3,103 matches
-
Repetiția generală din '87 nu s-a rezumat la Brașov. Incidentele din 15 noiembrie '87 au fost susținute apoi de manifestații ale studenților la Iași și Timișoara. Axa Iasi-Brasov-Timisoara a revoltei din '87 va funcționa și în 89, chiar dacă evenimentele plănuite pentru 15 decembrie '89 la Iași nu au amorsat o revoltă de proporții că la Timișoara, datorită proaștei organizări. Un lucru apărea clar: în '87, pentru răsturnarea guvernului Ceaușescu, era necesară declanșarea simultană a revoltei în mai multe orașe industriale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
arestat abia în 1997, pentru înșelăciune, fals și uz de fals, într-o afacere cu griu. Împrumuturile luate de la Credit-Bank au fost folosite de Ilie Alexandru ca să construiască în Bărăgan o replică fidelă a Southfork-ului din serialul "Dallas". Omul mai plănuia să construiască, la Slobozia, si un Turn Eiffel. Ilie Alexandru a fost implicat și într-un alt dosar: falsificarea unor cecuri, emise de Bancă Ion Tiriac. Prejudiciul imputat în acest dosar: 1,09 miliarde lei. 4. VENTUZA "GIGI KENT" În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
se simți ocrotit de dragostea maicăsi, că îl scutea de treburile ce-i reveneau în gospodărie, ca să-și continuie ce-și pusese în gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
boierul le-a spus să arunce tacâmurile vechi în râpa de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Noi trebuie să facem rost de bani, vindem oile, ceva cereale, pielea calului mort, să vedem ce adunăm și să cumpărăm ori un cal ori niște junci, cum spui tu; Au mers la iarmaroace, au vândut pe rând ce au plănuit și au adunat o sumă de bani ca să le ajungă pentru ce-și puseseră în gând. De vândut ce au avut de vânzare au mers la târgul din Plopana iar de cumpărat, se gândeau să meargă la târgul din Băcești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-i crească în continuare, spunând că are bucate suficiente din recolta anului. în târg mai erau și alte neamuri ale lui Tinca și Ileana precum și din partea familiilor Cocuzeștilor, Vasile, Ion, Ghiță și a familiei Măciucă. Din vorbă în vorbă au plănuit că după ce-și termină treburile în târg, să se adune cu toții la Costache și Maria Gheorghiu din deal, să vadă ce mai fac și cum se descurcă cu treburile, știind toți despre Costache că-i bolnav și nu prea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
colegi și colege, sub îndrumarea unui simpatic ofițer trecut în rezervă. În fabrică era cald, aveam o leafa de 300 lei pe lună, mâncam la prânz la cantină, mă mai hârjoneam în pauză cu câte o tovărășică, iar conducerea fabricii plănuia să mă trimită ca bursier la Facultatea de industrie ușoară a Institutului politehnic, pentru a reveni la locul de producție ca inginer. Destinul avea să mă ajute și de astă dată, ferindu-mă de implicațiile "ierbii dracului": procesul de producție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oferit un spațiu vast, cu pereți monumentali de piatră, pentru care s-a găsit o soluție flexibilă de utilizare În scop teatral. Panouri imense de pânză au fost amenajate, creând după nevoie spații intime sau labirinturi În mișcare. Totul era plănuit să funcționeze după indicațiile „englezului“ Brook, susținut generos de Ministerul Culturii și de guvernul francez. Ca și-n alte ocazii, Franța s-a arătat extrem de deschisă față de artiștii străini de valoare și a Încurajat experimentul, finanțând substanțial căutarea de nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dintr-un western cu John Wayne, ne-am aventurat la Naqsh-e Rustam În căutarea locului ideal pentru partea a doua din Orghast, unde, după eliberarea lui Prometeu, o serie de evenimente ducea la concluzia poveștii, odată cu răsăritul soarelui (spectacolul era plănuit să Înceapă la apus și să ia sfârșit În zori). Ne aflam cu toții În fața unor experiențe inedite. Obișnuiți cu scena Închisă Între patru pereți, cu decoruri construite, cu lumina de teatru artificială, descopeream aici aerul, orizontul, soarele orbitor, nisipul fierbinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dimineață În fața primăriei locale, unde repetam prima parte a proiectului Cum vă place În aer liber. Actul I avea loc chiar În clădirea primăriei, care corespundea În piesă castelului de unde tinerii, nemaisuportând etichetele artificiale și tiranice ale societății de la curte, plănuiau să evadeze În pădurea din Ardennes (care există În realitate și de fapt nu era prea departe de pădurea unde lucram noi). Atmosfera de opresiune era subliniată de gratiile de la ferestrele și porțile impozantei primării, de unde actorii apăreau și Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
