3,116 matches
-
între care nu se exercită efecte de polarizare și se manifestă legătura ionică tipică, se trece la legătură ionic covalentă când între ioni se manifestă efecte de polarizare. Când aceste efecte sunt intense legăturile sunt covalent-ionice, deci moleculele sunt covalent polare. Legăturile covalente nepolare se manifestă între atomi care-și pun în comun electroni dar nu manifestă efecte de polarizare. Trecerea de la legătura ionică la legătura covalentă nepolară: a) legatura ionica b) legatura ionic-covalenta cu efecte de polarizare importante între ioni
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
se manifestă între atomi care-și pun în comun electroni dar nu manifestă efecte de polarizare. Trecerea de la legătura ionică la legătura covalentă nepolară: a) legatura ionica b) legatura ionic-covalenta cu efecte de polarizare importante între ioni c)legatura covalent polara d) legatura covalent nepolara Acțiunea polarizantă a cationului depinde de: structura învelișului electronic exterior, sarcina ionului, mărimea razei ionice. Acțiunea polarizantă a cationilor care au aceeași structură electronică (izoelectronici) și raze apropiate crește proporțional cu sarcina electrică. Potențialul ionic al
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
mai mulți factori: 91 1. natura solvatului și a solventului Substanțele se dizolvă în solvenți cu structură asemănătoare, dizolvantul cel mai folosit în practică este apa, care are molecule cu polaritate mare, apa dizolvând multe substanțe cu structură ionică sau polară. Substanțele cu molecule nepolare, ca sulfura de carbon, tetraclorura de carbon, benzenul sunt solvenți pentru substanțe cu structuri nepolare. Două lichide care se dizolvă unul în altul se numesc miscibile, lichidele care nu formează soluții între ele se numesc nemiscibile
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
lichidă este un bun dizolvant pentru o serie de compuși organici și anorganici. Această proprietate se datorează autoionizării sale: SO2 + SO2 ↔ SO 2 + + SO3 2 - 241 Proces ce explică și conductivitatea sa electrică. Molecula sa este diamagnetică, este o moleculă polară cu formă unghiulară în care atomul de sulf este hibridizat sp 2 iar molecula are o structură plană, triunghiulară: O S O O S O O S O 1 2 1 2 < SOS = 119 0 , dS--O = 1,43Å; dS-O
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
posibile ale pierderii proprietății apei de a îngheța” un subiect a dat răspunsurile: dispare ninsoarea și zăpada, nu mai mâncăm înghețată, dispar jocurile de iarnă (schiatul, săniușul, hocheiul, etc.), la poli nu va fi gheață, dispar animalele de la poli (ursul polar, foca, morsa, etc.), crește nivelul mărilor și oceanelor, nu vom avea cuburi de gheață, congelarea alimentelor nu va mai fi posibilă, dispar congelatoarele, aerul nu va putea fi respirat iarna (va fi umed și foarte rece), copii nu vor mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
IV, nr. 7-8, 1/13 mai 1876, p. 64). „Fenomenul rar“ fusese observat în comuna Berzeasca din „comitatul Severinului“, pe malul Dunării; era vorba de un halou solar („fenomenul roman“ sau „cearcănul Soarelui“) care se produce mai ales în zonele polare atunci când în fața soarelui apar nori subțiri cirriformi formați din cristale subțiri de gheață; „haloul“ solar a fost descris pentru prima oară la Roma, în 1637 (Ioan Stăncescu și Sergiu Ballif, Meteorologie... fără formule, Ed. Albatros, București, 1981, pp. 182-183). și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unor expoziții, am arătat că aici nici nu există o sală. În două zile, am lucrat la o schiță, pe care am mai scris-o cu ani În urmă. Am mai lucrat și În aquarelă, dar vremea asta cu aromă polară, te imobilizează și psihic și fizic. Mă mir cum nu le este frig la fetele acestea cu rochițe invizibile. Cred că tot vremea te-a reținut și pe mata lângă calorifer. Doresc familiei pentru sfintele sărbători, multă mulțumire și sănătate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua, puzderia de fire de
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
