8,364 matches
-
Hiperraționalizarea pedagogică și-a făcut simțită prezența, deocamdată, prin latura ei negativă: exces legislativ și normativ în școli. Există însă și latura pozitivă a gândirii hiperraționalizate, care constă în adoptarea logicii mereologice și a tehnologiilor digitale sau holografice. Doar incipientă, pedagogia hiperraționalizată pozitiv pare a deschide o nouă cale benignă. Dar pedagogia hiperraționalizată nu se mai supune imperativelor tradiționale ale pragmatismului și eficienței, ea încercând să răspundă într-un mod cât mai riguros unor probleme noi. Sunt provocările pe care lumea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negativă: exces legislativ și normativ în școli. Există însă și latura pozitivă a gândirii hiperraționalizate, care constă în adoptarea logicii mereologice și a tehnologiilor digitale sau holografice. Doar incipientă, pedagogia hiperraționalizată pozitiv pare a deschide o nouă cale benignă. Dar pedagogia hiperraționalizată nu se mai supune imperativelor tradiționale ale pragmatismului și eficienței, ea încercând să răspundă într-un mod cât mai riguros unor probleme noi. Sunt provocările pe care lumea de azi și cea de mâine le adresează școlii ca instituție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu sinceritate binele școlii și al educației. Acestea nu pot fi oferite decât de experți și de pedagogi profesioniști. Dar cu condiția ca ei să coboare din elizeele teoriei în realitatea practică a școlii. Expresia theory into practice este laitmotivul pedagogiei hiperraționalizate. Adepții acestui curent consideră că sarcina de a introduce teoria în practică nu îi poate reveni teoreticianului filosof, ci unui expert mai modest, care este „consultantul”. Consultantul nu informează pe cutare sau cutare client cum trebuie să fie un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele: politicile curriculare; reformele școlare; planificarea, proiectarea și organizarea curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice a profesorilor; pregătirea profesorilor de educație (pedagogie); perfecționarea profesorilor. Teoreticienii și cercetătorii hiperraționaliști sunt urmașii teoreticienilor curriculumului modern și pot fi ușor confundați cu ei. Dar sunt urmași „infideli”, care nu calcă pe urmele abstracte și eficientiste ale acestora, ci scrutează orizonturile realității halucinante a secolului XXI
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1985); Robert Ennis (1992); Barbara Thayer-Bacon (1992); Laurel Tanner (1985); Richard L. Venezky (1992) ș.a. Asupra raporturilor postmoderniste dintre curriculum și studenți au stăruit: Frederick Erickson (1992); Jeffrey Shultz (1992); Philip Wexler (1992); Nancy Lesko (1988); Laura Berk (1992) ș.a. Pedagogia internațională este forma evoluată, postmodernă a pedagogiei comparate. Studiile comparative din perioadele modernă și postmodernă au atins o nouă anvergură începând cu postcolonialismul și continuând cu perioada postindustrială și tehnotronică. Încheierea intempestivă și bizară a experimentului politic bolșevic inițiat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Laurel Tanner (1985); Richard L. Venezky (1992) ș.a. Asupra raporturilor postmoderniste dintre curriculum și studenți au stăruit: Frederick Erickson (1992); Jeffrey Shultz (1992); Philip Wexler (1992); Nancy Lesko (1988); Laura Berk (1992) ș.a. Pedagogia internațională este forma evoluată, postmodernă a pedagogiei comparate. Studiile comparative din perioadele modernă și postmodernă au atins o nouă anvergură începând cu postcolonialismul și continuând cu perioada postindustrială și tehnotronică. Încheierea intempestivă și bizară a experimentului politic bolșevic inițiat de Lenin a antrenat dezmembrarea Uniunii Sovietice și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Germania, China, Africa (Nigeria, pentru că este creștină; Africa de Sud, pentru că este dezvoltată din punct de vedere economic; celelalte țări africane nu au prezentat interes până în prezent) și America Latină (Brazilia, datorită enormului succes pe care l-a avut în această țară cartea Pedagogia oprimaților a neomarxistului Paulo Freire și răspândirii