8,144 matches
-
ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte rezidă tocmai în pofta lor nestăvilită de viață. Nu e obligatoriu să te simți imortal atunci când te confrunți cu un taur fioros, dar înseamnă enorm dacă poți să simți măcar pentru o clipă că trăiești la intensitate maximă. Hemingway și Spania se potrivesc de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
și de durată, însă nu imposibilă. Dacă cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
că aș avea curajul să defilez pe o scenă în fața unui public. Și m-a provocat să par ticip la un concurs, Miss Lago di Viverone. Am participat și m-am clasat pe locul doi, dar ceea ce mi-a deschis pofta să particip la acest tip de manifestații a fost faptul că întâlneam multe fete, legam multe prietenii și era multă distracție. Mai mult decât competiția, mai mult decât câștigarea podiumului.» Apoi a fost Miss România... «Era prin iunie anul trecut
De la Miss România în Italia la Miss Mondo [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
a florilor magie De ești o mamă,soră...iubită ori soție Azi, florile din lume, îți daruiesc eu... ție ! Cu ocazia zilei de 8 Martie, vă doresc numai de bine !! :) Să fiți vesele, împlinite și frumoase. Mereu tinere, și cu poftă de ... Citește mai mult FLORALĂversuri, Bertoni D AlbertAsemeni unui crin, emană puritateCa roșul trandafir, mereu întâietateZambilă parfumată,mereu e chipul eiSurâsul și privirea... buchet de ghioceiO dalbă crizantemă ce-mi stă la căpătâiși mândră garofiță, iubirea cea dintâi...Potir cu
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
trait-am, a florilor magieDe ești o mamă,soră...iubită ori soțieAzi, florile din lume, îți daruiesc eu... ție ! Cu ocazia zilei de 8 Martie, vă doresc numai de bine !! Să fiți vesele, împlinite și frumoase. Mereu tinere, și cu poftă de ... X. LA MULTI ANI !, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. LA MULȚI ANI ! autor, Bertoni D Albert Feciorul tatei, ești sărbătorit Un an de viață iată, împlinești Noroc să ai în toate
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde răul și facilul, crezând că așa e bine. Mai grav, că în nesăbuința noastră, cu aparenta inocență și candoare îngerească, săvârșeam unele fapte rele cu o poftă și plăcere de neînțeles, total nepăsători față de consecințele faptelor noastre. Culmea, credeam că e bine ce făceam și ne supăram când eram pedepsiți. Era ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să continue viața pomului în curgerea timpului. Din păcate, când suntem copii nu pricepem acest mister. Chiar dacă ni se spune să avem răbdare că fructul trebuie să crească și să se coacă, noi ne grăbim să le mâncăm de crude. Pofta și lăcomia întrec răbdarea, iar neascultarea dă frâu liber acestora. Așa apar inevitabile fapte nesăbuite. În acea zi, domnul Arsu plecase din școală cu obișnuitele treburi administrative. Cu toate că ne atrăsese atenția să fim cuminți, cu toate că ne spusese ce să-nvățăm
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ne repezeam să culegem cât mai multe. Ne umpleam buzunarele cu ele, umpleam și geacurile, făceam rezerve ca să avem pentru... pentru ce? Era clar că Necuratul își râdea în barbă mulțumit, dar noi nu-l observam, bântuiți de nesățioasa noastră poftă și lăcomie. Pană la urmă, pișicherul de Necurat l-a adus pe domnul Arsu în curtea școlii. Probabil că-i șoptise: - Hai să-ți vezi odraslele educației dumitale! Domnul Arsu s-a oprit pe alee năucit de ce vedea. Până l-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sau mama, când au spart...sau când au rupt, sau trântit...ceva. La început, probabil că s-au povestit întâmplări adevărate. Mai pe urmă a început fabulația. Coana preoteasă simțea că nu erau adevărate, că erau gogonate, dar râdea cu poftă, probabil ca să facă plăcere povestitorilor. Aceștia, încurajați de voia bună stârnită de întâmplările lor, scorneau altele și mai gogonate ca s-o facă pe coana preoteasă să râdă. Și coana preoteasă așa râdea... râdea... - Ți-a plăcut, coana preoteasă? - A
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