remarkable hive product, Editura Apimondia, București, 1975. 12 Ricciardelli D’Albore, L’origine géographique de la propolis, Apidologie, 10, 3: 241-243, 1979. 13 Culoarea propolisul din Australia și zonele cu climat tropical poate ajunge până la negru; propolisul din zonele apropiate cercului polar (Finlanda) are o culoare portocalie; propolisul cubanez prezintă mai multe varietăți: roșu, brun, verde și violet închis; propolisul brazilian are o culoare predominant verzuie cu nuanțe galben-brune (Ricciardelli D’Albore, 1979). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 13 Mirosul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1.4], ele sunt sintetizate în ficat și în intestinul subțire și sunt implicate într-o serie de procese metabolice [1.4], cel mai important rol decurge din calitatea de component principal al biomembranelor [4] toate fosfolipidele prezintă o parte polară hidrofilă (la nivelul grupării fosforil) distincte spațial, de unde caracterul amfifil al acestor molecule [4], în prezența apei, fosfolipidele adoptă spontan o structură în dublu strat, cu zonele apolare în interiorul acestuia, unde apa nu are acces direct, și cu zonele polare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
polară hidrofilă (la nivelul grupării fosforil) distincte spațial, de unde caracterul amfifil al acestor molecule [4], în prezența apei, fosfolipidele adoptă spontan o structură în dublu strat, cu zonele apolare în interiorul acestuia, unde apa nu are acces direct, și cu zonele polare în contact, de o parte și de alta a dublului strat, cu mediul apos înconjurător [4], această structură în strat dublu, adoptată spontan de fosfolipide, reprezintă structura de bază, matricea membranelor biologice [4], principalele fosfolipide din biomembrane sunt: fosfatidilcolina (lecitina
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și a istoricului culturii.” Exegetul tinde să contureze portretul complet al proteicului om de cultură. Cercetându-i poezia, el descoperă „fenomenul originar” al personalității acestuia, și anume dualismul: „Nu există autor român care să gândească atât de consecvent în termeni polari.” Prin Melancolia lui Eminescu, G. finalizează, într-un studiu semnificativ pentru profilul său de critic literar, cercetări minuțioase de ani de zile. Cartea îmbină cronologia cu abordarea tematică a subiectului, fiecare capitol având drept titlu un vers eminescian: „Natura este
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
afiliat la un moment dat editurii Minuit, care se Întîmplă să fie prezent În biblioteca Institutului francez prin cîteva volume (de exemplu Un anneau d’argent a l’oreille,1982) scrie detașat, fără miză, cu umorul și spiritul ludic proprii polar-iștilor francezi de azi; dar și cu flegma, cu expresia monotonă și chivernisită care-i pune În evidență micile explozii tehnice, parcă involuntare - ambele, atribute ce se regăsesc, ridicate În rang, la Echenoz. Romanul susmenționat al lui Tony Duvert este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francezi de azi; dar și cu flegma, cu expresia monotonă și chivernisită care-i pune În evidență micile explozii tehnice, parcă involuntare - ambele, atribute ce se regăsesc, ridicate În rang, la Echenoz. Romanul susmenționat al lui Tony Duvert este un polar cu convențiile revizitate al cărui protagonist nu ratează uniforma de polițai, homosexual, desigur, ceea ce nu-l face decît mai simpatic. În altă parte, Duvert, În spiritul unui Louis Calaferte din Requiem des innocents (1952) notează realist, dar Într-un limbaj
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de o superficialitate care-i conferă anduranță: Hercule Poirot sau Sherlock Holmes În viața de zi cu zi. Ferrer află de la asistentul său, Delahaye, despre un tezaur de o valoare imensă aflat Într-un vas eșuat În apropiere de Cercul Polar și se decide să plece În căutatrea lui. În vreo treizeci de pagini Îl găsește și Îl Îmbarcă, nu Înainte de a fi cunoscut În orășelul Port Radium, la minus treizeci de grade, o familie ospitalieră cu o fată frumoasă care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scriituri care se desfășoară În spațiu, Într-libertate fizică care nu are nimic comun cu conceptul filosofic sau cu sentimentul individual omonim, despre provocarea realității mai degrabă decât reprezentarea ei. Ajunge Însă cu critica impresionistă. Echenoz este un excelent reciclator: polarul, romanul negru, de spionaj, comando, toată literatura de consum pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se regăsește dezarmată, alterată și, literar vorbind, up-gradată. Dar succesul său rezidă probabil și În naturalețea scriiturii sale (stilul) - bine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
continent”(?) printr-o linie de bac. Prietenia se strică, doi dintre ei pun la cale incendierea subsolului În care cei patru cântau noapte de noapte, odată cu uciderea liderului devenit indezirabil. Povestea n-are, Însă, cronologia liniară și seacă a unui polar; narațiunea, la limită, este un pretext pentru o jerbă prozastică surprinsă În plin fuleu, care are de-a face cu monologul lui Molly din Ulysses sau zgomotul și furia faulkneriene. Cartea, care se citește pe nerăsuflate (cu sentimentul celui ce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
