7,838 matches
-
regionalism deschis și regionalism închis; * regionalizare la nivel subnațional și supranațional; * economii regionale de scară; * separatism regional; * centre regionale de putere; * atomizarea pieței mondiale; * blocuri continentale; * multilateralism regional; * acorduri regionale; * un nou regionalism; * un nou medievalism; * piața optimă sau piața pertinentă. Probleme de studiat: * Ce înțelegeți prin integrarea regională? * În ce raport se găsesc cele două tendințe majore ale contemporaneității: globalizarea și regionalizarea; * Cine sînt principalii actori ai cooperării regionale? * În ce măsură eșalonul regional are pertinență, din punct de vedere economic, în raport cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
euroregiunile și care este rolul cooperării transfrontaliere? * Dați cîteva exemple de acorduri de cooperare regională. * Care sînt principalele diferențe între modelul european și cel asiatic de integrare regională? * În ce constă pericolul separatismului regional? * Ce reprezintă piața optimă sau piața pertinentă? * Care sînt principalele acorduri internaționale de comerț liber? BIBLIOGRAFIE Acemoglu, Daron, Introduction to Modern Economic Growth, Princeton University Press, 2008. Akerlof, George, Shiller, Robert, Animal Spirits: How Human Psychology Drives the Economy and Why it Matters for Global Capitalism, Princeton
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
investigation plus large, et dans la tentative de déchiffrer des bribes d'inconnu. Les auteurs ont réalisé une synthèse de thèmes divers de la sphère de la microéconomie, de la macroéconomie et de l'économie mondiale. Prenant appui sur un bibliographie dense et pertinente, le livre se constitue en un ami instruit et cultivé, un formateur d'opinion neutre et non engagé du point de vue idéologique. Les chapitres qui composent ce texte ne sont pas considérés comme des vérités immuables ou définitives, mais
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Mirela LAZĂR Cornel LAZĂR Cuvânt-înainte Soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă economia românească presupune realizarea unor studii care să ofere informații pertinente și concludente în procesul decizional. În acest sens, analiza statistico-economică reprezintă un important instrument, care, prin informațiile oferite, poate contribui la înțelegerea modului de apariție, manifestare și evoluție a fenomenelor și proceselor economice. Lucrarea de față, structurată în două părți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și agregarea acestora, demers care se realizează prin intermediul statisticii. Instrument principal al studierii activităților din societate, statistica s-a dezvoltat pe măsură ce activitatea economică și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize pertinente, sub aspect cantitativ, a fenomenelor și proceselor economico-sociale, ceea ce constituie un suport riguros, științific în fundamentarea deciziilor factorilor de conducere la nivel micro și macroeconomic. În aprecierea rolului statisticii în cercetarea fenomenelor economice și sociale trebuie făcută distincție între statistica
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
utilizării imobilizărilor corporale ( E ) și înzestrarea muncii cu imobilizări corporale (f). Produsul intern brut pe locuitor (pib) Analiza produsului intern brut pe locuitor evidențiază cât din produsul intern brut total revine în medie pe o persoană. Pentru ca analiza să fie pertinentă, calculul dinamicii acestui indicator se face pe baza produsului intern brut exprimat în prețuri comparabile. Produsul intern brut pe locuitor evidențiază mai relevant nivelul dezvoltării economice, decât mărimea și evoluția produsului intern brut total. Indicatorul realizează o corelație între dinamica
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de trai al populației, ale evoluției calității vieții în cadrul diferitelor colectivități umane depinde în mare măsură de acuratețea informațiilor utilizate. Acesta este și motivul pentru care, de regulă, se folosesc mai multe surse de informații care, supuse unei analize critice pertinente, permit selecția acelora care se apropie cel mai mult de adevăr. În practica cercetării statistice a calității vieții, se utilizează atât informații obținute prin înregistrare totală, cât și înregistrări parțiale, bazate pe principiile selecției, cu adresabilitate motivată, vizând un aspect
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
sub efectul mondializării, al valurilor de imigrație masivă și al metisajelor variate. Desigur, se face încă simțită nevoia fundamentală de aparte nență la o comunitate, la o limbă, la niște tradiții, altfel, problema însăși a identității nu ar mai fi pertinentă, dar termenii ecuației s-au schimbat mult și au dobîndit numeroase nuanțe suplimentare. 2. Franceza limba "pîlnie" O limbă în care se exprimă una din cele mai mari civilizații și care a servit în egală măsură drept instrument colonizator nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
