3,039 matches
-
să meargă la biserică. Părinții mei au fost mai precauți. Tata a făcut altceva, mult mai important. În primii ani ai formării mele, a luat un credit popular, cum se spunea pe atunci, și a construit o casă, pe strada Plaiului nr. 6, în Târgu Mureș, în care am locuit de la vârsta de 8 ani. Acolo și-a adus cărțile vechi, apărute în perioade diferite ale istoriei noastre și le-a așezat de jos în sus. În biblioteca din sufragerie, a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cătălin Naum, erau cele mai bune trupe de teatru studențesc din țară. S.B.: Apoi audițiile muzicale "De la Bach la Enescu", coordonatoare Stela Gimiga Olimpia. D.T.: De la Conservator, ea a fost directoare după Bălan Petrică. S.B.: Audiții muzicale din ciclul "Românie, plai cu flori" - tot de Stela Gimiga Olimpia coordonate - aici era varianta de figuri impusă. Cenaclul "Moldavia" (Emilian Marcu)13, Cenaclul "Mihai Eminescu" (Emilian Marcu), Clubul de jazz (Huminic Victor), Cercul de estetică (Elena Baciu), " Instanța cu 1.000 de judecători
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
directă a speciilor prin variații bruște, prin mutații, așa cum încerca să probeze Hugo de Vries: </citation author="Hugo de Vries">„Aceste specii noi care apar deodată foarte diferite de rubedeniile lor, prin urmare evoluția viețuitoarelor nu-și urmează calea pe plaiurile vremii șerpuind ca șarpele dar lunecând lin ca acesta, ci Țopăind ca puricele. Mai e încă evident (?), zic mutaționiștii, că aceste variații săltătoare nu pot (?) naște sub influența factorilor externi, trebuie deci să le căutăm imboldul din interiorul organismului, în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
divergente; de influențe generate de contacte cu populații, culturi și tradiții întâlnite și asimilate la răscrucea unor împrejurări istorice proprii fiecăruia dintre aceste două popoare, până ce avatarurile istoriei poporului evreu au condus grupuri de populații evreiești să se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de memoria persecuțiilor decimatoare care nu l-au cruțat de-a lungul peregrinării seculare. Pe acest fundal s-au implantat influențe de limbă, literatură, folclor și miresme culinare care provin din conviețuirea adesea tumultuoasă româno-evreiască timp de câteva secole pe plaiurile țărilor românești. Aceste influențe rămân specifice, aplicându-se numai evreului originar din România și constituie ceea ce am numit "personalitatea identitară unică și exclusivă" a acestuia. Politica antievreiască promovată de regimul de dictatură comunistă a contribuit în mare măsură la transformarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cît cuprinzi cu ochii pînă la munții care constituie pavăză contra vremii rele. O vale care clocotește de viață, cu oameni blînzi care vorbesc dialectul toscan. Guarda, signor sindaho, îmi atrage atenția viceprimarul orășelului, Quarrata. Și aveai ce să vezi, plaiuri mioritice, case bine zidite, vii, măslini, fantezii ale naturii. Eram puțin posac pentru că, sincer să fiu, nu ardeam să văd cu tot dinadinsul "Vannucci piante". În fond, ce să văd acolo? O pepinieră din plante ornamentale? Avem și noi ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Florea -, cu doar un an mai mare decât mine. El, trăgea buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar câteva cuvinte. În sat s-a stârnit oarece panică în preajma lui 23 August 1944
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Să ți fie viața pufoasă ca un cozonac, fără griji ca a unui miel, colorată ca un ou de Paști și luminoasă ca Ziua Învierii!“ Sau „E-n somn de sălcii un vis de răstignire (?!), e plâns de miei și plaiuri cu verdeațăă“ (probabil o referință codificată la friptură și salată). Avem și zglobii încercări de „romgleză“: „Mi-am făcut Wishlist-ul de Paște. Te vreau pe tine“ (după care se cere un „reply“). Avem și abile tentative de captatio vag erotic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