persoanei”. La ultimul nivel se situează zona superfactorilor sau a tipurilor, care reunesc trăsături ce se corelează între ele, dar care, în esență, sunt diferite de alte tipuri. Eysenck concepe trei tipuri sau superfactori care, fiecare în parte, au zone polare: introversie/extroversie; nevroticism/stabilitate; psihoticism/superego. Fiecare dintre acești superfactori au o serie de trăsături de bază intercorelate: - psihoticism: agresiv, rece, egocentric, impersonal, impulsiv, antisocial, neempatic, creativ, încăpățânat; - extrovertit: sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații, fără griji, dominant, agitat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
excitabilă Valori (ne-convențională În definirea factorilor, de exemplu a extroversiei, sunt implicate componente care vizează: activitatea, asertivitatea, sociabilitatea, căutarea excitării, emoțiile pozitive - deci mai multe aspecte ale vieții psihice a persoanei. După cum s-a menționat, fiecare factor reunește trăsături polare. Inventarierea acestora s-a făcut și se face cu instrumente lingvistice și prin cercetări empirice. Prezentăm o listă cu principalele trăsături pozitive și negative ale fiecăruia dintre cei cinci mari factori, așa cum aceștia au reieșit în cadrul unei cercetări. Tabelul 2
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt și aspecte polare și aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă parte trăiri disforice, de tip egodiston. Primul aspect și în general încadrarea în clusterul B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rece, distanțată până la înstrăinare. O poezie cristalină, dacă nu glacială, deși, totodată, sub alte raporturi, foarte „fierbinte”: e un paradox intrinsec, o situație oximoronică definitorie, productivă ca expresivitate. La debutul lui D., Nicolae Manolescu îi asemuia demersul cu „o calotă polară” și, pe de altă parte, identifica în poet un concettist atipic, nu baroc, ci clasic. Impresionează, în versul lui, o tulburătoare descompunere și regenerare perpetuă a visceralului în cerebral și invers, ca și un proces omolog de deconstrucție-recuperare, care implică
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
singură dimensiune - aceea a orizontalității -, el se chircește, se retrage tot mai aproape de pământ, până la a deveni una cu mineralul: „Omul profilat pe cer avea umerii aspri, răniți, / mersul înfricoșător și-un păr negru, ierbos, / crescuse enorm ca o zăpadă polară, ca o inundație marină, / laolaltă cu minereurile pământului, cu sângele lui subteran, / în care au putrezit rădăcini, / în care s-au înecat femei, / în care au venit să moară carbonizate păsările din fundul lumii; / gonite din cuiburi și de pe vapoare
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
cu rare excepții, drepte, „obiective”. El se fixează asupra câtorva mari valori, ce rămân indiscutabile: Dimitrie Cantemir, întâiul romancier original, C. Negruzzi, creatorul prozei literare, Odobescu, creatorul eseului, Filimon, al romanului, Hasdeu, al dramei istorice. Eminescu, „poetul național”, reprezintă steaua polară a literaturii române. Cei trei prozatori „clasici”, Creangă, Caragiale (la care se omite dramaturgia) și Slavici, aduc nota specifică a celor trei mari provincii românești: Moldova, Muntenia și Transilvania. Tratat cu severitate este Titu Maiorescu, de-a dreptul minimalizat, așa cum
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
cuprinde și lumea orașului, cu oameni ai legii corupți, cu lupte politice în care dispar orice scrupule, iar drepturile celor umili sunt desconsiderate. O categorie aparte o formează scrierile de călătorie: Cutreierând Spania (1927), Pe urmele Basarabiei... (1928), Sub soarele polar (1929). C. a străbătut multe dintre țările Europei, a fost unul dintre puținii români care au ajuns la Polul Nord și a vizitat Egiptul. În Franța face cunoștință cu Panait Istrati, de care îl va lega o statornică prietenie. Entuziasmat de
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
postum volumul de nuvele Trei aldămașe, alcătuit și prefațat de autor. SCRIERI: Doamne, ajută-ne!, București, 1907; Lacrimi călătoare, Iași, 1920; Cutreierând Spania, București, [1927]; ed. îngr. și pref. N. Jula, București, 1988; Pe urmele Basarabiei..., București, 1928; Sub soarele polar, București, [1929]; Vârtejul, București, 1937; ed. pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1979; Români din secuime, București, 1942; Pe urmele destinului, I-II, București, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1985; Boierul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea Braga
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]