ulterioare a propagandei comuniste în Argentina, Brazilia, Chile, Columbia și Nicaragua). Aceste cercetări curriculare comparative nu-și pun problema prezervării diferențelor; ele încearcă să răspundă altei întrebări: cum ar putea fi transgresate diferențele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmodernetc "15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne" 15.3.1. De la criticism la postmodernismtc "15.3.1. De la criticism la postmodernism" În anii ’60-’70 s-a conturat o pedagogie politică a cărei unică vocație s-a dovedit a fi critica demolatoare. Aceasta pare tipul cel mai păgubos de orientare ulterioară a curriculumului. Încă din anii ’70 s-a încercat „postmodernizarea” curriculumului prin ideologizarea sa. Promotorii curentelor și teoriilor curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and American Elementary School Art Education” (1984)52. Studiul propunea un sistem rațional (GEMS - Goals-Based Educational Management System) care viza technomindedness („tehnomentarea”, „tehnoinstrumentarea minții”) alcătuit din cinci programe. Vom reveni cu detalii asupra acestei remarcabile realizări curriculare. O inovație a pedagogiei politice din anii ’80 a părut a fi introducerea conceptului de resistance. El a fost folosit pentru prima oară de Paul Willis în Learning to Labor (1981)53. El susținea că fiii de proletari opun „rezistență” pe parcursul școlarizării atât curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Istitute for Studies in Education, Paul Olson (1981)59 a reușit să demonstreze necesitatea de a abandona teoria reproducerii și de a adopta teoria rezistenței pentru fundamentarea unor curricula independente, autonome în raport cu influențele culturii dominante. Doi reprezentanți de seamă ai pedagogiei politice au încercat să clarifice și să tranșeze disputa în următorii ani: Henry A. Giroux și Michael W. Apple. Lucrarea celui dintâi Theory and Resistance in Education: A Pedagogy for the Opposition (1983)60 este un adevărat manifest cu accente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și să tranșeze disputa în următorii ani: Henry A. Giroux și Michael W. Apple. Lucrarea celui dintâi Theory and Resistance in Education: A Pedagogy for the Opposition (1983)60 este un adevărat manifest cu accente „revoluționare” pentru întemeierea unei noi pedagogii, pedagogia opozițională (oppositional pedagogy). Michael Apple a publicat, în același an, împreună cu Lois Weis, Ideology and Practice in Schooling (1983)61. Ei s-au mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși cultura ca atare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să tranșeze disputa în următorii ani: Henry A. Giroux și Michael W. Apple. Lucrarea celui dintâi Theory and Resistance in Education: A Pedagogy for the Opposition (1983)60 este un adevărat manifest cu accente „revoluționare” pentru întemeierea unei noi pedagogii, pedagogia opozițională (oppositional pedagogy). Michael Apple a publicat, în același an, împreună cu Lois Weis, Ideology and Practice in Schooling (1983)61. Ei s-au mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși cultura ca atare este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of intimates ar putea fi o matrice, un model pentru construirea unei noi societăți democratice. Actualmente, Harmony School s-a transformat într-o rețea de „școli de excelență”, elitiste și fără obsesii ideologice 63. Anii ’90 au debutat cu critica pedagogiei... critice. Întemeietorul pedagogiei critice, Paolo Freire (1968, 1970), dominase pedagogia politică, antimodernistă și anticapitalistă a anilor ’60 și ’7064. Acum sosise vremea bilanțului. În Teachers and Crisis: Urban School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putea fi o matrice, un model pentru construirea unei noi societăți democratice. Actualmente, Harmony School s-a transformat într-o rețea de „școli de excelență”, elitiste și fără obsesii ideologice 63. Anii ’90 au debutat cu critica pedagogiei... critice. Întemeietorul pedagogiei critice, Paolo Freire (1968, 1970), dominase pedagogia politică, antimodernistă și anticapitalistă a anilor ’60 și ’7064. Acum sosise vremea bilanțului. În Teachers and Crisis: Urban School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
