Cântece de pahar cântate la lăută sau țambal pot înveseli o petrecere de o seară, o nuntă. Aceleași cântece au fost incluse în opere și simfonii în care nu mai sunt cântate de lăutari
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană,cu sensurile,semnificațiile conceptului de Paradis,Eden sau Rai,inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană,cu sensurile,semnificațiile conceptului de Paradis,Eden sau Rai,inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
cumprisma descompune lumina”ne lasă vederii starea de grație lirică nesigură,discontinuă,ce trebuie continuată,exploatată printr-un travaliu intellectual care să restrângă până la ultimile limite inspirația ca hazard.Orice mare creație de cultură,cum scria Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului,e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European,și mai ales la poet,o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate,căci frumusețea poetică
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
care să restrângă până la ultimile limite inspirația ca hazard.Orice mare creație de cultură,cum scria Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului,e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European,și mai ales la poet,o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate,căci frumusețea poetică aspiră spre inefabil,spre climatul superior,din ale cărui grădini paradisiace s-a fărămițat,cândva.( Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului,Editura Moldova
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate,căci frumusețea poetică aspiră spre inefabil,spre climatul superior,din ale cărui grădini paradisiace s-a fărămițat,cândva.( Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului,Editura Moldova,București,1987,pg.526/527). Se observă la poeții europeni că nu toți percep și simt edenul în acelaș mod și sens. Dacă pentru unii este spațiul fericirii supreme ,pentru alții este efortul intelectual și fizic care ,în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
edenul în acelaș mod și sens. Dacă pentru unii este spațiul fericirii supreme ,pentru alții este efortul intelectual și fizic care ,în final,creează euforia paradisiacă mult visată. Poezia europeană prin reprezentanții ei de seamă proiectează ființa omenească între lumina paradisului și întunericul iadului,ca beznă a neputinței,acestea fiind cele două dimensiuni extreme ale veșniciei și infinitului. Insă de la începuturile ei poezia europeană își are originile în imnurile cultice și odele pindarice.După explozia romantică orice regulă clasicist-abstractă este abolită
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul Nobel,născut în Triest,este un poet al dramelor ascunse,(putem să-l asemuim cu Bacovia),găsește edenul în înserarea Europei,sau,mai degrabă,în valoarea propriei biografii,fiindcă nimic nu te odihnește de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
E ploaia ce bate cu lacrimi în geamuri... Sunt lacrimi ce nu pot ajunge la inima ta... Surâsul tău mi-apare în fiecare vis... Și-mi luminează somnul în fiecare noapte... Iar chipul tău de înger e-un colț de paradis... De-as știi c-o să-l privesc, aș trece chiar de moarte... În ochii tăi frumoși, că marea de adânci... Mă regaseam pe mine, un suflet zbuciumat... Ca valuri înspumate, lovindu-se de stânci... Te caut zi și noapte, sperând
DORUL (RECITA DL. GEORGE SERBAN) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348115_a_349444]
-
te-au profanat! Te-au părăsit în scârbă, cu sânii plini de lapte, Și vorbe de ocară ți-aruncă din palat. Rușine li-i cu tine, că ți-ai pierdut averea, Din zestrea ta curată, mușcând cât au putut, În paradis duc viața și vesnic au puterea, Iar banii de salarii, îi toacă la barbut! Bătrână ești, măicuță, ce mult ai plâns în viață! Zadarnic ți-a fost traiul, ca mâine o să mori! Ți-e goală astăzi traista și hoții râd
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
un dulce surâs Șoapta din magicul râs Perdeaua de gene fierbinți Ce uită de ochii cuminți Strecoară priviri de granat În dulce suspin susurat Sărută obrajii fierbinți, Umerii albi ce-i alinți Sărută-i șoapta din vis Purtată în alb paradis. Alintă-i mătasea pielii Pictată de soarele verii Atinge esența împlinirii Prin aripa nemărginirii. Pătrunde templul iubirii Alungă durerea amăgirii Absoarbe geamăt de dor În țipăt de pasăre-n zbor. Sărută gura, zâmbetul mut Aleanul din timpul pierdut Sărută negura
SĂRUT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348190_a_349519]
-
mult în muzicalitatea limbii române, încât o identifica, pur și simplu cu muzica: „Limba e muzica celui mai mare maistru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos. Paradisul lui a fost Limba Română. Magia cuvântului a coincis la el cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
limbii române, încât o identifica, pur și simplu cu muzica: „Limba e muzica celui mai mare maistru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos. Paradisul lui a fost Limba Română. Magia cuvântului a coincis la el cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce”, e „miere”, e „vrajă”. Magia cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi” Cuvântul iubitei este umbra gândurilor poetului: „Umbra gândurilor mele/ Era dulcele-ți cuvânt.” Sau „Vorba ta-i ca lamura de miere” sau „Ah, brațul tău
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
ceea ce în adevăr și erau.” Așa au fost Slavici, Caragiale, Creangă, dar și sacagii, precum Nicolae Mihu de la Blaj sau ciobanii și stuparii lui din copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost greu, el a luptat pentru o limbă națională modernă în „contra stricătorilor de limbă” de orice soi. El se detașează însă de limba timpului care se constituise
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
Așa au fost Slavici, Caragiale, Creangă, dar și sacagii, precum Nicolae Mihu de la Blaj sau ciobanii și stuparii lui din copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost greu, el a luptat pentru o limbă națională modernă în „contra stricătorilor de limbă” de orice soi. El se detașează însă de limba timpului care se constituise. Sparge tiparele sintaxei și împinge
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
niște organisme demne de disprețuit (carne = țărână). Poate fi adevărat că omul fără spirit este un porc. Spiritul însă a apărut prin evoluția materiei vii. Faptul că recunoști complexitatea de neînchipuit a materiei creierului, nu îi liniștește deloc. Infernul și paradisul sunt în om. Dacă nu ar fi așa, ar fi destul de jalnic. Ele sporesc universul prin proiecția lor în universul mental. Măreția pietrei și a focului nu impresionează nici o viziune de om. Nu ne reamintim decât paradisul, spune Cioran. De
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
deloc. Infernul și paradisul sunt în om. Dacă nu ar fi așa, ar fi destul de jalnic. Ele sporesc universul prin proiecția lor în universul mental. Măreția pietrei și a focului nu impresionează nici o viziune de om. Nu ne reamintim decât paradisul, spune Cioran. De fapt nu ne reamintim decât binele. Gândiți-vă la o durere atroce pe care ați avut-o cândva și încercați să vă reamintiți durerea aceea. Zadarnic, nu veți reuși. Avem o extraordinară dispoziție de a uita răul
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]