2,904 matches
-
Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni. Teritoriul comunei Ipotești este încadrat din punct de vedere administrativ de unitățile teritoriale aparținând: municipiului Suceava (Nord), comunei Bosanci (Sud), orașului Salcea (Est) și comunei Moara (Vest). Comuna Ipotești se întinde pe o suprafața 2282 Ha. Conform recensământului efectuat
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
Amărăști este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Amărăști (reședința), Mereșești, Nemoiu, Padina, Palanga și Teiul. Comuna Amărăști este așezată în partea sudică a județului Vâlcea, în zona dealurilor mijlocii ale Platfomiei Oltețului din Podișul Getic, având ca vecini: la nord-comuna Glăvile, la sud-comuna Crețeni, la est-comuna Mitrofani și la vest-comuna Gușoeni. Teritoriul comunei Amărăști, are drept caracteristici dealurile mijlocii cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este tăiată de
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
de de nord, nord-est a județului Olt, la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Prelipca este un sat ce aparține orașului Salcea din județul Suceava, Moldova, România. Satul Prelipca este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică corespunzătoare dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo - baltice. Așezarea se găsește la aproximativ 20 km de municipiul reședință de județ - Suceava, pe malul stâng al râului Suceava. Accesul în
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
Prelipca este un sat ce aparține orașului Salcea din județul Suceava, Moldova, România. Satul Prelipca este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică corespunzătoare dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo - baltice. Așezarea se găsește la aproximativ 20 km de municipiul reședință de județ - Suceava, pe malul stâng al râului Suceava. Accesul în localitate se face parcurgând
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Floru, Icoana (reședința) și Ursoaia. Icoana este așezată la limita de est a județului Olt pe malul drept al râului Vedea, în cursul ei superior, în apropierea zonei de contact dintre Câmpie și Podișul Getic. Vecinii: Numele localității Icoana provine, din spusele bătrânilor, de la icoana fixată într-un stejar bătrân de niște călugări care s-au retras în pădure din cauza turcilor. Stejarul se găsea la hotarul dintre satul Buzești și Icoana și în jurul lor
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
de ani . CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE Secțiunea 1.Amplasarea geografică și relief "a. ""Suprafață, vecinătăți" În cadrul teritoriului României, Comuna Marginea, Județul Suceava, este situată în partea nordică (47°48' N și 25°40' E), la contactul dintre două regiuni diferite, Podișul Sucevei și Orogenul Carpaților Orientali. În cadrul județului, comuna Marginea este situată în partea centralnordică, în bazinul râului Sucevița. Suprafață totală a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
terasele acestora. În lungul pârâului Sucevita se întâlnesc două nivele de teren cu altitudine între 275 și 350 de metri. Relieful Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe două unități majore de relief și anume Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Carpații Orientali sunt reprezentați prin „Obcinele bucovinene” - munții Obcina Mare cu înălțimi mai mari de 850 - 900 m, în partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Temperatura maximă înregistrată a fost de 32 °C în luna iulie iar temperatura minimă de - 25 °C în luna decembrie. Luna cea mai caldă este iulie, ale cărei temperaturi medii au valori de 18*C- 19*C în regiunea de podiș și 12 °C -16 °C în regiunea montană. Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează în depresiuni și vai, datorită fenomenului de inversiune climatică. Cantitățile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
în depresiuni și vai, datorită fenomenului de inversiune climatică. Cantitățile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în 1955. Durată iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podișului. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în zona de podiș, față de zonă muntoasă, unde zăpadă și înghețul se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie. Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în 1955. Durată iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podișului. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în zona de podiș, față de zonă muntoasă, unde zăpadă și înghețul se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie. Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
comuna Marginea nu beneficiază de acces pe cale ferată. Secțiunea 6. Dezvoltare economică Activități economice Comună Marginea, constituită din satul cu același nume, fără alte localități componente, este una din cele mai importante comune din județul Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind destul de sugestiva. Condițiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de resursele podișului dar și ale muntelui. Poziția
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind destul de sugestiva. Condițiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de resursele podișului dar și ale muntelui. Poziția de contact munte-podiș dar și situarea satului la intersecția a doua importante rețele rutiere DN17A și DJ209, favorizează dezvoltarea activităților comerciale, dar agricultură este una din ramurile economice importante alături de industrie turismul având mari
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
47ș 21' latitudine nordică și de meridianele de 25ș 58' si 26ș 29' longitudine estică. Suprafața bazinului, de 459 km², reprezintă doar 0,16% din cea a țării și are următoarele limite: în N-NE - Valea Moldovei îl desparte de Podișul Moldovei, în V - Culmea Stânișoarei, în N - interfluviul ce reprezintă și cumpăna apelor care separă râurile Bogătași-Suha Mare de Slătioara și Râșca Mare, iar la S - înalțimile Culmii Pleșului, care constituie și limita administrativă între județele Neamț și Suceava. (2
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
care constituie și limita administrativă între județele Neamț și Suceava. (2) Comuna Râșca, al cărei nucleu artistic, cultural și spiritual este Sfânta Mănăstire Râșca, este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formațiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaților) și cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podișului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râșca a fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munții Carpați, dovadă fiind prezența unor diferite scoici maritime calcinate în Dealul Gri și găsirea unei defense de mamut (azi, expusă la Muzeul de
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
o panoramă frumoasă a Clujului. Localitatea Feleacu se situează la doar 7 km de reședința de județ, Cluj-Napoca, pe culmea dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 m. Satul Fealeac se află așezat pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe direcția est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălțimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m). Din 2005 localitatea
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
iar ultimele zile de îngheț se înregistrează în prima jumătate a lunii aprilie. Precipitațiile medii anuale: 650- 700 mm/an. Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Rugășești este un sat în comuna Cășeiu din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 12 km de municipiul Dej. Relieful aparține Podișului Someșan din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cuprinzând dealuri cu altitudini de 300-600m, printre acestea fiind: Cornul Fundăturii-571m, D.Măgura, D.Jiuța, D.Laz, D.Coasta Mare. De-a lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
în Sud-Est trecută pe malul drept al Someșului, se învecinează cu hotarele satelor Vad, Cășeiu, Viile Dejului și Coplean. Un drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din două trepte: o treaptă depresionară, respectiv Culuarul Someșului, care reprezintă aproximativ 13% din suprafața sa, și una colinară, respectiv
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
transport rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență a acestuia. În componența comunei se află șapte sate, dispuse astfel: Teritoriul comunei Breasta este dispus în zona sudică a podișului Getic, în Câmpia Colinară a Bălăciței, localizată la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Călinești, Gogoșești, Mischii (reședința), Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]