noțiunea transformatoare de catharsis. În secolul XX, Strauss și Hofmannsthal vedeau un sfârșit mult mai neliniștitor, fără speranță. Începeam să sesizez o anume schimbare În atitudinea cu care făceam regia de operă. Deși imaginile din Electra descrise mai sus erau plănuite să producă impresii puternice, În lucrul cu actorii-cântăreți nu mă interesa atât de mult rezultatul, cât voiam să ajung la descoperirea spontaneității gestului. Citeam despre „gestul psihologic“, un termen introdus de Michael Cehov, nepot al autorului și elev strălucit al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
căutarea unui loc pentru prologul Medeei, și am descoperit la subsol un coridor perfect adecvat, având o atmosferă potrivită, pe care nici un decor de scenă nu ar putea s-o recreeze. Aici devenea credibil mesajul Doicii prevestind nenorociri, aici am plănuit de unde pot să fie aduși copiii, ieșiți parcă din cazanele iadului, pentru a asculta sunetul prelungit al Medeei, chemând din alt spațiu (Sala Atelier), Înspre care Doica, În rol de ghid, urma să-i conducă pe spectatori. Sala era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nouă de teatru și un loc unde să descopere forme noi de expresie. Deși recunosc că și eu m-am simțit frustrat, chiar și sănătatea fiindu-mi temporar afectată din cauza acestei nedreptăți, mi-am revenit și, cu simțul umorului restabilit, plănuiesc În curând să compun o scurtă comedie muzicală pentru teatrul de varietăți, intitulată Farsa șarlatanilor veseli sau cum să facem bășcălie de Andrei Șerban, ai cărei protagoniști vor fi musca, oniseiul, scarlatul, caramitrul și iorgulescul (orice asemănare cu persoane reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Kazan. Minele lor erau situate la Alopaevsk, În apropiere de Nijni-Tagilsk, În provincia Perm, În partea siberiană a Uralilor. Tata a călătorit de două ori până acolo cu fostul expres transsiberian, un tren frumos din familia Împărăteasa Nordului, cu care plănuisem să călătoresc și eu cândva, În scopuri mai degrabă entomologice decât mineralogice, dar revoluția mi-a dat peste cap acest proiect. Mama mea, Elena Ivanovna (29 august 1876 - 2 mai 1939) era fiica lui Ivan Vasilievici Rukavișnikov (1841-1901), proprietar de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cale repetarea palpitantei reprezentații din urmă cu un an, când fugisem de biata Miss Hunt la Wiesbaden. De data aceasta tot ținutul din jurul nostru era o pustietate Înzăpezită și este greu de imaginat care ar fi fost exact ținta călătoriei plănuite de mine. Tocmai ne Întorseserăm din prima noastră plimbare de după-amiază cu Mademoiselle și eu clocoteam de ură și neputință. Reușisem să-l conving pe smeritul Serghei să-mi Împărtășească supărarea. Să ții piept unei limbi nefamiliare (cunoștințele noastre de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
reușesc să adaug, printr-un noroc neașteptat, câteva specii remarcabile la lunga listă de Pugs deja Întocmită de alții. Imaginația mea Înflăcărată, supunându-se evident și aproape grotesc dorinței mele (dar tot timpul punând la cale fantomatice comploturi de culise, plănuind cu sânge rece evenimentele cele mai Îndepărtate În timp ale destinului meu) mă alimenta mereu cu mostre halucinante ale unor caractere mici de litere: „...singurul specimen cunoscut până acum...“ „...unicul specimen de Eupithecia petropolitana a fost prins de un școlar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
s-o duc? În Spania? În America? În munții de deasupra Pau-lui? „Là-bas, là-bas, dans la montagne“, după cum o auzisem pe Carmen cântând la operă. Într-o noapte stranie, stăteam treaz În pat, ascultând bătăile ritmice ale valurilor oceanului și plănuind fuga noastră. Oceanul părea să se ridice și să bâjbâie În Întuneric, căzând apoi greoi pe față. Despre evadarea noastră efectivă, nu prea am ce povesti. Memoria mea a reținut imaginea ei fugară În timp ce Își punea ascultătoare pantofii de pânză