cu izvoare de dor și cu brațe de flori, cu penaj în alb-negru și cu vise-n culori! Vino, dimineață-nsorită de mai cu utrenii pe buze și dulceață în grai, cu voal de zefir, cu feeric decor, și cu poftă de viață, și lumină, și zbor, cu lacrimi de rouă, menuete de fluturi, cu strângeri de mână și bezele, săruturi, cu tăceri de luceafăr și cuvinte de-amor! Dimineață senină de mai, te ador! Referință Bibliografică: Dimineață de mai - invocație
INVOCAŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383239_a_384568]
-
trei să facă bulgări în pumnii lor micuți și să arunce cu ei, tipând și râzând cât îi ținea gura. Văzând zbenguiala copilărească a celor trei copii, mamaie Ana îi privi cu drag un timp, apoi se simți atrasă de pofta lor de joacă. Începu și ea să facă bulgări din zăpadă și să arunce în copii, făcându-i să uite pe loc că ei trebuiau să arunce unul în celălalt, așa că arsenalul de bulgări micuți porni spre mamaie Ana. Și
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
singură, se simțea izolată de bucuria comună, împărtășită, a familiei. Mira percepea familia ca pe un întreg. Nu exista noțiunea de fericire ca felie a tortului, ci ca o lumânare înveselind capodopera culinară. Trebuiau să se înfrupte toți, cu aceeași poftă și veselie din tort! Ajunși pe versantul mai animat al muntelui, gândurile Mirei se înmulțeau. Și-ar fi dorit să participe și fiica ei, cu același entuziasm, la bucuriile sporturilor de iarnă. Au trecut pe lângă un tobogan de gheață, pe
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
Și-a tras zăvorul, supărat. Atuncea lupul a împins / Ușa și-n ghiare el l-a prins. Iute de gât l-a înhățat / Și capul i l-a retezat. Apoi, peloc l-a înghițit. / Înfometat, l-a hăpăit Cu mare poftă și părea / Că nici măcar pe o măsea Sărmanul ied nu i-a ajuns. Pe urmă-n casă a pătruns, Adulmecând fără-ncetare, / Sperând că va găsi mâncare. „Urechea m-o fi amăgit. / Mi s-a părut c-am auzit Mai
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Ei? Ghidi, ghidi! Aici ești? Hai la nănașul! Te codești? Hai să te văd cât ai crescut, / Că de mult timp nu te-am văzut!” Lupul apoi a ridicat / Cherșinul și l-a înhățat Pe bietul ied, nenorocit. / Apoi, cu poftă l-anghițit Lingându-și botul cu plăcere. / „Pe limba ei, pasărea piere” Zice o vorbă și, la fel, / Pățit-a și iedul acel. Din cei doi iezi, în acel ceas, / Doar capetele-au mai rămas. Lupul le puse în fereastră, / La
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
amor. Amorul acela dinspre ziuă, bâjbâit, între somn și trezie, cel mai instinctual. Nu a mai avut răbdare să-și termine dușul. A intrat în dormitor șiroind de apă, părul îi cădea în ochi. Ai simțit că ți se trezesc pofte noi. Ți-a făcut semn să o urmezi. Te-ai gândit la ceva plăcut. Văzuseși undeva o poză, într-o revistă, poate o știa și ea. Te-ai ridicat din așternut ca un adevărat bărbat. Erai un arc. Chiar aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu mă amuza să ne Întoarcem iarăși la Cioculescu și Rădulescu-Motru sau la Carol I, care pășise pentru prima oară pe pământ românesc În portul acestui oraș dunărean. Ca să acopăr tăcerea instalată la masă din vina mea, am sorbit cu poftă prefăcută din paharul cu votcă și mi-am aprins cu gesturi ostentativ meticuloase Încă o țigară. Ca-n romanele de duzină si-n filmele cu proști, exact În clipa În care am declanșat flacăra brichetei, mi-a explodat În gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Din păcate, subteranii aveau, pare-se, apucături misogine: peste câteva minute, În ușă apăru, Împingând un cărucior metalic, Încărcat cu gustări, un fel de manechin ambulant, cu o față inexpresivă de robot nu foarte performant, care, În afară de „bună dimineața” și „poftă bună”, nu părea nici capabil, nici dispus să mai articuleze vreun cuvânt. N-avea decât, era problema lui... Am mâncat cu o Încetineală enervantă chiar și pentru mine. Știam că sunt supravegheat și cred că Încercam să le sugerez astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