precauție pentru a-mi proteja viața. Am admis că aceste lucruri există și i-am lăsat să rîdă pe cei care aleg să rîdă. Nu știu din ce motiv, dar semnele venite din cer mi-au părut întotdeauna cele mai pertinente, cele mai imperative, iar un nor în formă de X un gen suficient de rar pentru a-mi atrage și mai mult atenția nu poate decît să mă incite să fiu cu băgare de seamă. "Friedrich Nietzsche o fi Halal
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
excluziunea, consumerismul etc., arta fabulatorie pură fiind lăsată mai degrabă în seama "veteranilor". De altfel, în buna tradiție pariziană, cititorii au fost pregătiți în acest sens de-a lungul verii de cronicari și jurnaliști experimentați, între care, probabil, cel mai pertinent și lucid rămîne Pierre Assouline (pe France Culture și pe foarte activul său blog personal). În orice caz, vorba cîrcotașilor din domeniu, de douăzeci și unu de ani există o singură certitudine absolută a toamnei literare franceze, anume apariția, cu regularitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe deplin satisfăcător în ceea ce privește distincția între postmodernism și modernism, Camelia Grădinaru socotește că, dat fiind scopul cercetării sale, i se pare că "abordarea [postmodernismului] ca modalitate proprie de a vedea și de a concepe lumea prin intermediul discursivității" este cea mai pertinentă, drept care retoricii și limbajului li se rezervă un spațiu pe măsura importanței rolului pe care îl dețin într-un demers angajat și efectuat din perspectiva discursului. Preferința postmodernă pentru retorică s-ar datora faptului că Nietzsche i-a acordat acesteia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bună"134. Astfel, importanța problematicii pe care o ridică postmodernitatea, funcția de catalizator al dezbaterii sociale prevalează în fața discuțiilor pur lingvistice. Prin discursivitatea sa, considerată de cele mai multe ori paradoxală și agresivă, postmodernitatea poate totuși să pună o gamă de întrebări pertinente referitoare la rolul mass-media, al societății, al reflecției în genere. Tocmai de aceea, ne atenționează Lyon, "socialul și culturalul trebuie luate împreună", cercetarea speculativă trebuind să se raporteze și la condițiile socio-economice și politice, relația postmodernism postmodernitate afirmându-se drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care accentuează contururile unei lumi noi, de cele mai multe ori slab definite. Aceasta este perioada în care este subliniată distanțarea sa față de modernitate, astfel încât analizele și stilul observate în primele lucrări vor fi abandonate pe motivul irelevanței lor pentru o analiză pertinentă a societății contemporane. Etapa discursului postmodern începe în jurul anului 1980 și se concentrează pe descrierea personalizată a noilor forme de tehnologie, artă, discursivitate, societate. Vocabularul postmodern baudrillardian va cunoaște acum o dezvoltare remarcabilă, termeni precum hiperrealitate, simulacru, semiurgie (sémiurgy), implozie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pot fi citite atât ca o filosofie a postmodernismului, cât și ca o filosofie postmodernă. Și tot aici rezidă, din punctul meu de vedere, și nucleul multor erori localizate la nivelul orizontului de așteptare mulți exegeți au căutat explicații coerente, pertinente și analitice acolo unde Baudrillard nu era decât în postura unui scriitor postmodern, și nu în aceea a unui observator neutru și imparțial. Acolo unde scriitura sa este realmente postmodernă, soluțiile practice sunt puțin relevante. Chiar dacă aici se poate îndeobște
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în cadrul aceluiași discurs atât partea teoretică a asumpțiilor sale, cât și aplicarea sa concret-practică; neavând un corpus de abordări dual, discursul său încearcă să transmită conținutul și prin intermediul formei, chiar dacă simultan forma primește explicări în conținut. David Harvey observă extrem de pertinent faptul că Jean Baudrillard, la fel ca Paul Virilio, se remarcă prin proiectul construirii unui paralelism între schimbările din societate și caracteristicile scriiturii lor. Altfel spus, acești autori intenționează să creeze o limbă și o imagistică apte să reflecte în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căror grad de "filosoficitate" sau de "literaritate" depinde de fiecare dată de definiția și de forma de identitate elaborată în funcție de cadrele propuse într-o epocă dată și în funcție de remanierile suportate de aceste cadre în actul scriiturii". Afirmația ni se pare pertinentă și aduce în cadrul discuției, pe lângă ideea de dominantă discursivă, și pe aceea a condițiilor de producere a discursurilor, care pot fi externe (norme deja instituite social, larg acceptate de către o comunitate în ceea ce privește activitatea discursivă) și interne (instituite în însuși demersul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor din străinătate. Guvernele statelor-gazdă pot, la rîndul lor, să inhibe astfel de impulsuri printr-o varietate de mijloace, Începînd cu asigurarea unei piețe interne concurențiale, funcționale, pînă la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și asigurarea stabilității politice. Cea mai pertinentă concluzie pe marginea efectelor transferului de tehnologie pentru