muzicale, cu nevoia ei de zumzăială ritmică sau de imagini televizate. Iar cine crede că poți găsi scăpare în aer liber, se înșală amarnic. Vrei să te retragi undeva, departe de lume, într-o cabană pitorească, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai? Ai toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
specializări, a fost și cercetător științific principal gr.1, asimilat gradelor universitare, mare pasionat de istorie și care a făcut multe pentru Bucovina. Muntean George, a fost cecetator științific la Institutul ,,George Călinescu” publicând multe cărți, articole și referate. Despre plaiurile bucovinene și locurile natale, acolo unde s-au nascut și au trăit, mai mulți colegi de-ai noștri, au scris cărți, monografii, articole sau recenzii. Luchian Dragoș - Rădăuți și Fratautii Vechi Nandris Gheorghe, împreună cu unchiul său Ion Nandris au scris
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
precum cea intrinsecă oricărei invenții, a fost deja „lempăită“, cum fac eu cu smântâna de pe chișleag, de americani, cu al lor Disney Land. Veți rămâne doar cu chișleagul, adică cu o degradare În plus, deși din lapte - vreau să spun plaiul vostru - ați fi putut face cașcaval... „Meridian“, 14 iunie 2002, ora 12,46 55. Mâța’n sac Dacă nu știți vă spun că pisica are o memorie foarte bună. Și, mergând pe firul logicii, mă laud că-mi place istoria
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
geografic strecurat elegant în text, intervine sensibilitatea fiecărui copil în a reda informația prin cuvinte, prin arta cuvântului scris. Mulțumesc în acest sens, soțului meu, Ioan Răzvan C. Botezatu, care a urmărit îndeaproape latura formativă în plan compozistic-literar. Autoarea Maramureș, plai de vis Maramureșul se bucură de un peisaj unic. Munți înalți, dealuri înverzite, râuri mai largi sau mai înguste, lacuri, păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Localizat în inima Europei, Maramureșul este un ținut
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de semilună. Ne-am luat rămas bun de la măicuță, mulțumindu-i pentru cuvintele de suflet și promițându-i că vom reveni. Iar pentru că orice promisiune trebuie respectată, am găsit momentul prielnic de a ne reîntoarce la Probota împreună cu membrii orchestrei „Plaiuri Pășcănene”, conduse de domnul profesor Gheorghe Arșinel, văr cu marele actor Alexandru Arșinel, născut la Dolhasca, care în ultima sa vizită la mănăstirea Probota a spus turiștilor: „În circuitul pe care îl faceți în Bucovina, nu vedeți nimic dacă nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
vetrei românești de totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de apărare creștină
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ci să-i prăvălească pe locul nemerniciei lor, iar poporul român să nu-i ierte în vecii vecilor! Golgota poporului român este reliefată cum nu se poate mai bine de versurile poetului Ion Filipoiu: „Fost-au fost odinioară pe aceste plaiuri mândre Țara Daciei ferice, neasemuită între Celelalte țări pe care le-avusese lumea veche, Și-i era cârmaci un rege care nu-și afla pereche, Drept în gânduri și în fapte, blând viteaz și cumpătat, CARP i se spunea pe
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
CAPITOLUL I Țăranii Cârțișoarei Motto: La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine; Voi singuri străjuiți altarul Nădejdii noastre de mai bine. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mândrei bolți albastre, Sfințiți cu roua dimineții Țărăna plaiurilor noastre! Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul nostru,-al tuturora. (Octavian Goga) Din documentele cercetate de noi prin arhivele la care am avut acces, înțelegem că pe bunii noștri înaintași
