3,259 matches
-
sine. Respingerea stigmatului moldovenismului acționează la Mircea Eliade ca un mecanism punând în mișcare o energie pe care spiritul locului o reprimă. Revenind în Memorii asupra textului din 1928, Împotriva Moldovei, Eliade își va nuanța radicalitatea. Dincolo de teribilismul juvenil, anatomia polemică a moldovenității refuzate precipită o clarificare interioară. Moldovei sentimentale, încărcată de melancolie, i se opune un energetism al construcției și problematizării. Severitatea verdictului, a cărui sentențiozitate alunecă către ridicolul patetic, aparține portretului generaționist. Romanul adolescenței scris de un adolescent, respectând
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
formal, însă produse nemijlocit de către autor (tocătoarele) și obiecte gata făcute, recuperate din serii industriale (WC-urile și mucurile de țigară). La primul nivel, cel formal, acest inventar de obiecte, prin însăși natura lor lipsite de echivoc, are un substrat polemic și ironic prin trimiterea directă la diversele estetici care s-au succedat în istoria artei: cîinele bicefal, modelat frust, invocă bestiarul romanic, cu mimetismul său lipsit de interes particular pentru detaliu, dar plin de ambiguități simbolice, rememorînd, în același timp
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
un fel la toată grozăvia istorică pe care n-ai cunoscut-o și pe care, fie încerci s-o înțelegi și atunci ești prins într-un proces nesfîrșit de mărturii contradictorii, fie o pui între parantezele indiferenței și ignoranței. Atitudinea polemică a lui Radu Cosașu se referă la un articol al lui Dan Petrescu din ziarul Național. Pe scurt, acestuia din urmă "îi vine greu să înțeleagă" mecanismul "orbirii" și "trezirii" din fascinația comunismului, așa cum, dacă e să fim onești și
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
în pagină apare 1957, ceea ce este destul de greu de crezut: {erbana Drăgoescu avea pe atunci doar 16 ani; era o copilă, nu o artistă ale cărei lucrări să merite „adnotate”; e de presupus că antedatarea face parte din aceeași strategie polemică). Doar două zile pentru un ciclu întreg ! Pare că Petre Stoica vrea să depășească recordul legendar al lui Nichita Stănescu, care și-ar fi scris Elegiile tot într-o asemenea grabă inspirată. Micul afront pe care-l detectez eu aici
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
intim al acestor variante e altul: Petre Stoica ezită între un tip de poezie pe care-i place s-o scrie (și care e o poezie a palpabilului, a materiei abrazive) și una pe care i-o impune regula jocului polemic pe care l-am detaliat mai sus. Pur și simplu, nu știe dacă să îmbrace hainele aspre în care se simte comod sau pe acelea mătăsoase și evanescente cu care, drapat, ar scandaliza „burghezia” poeziei metafizice.
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
una dintre numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Din relevarea acestor raporturi, din referirile la numeroși autori români sau străini, se conturează tabloul extrem de variat și de însuflețit al literaturii noastre interbelice, cu vârfuri și depresiuni, cu experiențe fertile și cu eșecuri. Și mereu cu delimitări, cu reacții polemice față de judecățile criticilor din epocă. „Sanda Movilă - neant”, decretase E. Lovinescu, dar cercetătoarea actuală citește cu ochii săi romanul acesteia Desfigurații. Constată că este „foarte viu, de un dinamism puțin obișnuit”, parcă „mai articulat epic” decât Orașul cu salcâmi al
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Dorin Tudoran un publicist de mare clasa. Anchetele (justițiare) pe care le-a realizat împreună cu Eugen Seceleanu pentru Flacăra (în timpul directoratului lui Adrian Păunescu), interviurile (ședințe de luciditate) publicate acum peste douăzeci de ani in Luceafărul și mai ales textele polemice scrise - cu intermitenta - de-a lungul întregii lui cariere (dintre care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un capitol în istoria publicisticii românești. Volumul recent apărut, Onoarea de a înțelege, cuprinde interviurile publicate de
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
