5,851 matches
-
proză de teroare semnificativă a lui Beneș se numește (titlul are, din nou, izul unui conte) Cetatea cu steaguri albe. Cromatica sugerată de epitetul prezent în titlu este înșelătoare: aici, albul implică distrugere, având valențe negative, la fel ca în pelicula lui Serghei Eisenstein, Alexandr Nevski (1938), unde cavalerii teutoni, imagini ale răului și ale morții, poartă veșminte deschise la culoare, rușii, icoanele purității, find îmbrăcați în negru. Nuvela se deschide cu imaginea a doi călători, tată și fiu, aflați în preajma
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pașoptiste, proza are, cu siguranță, un tempo care se distinge atât prin rapiditate, cât și prin acuitate vizuală, având aspectul unui scenariu de film avant la lettre un exemplu înrudit, ca subiect, din cinematografia de artă ar fi reprezentat de pelicula în două părți a lui Serghei Eisenstein, Ivan cel Groaznic (1944-1958), dedicată domniei primului țar al Rusiei, un scelerat sifilitic. Dialogul sacadat și percutant, plasat între perioade descriptive tăiate în fâșii rezumative fine, accentuează impresia de dramatic, la care trebuie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
scrisoarea poruncitoare (subl. în text), a ieșit afară". În curte, o nouă viziune premonitorie, de la cea solară, în macro, din ajun, se consumă în micro: slujbașii "s-au îndepărtat cuviincioși, ducând o pasăre tăiată în mijlocul glumelor". Stacojiul, ca într-o peliculă de Dario Argento, este omniprezent: "În urmă-le a rămas sufletul roșu al orăteniei întins pe zăpadă". Spaima eroinei se declanșează însă abia în urma unui accident de o aparență trivială: "numai când colțul plicului din buzunarul paltonului i-a înțepat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și filmele cu fantome produse în Japonia la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea, inclusiv Ringu (Cercul), volumul fiind semnat de Koji Suzuki (1991), iar producția cinematografică omonimă de Hideo Nakata (1999), sau Ju-on (Blestemul), peliculă aparținându-i lui Takashi Shimizu (2003). "Noi, filologii", intuim că dezbaterea unui subiect atât de controversat și de stimulant se poate prelungi practic ad infinitum, că doar nu degeaba suntem mai degrabă rude ale lui Pericle decât ale lui Tamerlan
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui H. P. Lovecraft. 27 Este interesant de adăugat că Hoffmann a fost și un talentat compozitor, autor al operei Undine (1814). 28 De altfel, ambiguitatea onomastică se menține și în cazul unor adaptări cinematografice. Trebuie precizat că, dintre toate peliculele consacrate subiectului, cea mai valoroasă rămâne producția din 1931, regizată de James Whale, cu Boris Karloff în rolul monstrului. 29 Nici una dintre scrierile ulterioare ale lui Mary Shelley (inclusiv strania distopie The Last Man, care precedă cu peste un secol
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al lui Roger Vadim. 33 Să fie oare o întâmplare că și acest tip de personaj va apărea în romanul lui Bram Stoker, Dracula, sub numele de Abraham Van Helsing? 34 Cele mai bune adaptări cinematografice ale povestirii rămân, incontestabil, pelicula mută din 1920, regizată de John S. Robertson, cu John Barrymore, și filmul sonor din 1931, regizată de Rouben Mamoulian, cu Fredric March. 35 Spațiul restrâns pe care îl am la dispoziție nu îmi permite nici măcar o trecere în revistă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid intra-alveolar (sub forma acestei pelicule) este dictată de echilibrul Starling la nivelul capilarelor pulmonare și de o balanță similară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid intra-alveolar (sub forma acestei pelicule) este dictată de echilibrul Starling la nivelul capilarelor pulmonare și de o balanță similară între surfactant și lcihidul interstițial, separate prin epiteliul alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu guvernele. Grevele, și demonstrațiile pentru ameliorarea condițiilor de muncă și refacerea capacităților, pentru asigurarea calificărilor în pas cu progresul tehnic provoacă alte crize în evoluția societății moderne redate într-o imensă literatură scrisă, vorbită și filmată pe milioane de pelicule, iar mai recent cu mijloace "digitale" și "analogice". b2) Criza spiritului american contemporan În 1989 și după aceea, nu numai muncitorii estici, dar și alte categorii sociale au decis renunțarea la socialism și comunism, revenirea la proprietatea privată și la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în varianta Erotic Style, pare să disemineze cu rapiditate în toate mediile, fenomenul coincide cu o inflație de romane "decadente" pe teme erotice cu pasiuni inavuabile și ambiguități sexuale, iar fenomenul ia amploare în cinematografie începând cu Kinetoscopul, până la primele pelicule care ne-o prezintă pe prima vedetă care inițiază moda Vamp, Theda Barra. Date fiind variabilele fenomenului, am preferat schimbarea permanentă a unghiului perspectival, urmând și un traseu tematic pentru a descoperi aspecte noi. O disociere tranșantă între decadentism și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o imagine ideală a poetului, imagine difuzată unui public larg. Pamphil Polonic ornamentează un exemplar al ediței a IV-a Poesiilor lui Eminescu (1889), cu aproape șaptezeci de "tablouri" de factură postromantic-simbolistă, din care, din păcate, nu a rămas decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură, Destinul, înfățișează un copil legat la ochi, ghidat de o figură feminină lansată într-un sprint către o țintă imprecisă. Tensiunea dramatică dintre cele două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care caută să acapareze cât mai mult din puterea celuilalt. Asta era deja ceva universal, mult mai mult decât țiganii care merg cu autobuzul în Irak. Am ales acest subiect. Tehnic a fost bine făcut, pentru că l-am turnat pe peliculă de super 16mm. Am avut și echipamentul de sunet necesar, pentru că ceremoniile acelea sunt polifonice: pupitru de mixaj cu 16 canale etc. Era opusul aventurii mele solitare de la Kabul. Iată cum am construit filmul, adaptându-mă la o situație neașteptată
