2,252 matches
-
ni se pare și faptul că tropul "figurației" barbiene se suprapune, am zice aproape perfect, cu principiul suprarealist al "imaginii duble", teoretizate, cam în aceeași perioadă de Salvador Dalí53, - ceea ce sugerează că avem de-a face cu o problemă de poetica generală șu nu doar una individuală - deși poetul român ține să se delimiteze clar de poetica suprarealista 54. În parafrază barbiana, procedeul preschimba ontologia, în epistemologie, si invită la lecturi paralele. Doar prin poiesis - înțeles schellingean că o a treia
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
principiul suprarealist al "imaginii duble", teoretizate, cam în aceeași perioadă de Salvador Dalí53, - ceea ce sugerează că avem de-a face cu o problemă de poetica generală șu nu doar una individuală - deși poetul român ține să se delimiteze clar de poetica suprarealista 54. În parafrază barbiana, procedeul preschimba ontologia, în epistemologie, si invită la lecturi paralele. Doar prin poiesis - înțeles schellingean că o a treia cale, născută din relația dialectica ("alia[nța] poeziei și științei - , poetul poate să iasă din izolarea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
intru existența lucruri noi. Puterea cuvântului se extinde dincolo de crearea unui poem, spre crearea unei lumi, înzestrata cu sens și care, astfel devine "reală" pentru noi. Înțelegem, acum, mai exact, ce voia să spună poetul român, atunci, cănd denunță formulă poetica poescă drept "non-ecuație". Realizat printr-o abila construcție retorica, poemul poesc este doar un "simulacru", ce produce o emoție "înrudită" cu cea generată de contemplația "simetriei divine", dar care nu ne ofera, decat accidental, acces la fluxul vieții. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de a identifica (intui) unele probleme fundamentale - autonomia artei, natura cunoașterii poetice, importanța efectului - și de a fi oferit răspunsuri proprii, chiar dacă incomplete. Ceea ce, la Poe, rămâne la nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune de poetica generală - poiesis-ul are un domeniu al său, delimitat din operațiuni specifice și îndeplinește funcții cognitive, pe care nici un alt demers de cunoaștere nu și le asumă. Critică "idealismului" soluției poești prelungește critică bergsoniana a teoriei kantiene a frumosului, în jurul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de lebădă" a celui care avea să renunțe aproape definitiv la chemarea muzelor, și pare să încheie, astfel, o mirabila decadă de creație literară. Gestul este desigur, dramatic, dar nu chiar atat de singular, printre cei de la a caror tradiție poetica se revendică: să nu uităm abandonul, subit și fără întoarcere, al muzei poeziei, de către Arthur Rimbaud, ori tăcerea de aproape două decenii, autoimpusa și riguros respectată, a lui Paul Valéry, ambele de neînțeles. Cea mai plauzibilă explicație rămâne, totuși, cea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Coloșenco, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Barbu, Ion, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu" (1929), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Poetica domnului Arghezi" (1927), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Poezia leneșa" (1928), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
203, 204, 205, 206, 207, 208 poem, 17, 21, 23, 35, 58, 61, 75, 80, 109, 110, 111, 117, 146, 166, 176, 177, 194 poet, 12, 28, 43, 58, 67, 68, 70, 73, 89, 129, 143, 144, 146, 181, 188 poetica, 15, 30, 32, 39, 68, 70, 76, 81, 84, 93, 108, 109, 115, 117, 119, 126, 132, 134, 137, 147, 156, 176, 193 poezie, 12, 36, 60, 63, 68, 70, 73, 80, 109, 116, 117, 118, 119, 126, 128, 131
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dans notre vie". 92 Henri Bergson, "Leș deux sources de la morale et de la religion", în Œuvres, pp. 1009-1010. 1 Ion Barbu, "Pro domo" (1927), în Ion Barbu, Opere, ÎI, Proza, 2000, p. 37. Față de o astfel de metodă de creație poetica luase atitudine încă din 1921, într-un articol "Rânduri despre poezia engleză", publicat în România nouă: "Decât, mai e un fel de a înțelege poezia. Un fel mai... omenesc. Pictură celor două Flandre traduce în culoare această concepție cum niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