artiști, în particular, pe care Săvescu îi cunoaște, s-ar putea spune, consubstanțial. Acest joc și această conversație nu sînt, însă, doar modalități mimetice de ,,reactualizare", de reanimare veselă cu complicitatea privitorului, ci adevărate reconstrucții expresive în spațiul unei angajări polemice pline de admirație și, cîteodată, chiar de fermitate. Lui Aman, de pildă, care este invocat în mai multe registre, Săvescu îi sancționează încrederea puțin crispată în pictură și echivalarea, ușor previzibilă, a reprezentării cu obiectul reprezentat, amintindu-i că arta
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
reacționat prompt, bagatelizând inițiativa și prezentând-o în termenii reveriilor rizibile ale unor intelectuali frustrați. Se urmărea, în felul acesta, ștergerea impresiei jalnice lăsate de impulsul separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare a lucrurilor răcnite patriotard sunt niște prostii înspăimântătoare, fără absolut nici o legătură cu demersul intelectualilor ardeleni-bănățeni. Demagogii mândriei de-a fi român au găsit încă un
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
direcți ai revelației lui Hristos, ca generațiile epocii apostolice și imediat postapostolice. Mai mult, ei pornesc în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și istoric (...) Vor să își pună întregul talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință, dezvoltată în simboale și în hotărâri ale
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care un prozator se ferește de speculația nudă ca de-o improprietate. De regulă conturul unor situații cunoscute e umplut de culoarea datelor concretului, grăitoare precum un alibi al constatărilor de ansamblu. De remarcat tonul reținut al diaristului. Rareori explicit polemic și niciodată apelînd la diatribă, acesta dă glas decepției printr-o elegantă disciplină a umorii presupuse: "Fac ordine în sertare. Arunc un teanc de manuscrise, cu precădere din prima tinerețe literară, între care scenarii cinematografice ce s-au împotmolit prin
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
nr. 151, din 24 decembrie 1897, p. 2; Crăciunul, în nr. 152, din 25 decembrie 1897, p. 2; Irozii, în nr. 153, din 30 decembrie 1897, p. 2; Sociologie în imagini, în nr. 154, din 31 decembrie 1897, p. 2; Polemice, în nr. 155, din 1 ianuarie 1897, p. 2. Nu este exclus ca lui G. Ibrăileanu să-i aparțină și alte texte apărute în ziar în aceeași vreme. E cazul unui "fond", intitulat Alcoolul, nesemnat 20, prilejuit de o replică
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
avea un tratament medical sigur în țară erau tot mai scăzute, totuși nu îmi pica bine că un luptător ca el plecase. L-am auzit apoi la Europa Liberă cu niște comentarii prudente, dar în care recunoșteam ceva din nervul polemic al cronicilor sale din România literară. După alte cîteva luni a venit revoluția, încît n-a apucat să devină una dintre marile voci ale Europei Libere, ceea ce cred că l-a marcat după aceea. Oricum, de pe urma ex-pe-rienței sale pariziene a
Reîntîlnirea cu Mircea Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6748_a_8073]
-
muncii de legitimare, de găsire a rădăcinilor interbelice. Procesul a fost însoțit de distorsiuni ale conceptului de modernitate, distorsiuni care le-au însoțit pe cele ale �începutului de drum", aparținînd criticii interbelice. Așadar, cartea lui I.B. Lefter are o latură polemică deloc neglijabilă. Autorul nu enunță explicit acest lucru (mai sus sînt enunțate ipotezele mele în legătura cu ținta autorului), dar, la o lectură atentă, găsim rînduri sugestive: �în fine, se poate face - și merită făcută - o reconstrucție critică a conceptului
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
care am semnalat-o, cu acea aparentă modestie de situare în fața naturii împinsă până la abdicare, cu acea aproape didactică reîntoarcere la mijloacele tradiționale ale expresiei picturale, expoziția și-a afirmat - cu o tranșanță care s-a voit zadarnic discretă - caracterul polemic. într-un secol artistic dominat de un individualism adesea ,ŕ outrance", în care un pictor aproape că nu poate concepe să nu-și proiecteze eul cu zgomot în conștiința privitorului, invocând totodată un întreg registru de simbolistică pur personală (ca și cum
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
colaborator constant a fost Dan Petrașincu semnînd articole de o stringentă actualitate literară. Se bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