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în război, în focul luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care a fost spitalizat după ce o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în Timișoara, pensionat cu gradul de colonel de la o unitate de aviație, cochetează în intimitate cu Euterpe, muza poeziei lirice, completând și păstrând în biblioteca personală caiete întregi de versuri pline de talent și sensibilitate în care deseori sunt evocate plaiurile, locurile sale natale. Ne-am permis să-i subtilizăm câteva creații cu care să ne îmbogățim lucrarea: Piatra Dracului De vânturi și de ploi biciuit, de-arșiță, de ger, Pleșuvul colos de granit se-nalță la cer. Un colț din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vreo 20 de ani înainte de nașterea sa, și așezat definitiv pe alte tărâmuri. Spiritul de aventurier îl face să se plimbe prin Dobrogea, de acum românească, să treacă în Bulgaria unde a mai descoperit ceva rude, dar să revină pe plaiurile natale după mai bine de trei ani, în ajunul crăciunului din 1882, ca să se căsătorească cu Elisafta M. Scorobeț, care până în 1893 îi înobilează casa cu nu mai puțin de cinci prunci, patru feciori și o fătucă, mai toți la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
autorități ale statului român părăsește țara în mod clandestin, pilotând un avion, aterizează în Turcia de unde pleacă în Austria, apoi în S.U.A. unde primește azil politic și unde va lucra ca specialist la uzinele de automobile Ford. Mare iubitor al plaiurilor natale, n-a renunțat niciodată la calitatea de cetățean român. Revine frecvent în România, până azi a vizitat țara de 28 de ori, iar în ultima vreme petrece în țară câte 5-6 luni pe an. Dragoman Ioan, n.1936, fiul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
căpătuială, exact la gura minei de aur, unde acestuia nu-i mai rămânea altceva de făcut, decât să adune repede pepitele de aur. Numai traista s-o fi avut pregătită. Așa își închipuia ciobanul nostru care-și lăsase oile pe Plaiul Lăiți și pleca la antipozi să culeagă aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica ciobanilor români ajunși n America, publicat în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nime’. De mergi iute or încet nu-ți strigă nime „go het”». Pe de altă parte, în singurătatea cântecului său, ciobanul recunoaște că viața pe coclauri străine e grea și amară, lipsită de dragostea celor de acasă și de farmecul plaiurilor natale, trec uneori luni de zile și el nu întâlnește în drumurile lui suflet de om. Singurii săi tovarăși sunt câinii și fluierul prin care-și varsă tot amarul și toată jalea înstrăinării. «Să pasc oile pe munte, numai trei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă păr de porc, iarbă scurtă și aspră peană fulg, ic, bucată de fier ce se înfige în buștean ca să fie tras cu traga, sau cu tânjeala pec brutar pecetă ștampilă plai cărare de picior prin pădure plăieț loc de tras lemnele din pădure cu ajutorul vitelor pleasnă vârful biciului plevas creion ploatăn cuptor din cărămizi cu plită poame fructe uscate podilă dușumea poliță scândură pe care se așează diverse obiecte pomeselnic pânză
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
atestă că Erosul este echivalentul Dorului și se-mplinește în vis, ca în legănarea primei copilării. Omul spațiului mioritic se simte parcă în permanentă, legănată înaintare, într-un infinit ondulat 190. Așadar, visul eminescian poate fi reprezentat în arealul unui plai mioritic, în care dorul ni se pare mai naiv, mai sănătos, mai organic 191. Lucian Blaga reliefează faptul esențial că spiritul își ia energiile de care are nevoie de oriunde acestea îi stau la dispoziție 192. În Diana, spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o salutară eradicare a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici rural era purtător de ideologie! A urmat industria, după ce s-a constatat, de asemenea gazetărește, că tot ce ce funcționează cu folos pe aiurea, n-are cum viețui și pe damnatul plai românesc. La Molid, județul Suceava, fabrica de mucava construită în 1926, e pustie, n-a mai rămas un șurubel de sămânță. Noii proprietari au vândut totul la fier vechi! Ultimul (fost) director al fostei fabrici (îl cheamă Chelariu și-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]