2,275 matches
-
de lebădă" a celui care avea să renunțe aproape definitiv la chemarea muzelor, și pare să încheie, astfel, o mirabila decadă de creație literară. Gestul este desigur, dramatic, dar nu chiar atat de singular, printre cei de la a caror tradiție poetica se revendică: să nu uităm abandonul, subit și fără întoarcere, al muzei poeziei, de către Arthur Rimbaud, ori tăcerea de aproape două decenii, autoimpusa și riguros respectată, a lui Paul Valéry, ambele de neînțeles. Cea mai plauzibilă explicație rămâne, totuși, cea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Coloșenco, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Barbu, Ion, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu" (1929), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Poetica domnului Arghezi" (1927), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Poezia leneșa" (1928), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
203, 204, 205, 206, 207, 208 poem, 17, 21, 23, 35, 58, 61, 75, 80, 109, 110, 111, 117, 146, 166, 176, 177, 194 poet, 12, 28, 43, 58, 67, 68, 70, 73, 89, 129, 143, 144, 146, 181, 188 poetica, 15, 30, 32, 39, 68, 70, 76, 81, 84, 93, 108, 109, 115, 117, 119, 126, 132, 134, 137, 147, 156, 176, 193 poezie, 12, 36, 60, 63, 68, 70, 73, 80, 109, 116, 117, 118, 119, 126, 128, 131
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dans notre vie". 92 Henri Bergson, "Leș deux sources de la morale et de la religion", în Œuvres, pp. 1009-1010. 1 Ion Barbu, "Pro domo" (1927), în Ion Barbu, Opere, ÎI, Proza, 2000, p. 37. Față de o astfel de metodă de creație poetica luase atitudine încă din 1921, într-un articol "Rânduri despre poezia engleză", publicat în România nouă: "Decât, mai e un fel de a înțelege poezia. Un fel mai... omenesc. Pictură celor două Flandre traduce în culoare această concepție cum niciodată
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
meet his mistress în another world - the poem, în its obvious phase, that of a simple narrative, may be said to have its completion. Șo far, everything is within the limits of the accountable - of the real". 6 Ion Barbu, "Poetica domnului Arghezi, 1927", în Versuri și proza, 1984, p. 154. 7 Ibidem. 8 Ion Barbu, "Aderca: De vorbă cu Ion Barbu: Zece ani de poezie", în Versuri și proza, p. 139. Să reținem, totodată, tonalitatea begsoniană aserțiunii care definește intelectul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
impure to reach the public...". 48 Ion Barbu, "Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu", în Versuri și proza, 1984, p. 169. 49 Că și pentru Poe, Valéry, ori Brémond, Ion Barbu se exprimă în favoarea "purității" genurilor literare. 50 Ion Barbu, "Poetica domnului Arghezi", în Versuri și proza, 1984, p. 161. 51 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 52 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 31: "Être sans visage, sans origine, auquel se rapporte toute la tentative du cosmos". 74 Ion Barbu, "V. Aderca: De vorbă cu Ion Barbu. Zece ani de poezie", 1929, în Versuri și proza, 1984, p. 138. 75 Ion Barbu, "Poetica Domnului Arghezi", în Versuri și proza, 1984, p. 152. 76 Idem, p. 160. 77 Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 20. 78 Arthur Rimbaud, "Lettre à Paul Demeny", în Lettres du Voyant (13 et 15 mai
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
stil, atribuind plurisemnelor sale o fixitate și o rigiditate străine de natura expresiei poetice, și în special de aceea a limbajului poetic contemporan. *14(a) Cel de al patrulea termen pe care-l analizăm este acela de "mit", care în Poetica lui Aristotel apare cu sensul de intrigă, structură narativă, "fabulație". Antonimul si contrapunctul lui este logos. "Mitul" este narațiunea, povestirea ca gen opus disertației dialectice, expunerii ; el reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
considere drept gen mai degrabă versul octosilabic folosit de S. Butler în Hudâbras sau sonetul decât romanul politic sau romanul despre muncitorii industriali : avem în vedere genurile "literare", nu clasificările după subiect, care pot fi făcute și în privința lucrărilor neliterare. Poetica lui Aristotel, oare consideră că epopeea, drama" și poezia lirică ("milă") sunt genurile literare fundamentale, se ocupă și de trăsăturile oare le deosebesc și de modul în care fiecare dintre 'aceste trăsături corespunde scopului estetic al genului: drama e scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
gramaticala a enunțului (propoziție, frază) este menită să pună în lumina sursă stilistica a comunicării verbale determinând toate acele "sensuri intenționale" care însoțesc informația pură, ori de câte ori avem de a face cu un text literar. Observație cu care ne apropiem de "poetica ilocuționară" americană care discriminează între competența locuționară întemeiata pe structura pur locuționară a enunțurilor și competența literară care implică relevarea unor acte de limbaj caracterizate că structuri de natură pur "intenționala"" (Dragomirescu, 1995, p. 39). 3.2.7.1. Cele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din comunicarea mea, Noematologia lui B.P. Hașdeu: o anticipare a skeologiei lui E. Coșeriu). Între timp, am mai descoperit câteva lucruri care merită, cred eu, să fie redate în continuare. În primul rând, trebuie precizat că cu exceptia paragrafului referitor la "poetica ilocuționară" americană și a unei mențiuni privitoare la J.L. Austin Gh.N. Dragomirescu a publicat aceste lucruri cu 20 de ani mai devreme, în prefață primei versiuni a cărții sale, intitulată atunci Mică enciclopedie a figurilor de stil (vezi Dragomirescu, 1975
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Baroul Dolj (1899), primar al orașului Craiova în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, putem spune că înainte de a deveni doctor în drept la Bruxelles s-a afirmat că editor, alături de Traian Demetrescu, al "Revistei Oltene", ca traducător din opera poetica a lui Heine, precum și că un atent critic literar al prozei eminesciene; a mai fost colaborator al publicațiilor periodice "Ramuri", "Românul Liberal" sau "Evenimentul Literar"20. Să mai amintim aici pe avocatul din Baroul Vlașca, Nicolae Bălănescu (născut în 1866