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de euro. Cu banii aceștia am plecat imediat cu aceiași oameni și am făcut filmul. Cel căruia îi născuse nevasta nu a mai vrut să vină. Filmarea a durat mai puțin de trei săptămâni. Am avut aproape șapte ore de peliculă și a ieșit un film de o oră și douăzeci. Ce am învățat atunci este că dacă lucrezi pe peliculă ești mult mai riguros și nu te împrăștii. Am însoțit odată pe cineva care a filmat vreo sută de ore
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu a mai vrut să vină. Filmarea a durat mai puțin de trei săptămâni. Am avut aproape șapte ore de peliculă și a ieșit un film de o oră și douăzeci. Ce am învățat atunci este că dacă lucrezi pe peliculă ești mult mai riguros și nu te împrăștii. Am însoțit odată pe cineva care a filmat vreo sută de ore în câteva săptămâni și după aia a montat jumătate de an. Eu filmez puțin și întotdeauna am montajul în cap
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
rece", după o vreme? Dacă filmez în video, vizionez în fiecare seară, iau note și traduc deja dialogurile. Văd ce îmi lipsește, văd unde se inserează ele în structura filmului. Ăsta este enormul avantaj al electronicii. Când am turnat pe peliculă, și asta am făcut-o de mai multe ori, este o enormă angoasă, neștiind ce va ieși de acolo. Chiar am pierdut niște role de film, altele au ieșit rău, claritatea nu era făcută bine etc. Sigur că există acel
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și cel finit? Cam 1 la 15. Când vizionați materialul brut, pe parcursul filmărilor sau la sfârșit? Depinde unde filmezi. Dacă ești la București, atunci ai materialul în ziua următoare. În Moldova am așteptat câte zece zile, pentru că am filmat pe peliculă. Descoperiți lucruri noi, reevaluați materialul? Da, sunt scene despre care credeam c-au ieșit, dar n-au reușit, despre altele ziceai "ce-i asta?" și apoi poți avea o surpriză. Astea sunt, de fapt, extremele. Vizionez materialul brut împreună cu echipa
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
într-o coeziune, ca un fel de mare familie. Vorbesc și de personalul tehnic și de cel artistic, așa se numeau atunci, între care exista o înțelegere creativă. Oamenii aceia te ajutau, stăteau peste noapte, făceau sacrificii. Se lucra pe peliculă de 35 de mm, cu montaj greoi, cu lipituri, cu proiecționiști care stăteau după tine, ca să te ajute să vezi materialele, era un fel de fraternitate artistică greu de întâlnit astăzi. A fost și o competiție benefică, care a creat
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
înregistrarea sunetului pe viu, era nevoie de o carcasă specială, din plumb, așa-numitul blimp. Echipamentul de filmare cântărea vreo 80 de kilograme. Era nevoie de doi oameni ca să-l ridice pe trepied, astfel că mișcările de aparat erau sărăcăcioase. Pelicula de 35 de mm impunea și ea un anumit tip de estetică: filmarea într-o cheie joasă de lumină, pentru a reda atmosfera unui loc, era respinsă de laborator drept un rebut. Soluția era o expunere bogată, adică o baie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
uite de planurile generale și de ansamblu. Imaginea lor e mai colorată, mai puternică și mai curajoasă, artistic vorbind. După doi ani de asistență am început să fac imaginea ca operator șef la scurt-metraje, la filme publicitare etc., toate pe peliculă. Vorbesc de anii '80. Luam la UCIN premii de imagine pentru documentare și atunci veneau unii și ziceau: Ei, s-a întâmplat, e o greșeală. Au acceptat cu greu că pot să am un loc în breasla asta, iar când
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
filmele care au fost făcute în condiții grele, inclusiv tehnice, au o acuratețe cinematografică și o aplecare spre stil mai mare decât filmele realizate în era digitală. Noua tehnologie a reușit să-l "relaxeze" pe regizor. Acei metri, limitați, de peliculă te țineau foarte încordat. Personajul, la rândul lui, simțea asta, simțea că acele secunde de hârâit devin esențiale pentru regizor, dar și pentru el. Se năștea astfel o conlucrare dincolo de comunicarea logică. Acum, în epoca digitală, se poate trage foarte
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
terminat un motiv și văd că am cadrele mele, chiar dacă el începe să spună uite ce frumos, vine o căruță, eu spun nu, nu îmi trebuie. Caseta video reprezintă un avantaj imens în situația de interviu. Am făcut încă pe peliculă un film despre literatura italiană, unde am realizat interviuri cu renumiți scriitori, printre care și cu un profesor, Manganelli, la Roma, un scriitor cu nuveluțe foarte nostime. El trăia singur, n-avea familie, și mi-a umplut prima casetă despre
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
-o tot despre mâncare, a scos și ne-a arătat niște poze, unde el cu Italo Calvino umblau prin prăvăliile sătești să încerce toate cașcavalurile locale, erau foarte entuziasmați de treaba asta. Și mie îmi era frică că se termină pelicula. Până la urmă, pe a treia casetă, în sfârșit, a trecut la obiect. Pe video nu există pericolul ăsta, poate să vorbească cât vrea și până la urmă ajungi la subiectul tău. Este foarte bine să-ți faci o notiță cu ideile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]