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din jurul moșiei, sub un cer albastru intens, aproape violet. Bătrânul nostru prieten ne invitase În locuința lui din clădirea școlii cu țurțuri atârnați de streșini, la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui surâzătoare și Încântarea splendid simulată cu care tata a Întâmpinat un fel de mâncare (iepure la tavă cu smântână) pe care știam din Întâmplare că nu putea să-l sufere. Odaia era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
smoală. În orașele străine, ca și În St. Petersburg, rămânea Încremenit În fața magazinelor, minunându-se de niște produse care pe noi ne lăsau total indiferenți. Era pe punctul de a se căsători, nu avea altă avere decât salariul și Își plănuia viitoarea gospodărie cu cea mai mare grijă și seriozitate. Din când În când impulsuri pripite Îi dezechilibrau bugetul. Observând Într-o zi o babă jegoasă căreia i se scurgeau ochii după o pălărie stacojie, cu pene, expusă În vitrina unei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sub un alt nume. Ar fi posibil. Dar nu cred că o voi face vreodată. Am visat asta prea mult timp În zadar. Tot așa, În cea de-a doua jumătate a șederii mele de șaisprezece luni În Crimeea, am plănuit atâta timp să mă Înrolez În armata lui Denikin, nu atât În intenția de a năvăli În zăngănit de arme pe cai cu măști de oțel În mahalalele pietruite ale St. Petersburg-ului (visul sărmanului meu Iuri), ci pentru a ajunge
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
n.r.) . „Boala și suferința aureliene“. Aluzie la ambiția Împăratului roman Aurelian (270-275) care s-a proclamat dominus și deus. . „Atacați! Împingeți!“ (În fr. În orig.) . Aluzie la momentul arestării regelui Ludovic XVII, la 22 iunie 1791, În Varennes-en-Argoune, pe când Își plănuia fuga În străinătate. (n.r.) . Moment culminant al Războiului Ruso-Japonez (1904-1905), când flota rusă a fost spulberată În apele arhipelagului Tsuchima, de japonezii comandați de amiralul Togo. (n.r.) . Profesor de scrimă (În fr. În orig.). . Biciul (În rusă În orig.). . Afurisiți
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a îngrozit nu o dată gândul că accidentul din primăvara lui 1959, catastrofa politică și socială a tinereții mele, ar fi putut să nu se producă. Dacă în acea după-amiază de martie aș fi rămas acasă, așa cum, la un moment dat, plănuisem, și nu m-aș fi întors la ședința din sala „Dinamo” (balamucul zugrăvitului m-a proiectat însă în gura lupului), sau dacă acolo nu m-aș fi manifestat, aș fi terminat facultatea în anul următor, 1960 (în loc de 1962) și aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
recomandă pentru acest rol. Prudența obligă acest personaj la un echilibru în folosirea tuturor mijloacelor de exprimare cu o anumită diplomație afișată. Excesul de zel o poate conduce la o detașare comportamentală a acestei curajoase candidate la formarea unui mariaj, plănuit în taină, în contextul comportamentului mai reținut al celorlalți parteneri, cum a fost cazul în spectacolul urmărit. Poate sta în atenție, de asemeni, și interpretul rolului Paolino, tenorul Vasile Pătrunjel, care are un timbru plăcut al vocii. Statura sa mai
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pădure. În câteva momente avea să înceapă furtuna. Te urci în mașină, tovarășa Țâru? întrebă activistul, fost primar de oraș, suflându-mi fumul în față. Nu mă urc, i-am răspuns, uitându-mă la cei patru bărbați necunoscuți care tocmai plănuiseră unde vom merge până va trece ploaia. S-au urcat în mașina care a înaintat câțiva metri. Începuse să plouă tare și să tune. Stăteam nemișcată în ploaie și lacrimile îmi curgeau odată cu ea. După puțin timp mașina a oprit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu ocazia sărbătorii de 1 mai, aveam câteva zile libere. Era mare bucurie, deoarece puteam pleca din localitate. Acest lucru era posibil dacă nu aveam ghinionul ca într-o astfel de zi să fiu pusă de securitate la sediul primăriei. Plănuisem în acea primăvară să mergem la socri, undeva într-o comună din apropierea Bucureștiului, care era înconjurată de păduri. Era primăvară și codrul abia era înfrunzit. Am vorbit din timp cu un cioban să mi aducă doi miei contra cost și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]