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La sfîrșitul Evului Mediu, universul cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să le unifice ca pe două contrarii bine alcătuite.” Scriitura e concepută ca o stare de reverie asupra unei alte reverii, iar cuvintele prin care această stare de reverie este comunicată nu sunt Întotdeauna fidele lucrurilor care au declanșat-o. poetica reveriei este concepută ca o poetică a visului, atunci când a visa Înseamnă a lua act de propria existență. “Ceea ce e de-a dreptul nefiresc pentru cunoașterea obiectivă rămâne totuși profund real și activ pentru reveriile inconștientului. Visul este mai puternic
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
lingvistic determină anumite caracteristici ale celui care emite actul lingvistic respectiv"185. Până aici, nimic nou: Black ne reamintește că "formularea clasică"186 a celor de mai sus îi aparține lui Aristotel - și consemnată atât în Retorica, cât și în Poetica - și se referă la cele două dimensiuni (morală și intelectuală) ale caracterului uman pe care litera unui discurs (sau piesă de teatru) le relevă îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întregul sistem onomastic al operei (absența nominală poate avea frecvent o semnificație contextuală), posibilitatea de a vorbi de propriul idiom onomastic al fiecărui scriitor (marii scriitori au conștiința rolului jucat de onomastică și îi acordă o atenție specială)183. Raportând poetica onomasticii la intenționalitatea autorului sau a operei, Mihai Ignat impune o nouă distincție, între o poetică explicită a numelui propriu, situată la nivelul declarațiilor de intenție ale autorilor (interviuri, articole, studii, note de jurnal) și o poetică implicită, reprezentată de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XLIX, 2002. Afloroaei, Ștefan, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993. AL-George, Sergiu, Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, 1981. Andone, Irina, Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. Aristotel, De anima. Parva naturalia, Editura Științifică, București, 1996. Bachelard, Gaston, Dialectica spiritului științific modern, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Bagdasar, N., ș.a., Antologie filosofică, Editura Universal Dalsi, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui Eminescu pentru structuri din orizontul antinomicului, se poate vedea Irina Andone, "Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a, desfășurat în zilele de 5-6 mai 2011 la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, am prezentat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Metafizică și credință (2005); Heliade necunoscutul. Ontologie și poetică (2007); Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații (2009); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995) și Teilhard de Chardin, Mediul divin (2007). Dorin Ștefănescu, Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208 • Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime". Treptele decreației / 215. Imaginea de sub imagine / 222. O artă a imprezentării / 234 • Poetica lui Ioan Alexandru sau drumul spre ființă. Dus- întors. Adorare și contemplare / 240. Imnele bucuriei, de la asceză la kerygmă / 252. Ce e făcut să crească / 265 • Urma fără formă și apariția deschisă în Poezia lui Petru Creția / 271 • Mircea Ivănescu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unitar, o singură apariție semnificantă. Dacă trupul poetal apare ca imagine acoperită, aceasta este imaginea semnificabilului care, într-un poem de pildă, se fenomenalizează în "scenă" de substrat, ca peisaj scufundat în materia poetică pe care o face cu putință. Poetica imaginii pe care o avem în vedere reunește într-un același demers două opțiuni metodologice, una hermeneutică iar alta fenomenologică, armonizându-și eforturile pe calea regală a hermeneuticii fenomenologice. Hermeneutica și fenomenologia inaparentului sunt singurele apte să abordeze acele fenomene
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre ființa în care urmează să se împlinească. Începutul proiectează ființa, promovează ființarea înspre ființă, dar aceasta rămâne ascunsă în sfârșit, adică în actualizarea nesfârșită a potențialității. Înțeleasă pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din izvorul nesecat al unui veșnic reînceput 54. Începutul este miezul, căci tot ce se originează în locul nedeterminat al unei apariții redefinește centrul de iradiere, răscrucea luminoasă în care imaginea se profilează "pe miezul frumuseții și-n inima luminii"55. Poetica fenomenologică a imaginii urmează itineranța spre ființa profundă, atingând mai întâi potențele generale ale chipului nostru dumnezeiesc, emblema scufundată a "omului interior" (homo absconditus), și apoi "centrul său inefabil și incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
crește - se în-ființează - slăvind, fiind în slava și în lucrarea închinării 87. Se lasă în voia vederii lui Dumnezeu încă dinainte de a fi, așa cum chipul nevăzut al peisajului se pictează el însuși pe pânza transparentă a luminii care îl învăluie. Poetica lui Ioan Alexandru sau drumul spre ființă Dus-întors. Adorare și contemplare Dacă icoana este chip al invizibilului care ne privește, imaginea ascunsă întipărită în pânza vizibilului, înseamnă că ea se arată în lume (și în lumea poemului) drept fața epifanică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vom folosi în acest volum, trimitem la cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 166-231. Am prezentat in extenso punctele de vedere expuse sintetic în aceste pagini introductive, inclusiv bibliografia aferentă, în Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului, Editura Paideia, București, 2015. 3 În legătură cu termenul diafan, îl folosim în sensul său aristotelic de mediere luminoasă, mediul translucid sau transparența, diaphanês (lat. diaphanum, transparens) reprezentând ceea ce transpare prin, aparența manifestă, ceea ce e luminos, o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]