construirea unei noi societăți democratice. Actualmente, Harmony School s-a transformat într-o rețea de „școli de excelență”, elitiste și fără obsesii ideologice 63. Anii ’90 au debutat cu critica pedagogiei... critice. Întemeietorul pedagogiei critice, Paolo Freire (1968, 1970), dominase pedagogia politică, antimodernistă și anticapitalistă a anilor ’60 și ’7064. Acum sosise vremea bilanțului. În Teachers and Crisis: Urban School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din 1987, acest profesor de la Ontario Institute for Studies in Education lansase o așa-numită „pedagogie a posibilității” (pedagogy of possibility), adică o pedagogie prin care ne angajăm nu numai să producem schimbarea circumstanțelor, ci și a noastră înșine. În 1992 a extins conceptul la o teorie a „pedagogiei posibilității”. În eseul Teaching against the Grain
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din 1987, acest profesor de la Ontario Institute for Studies in Education lansase o așa-numită „pedagogie a posibilității” (pedagogy of possibility), adică o pedagogie prin care ne angajăm nu numai să producem schimbarea circumstanțelor, ci și a noastră înșine. În 1992 a extins conceptul la o teorie a „pedagogiei posibilității”. În eseul Teaching against the Grain a enunțat principiile reconceptualizării teoriei curriculumului plecând de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Studies in Education lansase o așa-numită „pedagogie a posibilității” (pedagogy of possibility), adică o pedagogie prin care ne angajăm nu numai să producem schimbarea circumstanțelor, ci și a noastră înșine. În 1992 a extins conceptul la o teorie a „pedagogiei posibilității”. În eseul Teaching against the Grain a enunțat principiile reconceptualizării teoriei curriculumului plecând de la practica pedagogică și de la valorile acumulate de aceasta de-a lungul istoriei educației 66. Problematica politică a curriculumului a fost dominată în anii ’80 de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apoi s-au atacat din nou. Pe scurt, au creat un război ideologic perpetuu, care nu s-a încheiat nici în zilele noastre și de care teoria curriculumului n-a avut și nu are prea multă nevoie. Meritul major al pedagogiei politice rezidă în interesul acordat curriculumului ascuns și în descoperirea diverselor forme pe care acesta le îmbracă. Această preocupare a contribuit la alimentarea gândirii curriculare postmoderniste cu fapte pe care dezvoltarea modernă a curriculumului nu le-a cunoscut, hrănindu-se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru competență comunicativă” (curriculum for communicative competence)68. Philip Wexler s-a afirmat mai ales datorită limbajului său caustic și talentului aproape voltairian. În anii ’70, se implicase în dezbaterile privind „ideologia”, „hegemonia”, „baza și suprastructura” - concepte marxiste cu care pedagogia politică spera să realizeze întemeierea ideologică a curriculumului. În anii ’80, „uraganul Wexler” s-a abătut asupra așa-numitei „noi sociologii” în Social Analysis of Education: After the New Sociology (1987)69. După el, reprezentanții noii sociologii educaționale sunt, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Curriculum Studies) cu privire la teoria curriculumului și practica școlară. Elizabeth Ellsworth a prezentat referatul „Why Doesn’t This Feel Empowering? Working Through the Repressive Myths of Critical Pedagogy”70. Mai în glumă, mai în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a prezentat referatul „Why Doesn’t This Feel Empowering? Working Through the Repressive Myths of Critical Pedagogy”70. Mai în glumă, mai în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
This Feel Empowering? Working Through the Repressive Myths of Critical Pedagogy”70. Mai în glumă, mai în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai în glumă, mai în serios, autoarea a diagnosticat în cazul pedagogiei critice o boală perversă: voaierismul. Ellsworth a susținut, efectiv, că pedagogia critică „se îmbracă în hainele pedagogiei feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]