și uragane, la noi n-a iscat decât o simplă bulă de aer. Am spus-o de mai multe ori: Traian Băsescu nu e politicianul meu preferat și nu mă identific cu stilul său ŕ la Cuțarida de-a face polemică. Dar nu pot să nu admit evidența: peste tot pe unde a trecut, Băsescu a făcut treabă. Operația de reabilitare a drumurilor a fost un succes, după cum cei patru ani de primar general n-au rămas chiar fără urme. Felul
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
că ai, poate, dreptate, dar că el crede altceva. Cîtă vreme a fost redactorul șef al Ateneului a făcut o politică a susținerii valorii, fără a băga revista în mari polemici. Ceea ce nu înseamnă că le-a refuzat colaboratorilor atitudinile polemice. Sergiu plătea cu o scrupulozitate aproape maladivă drepturi de autor infime. Din cauza lor s-a trezit amendat cu cîteva milioane, fiindcă plătea fără să aibă contracte semnate de autorii cărora le trimitea prin mandat cîteva zeci de mii de lei
Sergiu, lasă-te pensionat ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10914_a_12239]
-
puternică pasiune, tipărind în colaborare cărți în care evidențiază aspecte mai puțin cunoscute din opera astrului de la Lancrăm: Lucian Blaga, azi în școală (în colaborare), Editura „Școala Albei”,Alba Iulia, 2000; Scrisorile lui Blaga, Editura „Școala Albei”Alba Iulia, 2000; Polemicele lui Lucian Blaga, Editura „Altip”, Alba Iulia, 2007, dar și volume de critică și istorie literară pentru care, din 2011 este membru al Filialei Alba - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. Celălalt coautor a fost ani la rând un harnic
Cartea de vizită a unui liceu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/4476_a_5801]
-
ca și din cercetarea altor documente (petiții, dări de seamă ale ședințelor, rapoarte privind cheltuielile etc.) T. Vârgolici își adună elementele istoriei sale care este una întemeiată pe elocvența faptelor. Rareori interpretează și încă și mai rar este pledant ori polemic. Cu toate deosebirile de cadru istoric observăm, citind lucrarea lui Vârgolici, mulțimea situațiilor "reluate", numeroasele asemănări între ce s-a întâmplat mai de mult în mediile literare și ce se întâmplă azi în aceleași medii, între ce s-a întâmplat
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
film, iar ceea ce face mai complicat profilul său ține de a doua calitate a sa, cea de istoric de film, fapt confirmat de strălucita Istorie critică a filmului românesc contemporan, apărută în 1999. Activismul său este mai puțin militant, cât polemic, vizează instituțiile legate de lumea filmului în ceea ce au ele găunos, incosistent și litificat așa cum ar face-o un critic tânăr și nu un așezat istoric al filmului. Luptătorul pe baricade este și un om de cabinet și mai ales
Ultimul Val – cronica unei generații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4937_a_6262]
-
miezul lucrurilor. Din confruntările colegiale cu Valerian Sava asupra unor filme nu se iese întotdeauna ușor, totul este inflamabil în jur, însă un lucru este cert: pasiunea sa pentru film, investirea totală într-un subiect, apărând sau atacând. Acest reflex polemic însoțește ca o umbră și textul cărții de față, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val și restaurația mediocrată și refondarea cinema-ului românesc (Editura Paralela 45, Pitești, 2011). Prin ea, autorul se „răzbună” împotriva mediocrității într-un
Ultimul Val – cronica unei generații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4937_a_6262]
-
ai generației sale. În orice caz, cartea sa marchează pe mai multe tabele de marcaj deodată, în zona istoriei cinematografiei, a analizei de sistem ca istorie a tranziției filmice, a istoriei unei generații, aceea a Noului Val, și ca fapt polemic în contextul tuturor schimbărilor neașteptate într-un deceniu furtunos și frumos de cinematografie românească.
Ultimul Val – cronica unei generații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4937_a_6262]
-
trebui să răspundă public într-un fel azi în fața celor, mai ales tineri, care au cam rămas cu ochii în ceață. Oricum, valoroasă aici mi se pare ideea disprețului "implicaților" față de ontologia separată a politicii. Așa cum la fel de valoroasă și fertilă polemic (dar care polemică?) e o altă idee a autorului concretizată într-o fiziologie provocatoare, aceea a vulgarizatorului de profesie: "Nu trebuie să surprindă pe nimeni vizibilitatea de care se bucură vulgarizatori ai: principiilor relativismului cultural (Dl Lucian Boia), kremlinologiei și
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]