competitivitatea firmelor locale este aceea că respectivele efecte depind de motivațiile operațiunilor din străinătate ale CTN, precum și de răspunsul firmelor locale. Acesta, la rîndul său, este condiționat de structura și calitatea mediului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt două economii apropiate care se îmbină, în timp ce Austr ice și alia și Marea Britanie au avut legături polit economice strânse, deși se află la părți opuse ale globului.) Pentru a înțelege fenomenul de globalism versus globalizare, putem face câteva precizări pertinente. Mai întâi, conform conceptului de globali zare definit mai sus, răspândirea creștinătății pe glob este un exemplu al glo balizării. Similar, răspândirea islamismului în Af rica și Asia este un alt exemplu de globalizare, în timp ce extinderea hinduismului în India sub-conti
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
importan te concluzii care se pot degaja în urma muncii de puse, pentru realizarea unei lucrări pe o temă de o asemenea anvergură. Scopul cercetării teoretice, dar mai ales al ce lei practice, a fost acela de a furniza concluzii științifice pertinente c are să ajute la înțelegerea pro cesului de globalizare financiară și de extindere a fluxurilor internaționale de capital, la perceperea principalelor mecanisme ale piețe i financiare glo bale, a contribuțiilor la realizarea unei ample an alize a mobilității fluxurilor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și perspectivele cerce tăr ii zontului cunoașterii în ceea ce privește fenome nul analizat și am realizat, de asemenea, o analiză a evoluției istorice a feno men ului de globalizare finan ciară, pentru a putea ajunge, în acest mod, la niș te concluzii pertinente refe ritoare la forma pe care au îmbrăcat o fluxurile de capital de-a lungul timpului, concluzii care să ne permită o comparație între natura și dinamica fluxurilor din trecut și cele din perioada cont emp orană. Acest capitol oferă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piesei arabe”, rezultate din modul în care este integrată spațial și funcțional în angrenajul mecanismului geopolitic regional și global. În realizarea investigației științifice pe coordonatele menționate, am beneficiat de sprijinul binevoitor al domnului prof. dr. OctavianGroza, precumși de încurajarea șirecomandările pertinente ale domnului acad.Alexandru Ungureanu, efectuate pe parcursul elaborării lucrării, cărora le exprim și pe această cale întreaga gratitudine și considerație. Deosebite mulțumiri le adresez de asemenea domnilor prof. dr. Alexandru Ilieș și conf. dr. Voicu Bodocan pentru observațiile și opiniile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
este durata de existență a activului financiar; t este anul curent; Dt este dividendul aproximat pentru anul curent; a este rata de actualizare (a ≥ d). Pe baza dividendului actualizat se refac calculele la valoarea de randament, pentru o apreciere mai pertinentă a titlurilor deținute. 7. Valoarea actuală (pentru obligațiuni). , unde V este valoarea de răscumpărare (la scadență); Dt este cuponul aferent anului curent t; a1 este rata de actualizare. Pentru a1 se consideră rata curentă a dobânzii pe piață la titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și de aplicare a sancțiunilor, fie de închidere a investigației dacă din documentele și informațiile exsitente al dosar, nu reiese că legea a fost încălcată de către persoanele față de care s-a realizat investigația. În urma declanșării unei investigații, atunci când are dovezi pertinente și consideră necesar sau la cererea întreprinderilor sau a asociațiilor de întreprinderi certifică că nu există motiv pentru intervenția sa în privința practicilor anticoncurențiale. Consiliul Concurenței emite decizii prin care acordă exceptare individuală a agenților economici care dovedesc că îndeplinesc cerințele
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Literatură Română din cadrul Facultății de Litere a Universității din Craiova. Nu uit să le mulțumesc din toată inima lui Ștefan Borbély, distins profesor la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, pentru onoarea de a-mi redacta Cuvântul înainte, Ruxandrei Mihăilă, pentru observațiile pertinente, și Editurii Institutul European din Iași, pentru profesionalismul ireproșabil demonstrat în redactarea textului final. Introducere Întrebată, odată, de un domn curios (să fiu bine înțeles: nu numai doamnele acoperă aria semantică a adjectivului) dacă, din întâmplare, crede în fantome, marchiza
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se bazează pe analiza metamorfozelor estetico-emoționale ale unei forme subtile de teamă. Frica este un sentiment natural, resimțit ca atare de orice individ în fiecare etapă a vieții. Prozatorul britanic L.P. Hartley îi atribuie unuia dintre personajele sale, Eustace, afirmația pertinentă că frica și pericolul i-au îmbogățit existența: în absența acestor elemente, viziunea sa asupra lumii ar fi fost mai săracă. Din păcate, Heldenkult-ul pe care se fundamentează cultura europeană ne-a indus un sentiment insidios de rușine față de temerile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]