artificial - pentru a servi drept poligon experimental. Unul extrem de vast și de complex, dar atât: un poligon experimental. Dacă aș fi fost absolut convins că individul Își bate joc de mine, i-aș fi zis vreo câteva, să-i treacă pofta de bancuri În formă de literatură de anticipație. Dar nu eram, iar fizionomia lui Howard sugera orice, cu excepția ideii de glumă. - Dacă nu sunt indiscret, de cine a fost...? - De niște oameni mult mai inteligenți, mai puternici și mai inventivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sparții. Cel puțin spătarul Vulture, ca omul venit de la drum lung și trecut printr-o mazilire, a mai cerut o porție, stârnind uitătura mustrătoare a preacuviosului Metodiu care, ca față bisericească, a dat carnea la o parte, sorbind cu vinovată poftă doar zeama. La felul doi s-a adus un sos. — Din ce faceți acest sos? - se interesă amabil Barzovie-Vodă. — Din bujbei! - răspunse Huruzuma. Barzovie dădu mulțumit din cap și purcese spre blid. Când însă cercă sosul cu un tacâm, scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi ca să poată fiecare scoate cu ușurință acul țepos din înotătoarea dorsală și să-l folosească drept scobitoare, așa cum le-arăta expert Covaliov. Ghiftuit, abia mai înghițind dintr-o inerție a poftei, Barzovie-Vodă articula cu greu următoarele: — Frate creștin, după belșugul pe care l-am văzut aici pe masă și din care foarte mulțumescu-ți că ne-am înfruptat și noi, nu mă pot opri să îți pun o întrebare: eu nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de crater a cazanului. Fără să mai piardă timp, vioaia slujnicuță, căreia să-i fi dat vreo 17 ani și vreo 13 de când servea, apucă perfect polonicul și lăsă tuturor în farfurii părți exasperant de egale. Apoi signora le ură poftă bună și, împingând cazanul, ieși cu slujnicuță cu tot. Ce-i de făcut? - păreau a se-ntreba toți. Primul care râcâi cu furculița în pasta verzuie fu bătrânelul, dar mai departe nu merse. Atunci doctorul Peleto, văzând că toți așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
apoi Amada să se viseze din nou prințesă: nu reuși. în ceea ce-o privește pe Fibbia, ea visă cam același lucru, cu deosebirea că ei nu-i plăcea să citească, așa că marchizul de Camposanpierro, ca s-o scape de pofte, o închise-n bibliotecă. Episodul 164 VISUL LUI IOVĂNUȚ Pe la trei noaptea, după ce preacuviosul Metodiu se răsuci în sfârșit într-o poziție surprinzătoare, terminând cu ucigătorul lui sforăit, începu să viseze și novicele Iovănuț. Visă că ajunsese la Porțile Raiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
negustori, boieri ca dumneavoastră, oșteni, răzăși cu stare. O dată a trecut și Vodă. — Și tu ce faci aici? — Păi, iaca stau, cum mă vedeți. Și dacă vreun negustor sau vreun boier ca dumneavoastră sau cine-o fi să fie are poftă să se răcorească și să-mi tragă una, vine, îmi dă un galben, cum stă scris și-acolo, îmi arde una și pleacă. Chiar vreau să vă-ntreb: nu sunteți atât de bun să v-apropiați și să-mi dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Făgăduind ca asemenea situații să nu se mai repete, ne cerem scuze Cetitoriului și trecem la episodul 182. Episodul 182 AMINTIRI Pe la asfințit, când soarele se înjumătățește trecând peste culmi, când în aerul cald, luminos, timp de o minută, patimi, pofte, dorințe, disperări se potolesc, când gâdele cu securea ridicată, cu ochii sângeroși, privind gâtul dezvelit al sărmanei victime, are o clipă de înduioșare, gândindu-se că a fost și el cândva copil, gângurind și ținându-se de fustele maică-sii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
boierești. Urzicile, ștevia, loboda ajunseseră la prețuri exorbitante. în târgul Vasluiului o mulțime flămândă a devorat un car cu măcriș cu tot. în fața unui sat părăsit fu văzută pe la cântători o namilă de lup care, cu hăpăituri mari, icnind de poftă, își mânca o labă. Hangița Firuța, care ținea hanul din locul numit „La crucea lui Sas”, fu trezită în puterea nopții de înspăimântătoare lovituri în ușa cămării unde-și ținea ultimele provizii de vin și mâncare. Fiind singură sub plapumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]