meet his mistress în another world - the poem, în its obvious phase, that of a simple narrative, may be said to have its completion. Șo far, everything is within the limits of the accountable - of the real". 6 Ion Barbu, "Poetica domnului Arghezi, 1927", în Versuri și proza, 1984, p. 154. 7 Ibidem. 8 Ion Barbu, "Aderca: De vorbă cu Ion Barbu: Zece ani de poezie", în Versuri și proza, p. 139. Să reținem, totodată, tonalitatea begsoniană aserțiunii care definește intelectul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
impure to reach the public...". 48 Ion Barbu, "Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu", în Versuri și proza, 1984, p. 169. 49 Că și pentru Poe, Valéry, ori Brémond, Ion Barbu se exprimă în favoarea "purității" genurilor literare. 50 Ion Barbu, "Poetica domnului Arghezi", în Versuri și proza, 1984, p. 161. 51 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 52 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 31: "Être sans visage, sans origine, auquel se rapporte toute la tentative du cosmos". 74 Ion Barbu, "V. Aderca: De vorbă cu Ion Barbu. Zece ani de poezie", 1929, în Versuri și proza, 1984, p. 138. 75 Ion Barbu, "Poetica Domnului Arghezi", în Versuri și proza, 1984, p. 152. 76 Idem, p. 160. 77 Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 20. 78 Arthur Rimbaud, "Lettre à Paul Demeny", în Lettres du Voyant (13 et 15 mai
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Pompiliu Constantinescu, Eseuri critice, București, 1947, 161; [Emilian I. Constantinescu], DCL, I, 127-128, II, 135-139; Teodor Neș, Liceul „Em. Gojdu” la 50 de ani, Oradea, 1971, 110; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 578; Bucur, Istoriografia, 377-380; Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978, 13-14; Scrisori - Densusianu, I, 211-214; Valentin Chifor, O restituire necesară: Emilian I. Constantinescu, F, 1984, 2; Dicț. scriit. rom., I, 646-648. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
și ilustrează pertinent tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron Densușianu, Cluj-Napoca, 1974; Istoria literaturii române. Epoca veche (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron Densușianu, Cluj-Napoca, 1974; Istoria literaturii române. Epoca veche (în colaborare cu O. Șchiau), Cluj-Napoca, 1975; Istoria literarurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
filolog și scriitor bisericesc. Este fiul Anei (n. Munteanu) și al lui Gheorghe Maior, protopop, nepot al unor preoți și „nobili de Diciosânmărtin”. Învață la gimnaziile din Târgu Mureș și Blaj (1769-1774), însușindu-și limbile latină și maghiară, retorica și poetica. Remarcat, M. este călugărit și trimis, împreună cu profesorul său, Gheorghe Șincai, la Colegiul De Propaganda Fide din Roma (1774), pentru a studia filosofia și teologia. La întoarcere se oprește la Viena, unde în 1779-1780 va audia și cursuri de drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul - neamul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 30 apud Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 269 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 270 Algirdas Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1975, p. 25. 271 Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
by Leonard Michael Koff and Brenda Deen Schildgen, Madison, N.J., Fairleigh Dickinson University Press, 2000, pp. 85101. 88. Thoreau, Henry David, Friday, în A Week on the Concord and Merrimac Rivers, Houghton Mifflin Company, 1894, pp. 441-531. 89. Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, Editura Univers, București, 1975. 90. Traversi, Derek A., Geoffrey Chaucer: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 91. Treharne, Elaine, The
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale României ȚARAN, LUMINIȚA REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale României ȚARAN, LUMINIȚA REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]