2,423 matches
-
și Apocalipsa... Ștefan zâmbește și mai strâmb mușcându-și limba, drept pedeapsă că a luat-o pe dinaintea gândului. Mă bucur că ți-ai recăpătat duhul atât de ascuțit odinioară. Tăcere... Ștefan tușește ușor: Maria, mâine, la biserica Mirăuților, prăznuim, facem pomenire mare de sufletul vitejilor căzuți. Și... și crezi că trebuie să vin și eu? Tu ce crezi? Măcar atâta... oftează Ștefan. Pun și ei o vorbă bună "Acolo Sus"... Scoatem și racla cu moaștele Mare-mucenicului Ioan. Avem nevoie de atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabia, o apărăm. Mai murim... După ce trece urgia, ne îngropăm morții... Ne suflecăm brațele, frământăm lutul și, pe cenușă, înălțăm alte bordeie, alte bisericuțe, așa, mai micșoare, de nasul nostru, să ne fie temelie pentru suflet la iertarea păcatelor și pomenirea morților. Pentru o țară mică, anevoie-i a sta cu capul sus, spune Vlaicu. Mi-au povestit niște călugări de la Bistrița, începe Juga, că în Noaptea Învierii s-au auzit bătăi și vaiete în gropnița Voievodului Alexandru de li s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu-i tulbure ruga. Simțind suflare omenească în spate, Ștefan zvâcnește fulgerător cu mâna pe plăselele pumnalului. Alexandru tresare și dă un pas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Alexandru tresare și dă un pas înapoi. Tu, Alexandre? murmură Ștefan stingherit, ridicându-se. Desigur, s-au uscat de mult florile pe morminte, îi reproșează el și Alexandru bolborosește ceva și pune capul în pământ. Uităm prea repede... Am făcut pomenire pentru taica, pentru maica... Și pe maica ta, pe Maruța, am pomenit-o. Alexandru își face cruce, sărută picioarele Mântuitorului. Ștefan deschide fereastra, privește în gol, răscolit încă de rugăciune și de amintirea celor ce s-au dus, ce stăruie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune Vlaicu. Îi doare-n fund, bombăne Mihail. Vistiernice! poruncește Ștefan. Treci la catastif. Datoria Moldovei către Veneția, de unde de ne-unde, s-o plătești! La datoria Veneției către Moldova tragi linie! Să le fie lor pomană sângele vărsat! "Veșnică pomenire!" Țamblac se pleznește cu palma peste frunte: Era să uit! spune și face semn lui Chiribuță ce ține pe brațe, solemn, un pachet din care desfășoară un superb val de mătase. Marele Consiliu, în semn de "nemărginită prețuire", spune el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan, întunecat de o mânie surdă. Teamă mi-i să nu fie o "grabă bine calculată". Se grăbește încet, nu care cumva, venind în Moldova, să dea față cu turcii înainte de vreme... O să vină taman bine să ne cânte "Veșnica pomenire", fornăie popește Stanciu. M-am dumirit unde stă viclenia. De luni și luni îi chem! Strig! Îi rog! De luni și luni, se tot adună, plimbă sabia ceea prin iarmaroace de-a ruginit cu sângele de găină pe ea. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da... "au 'nălbit poiana", șoptește Ștefan sfârșit, ștergându-și cu palmele broboanele ce i se prelingeau în ochi, orbindu-l. Cei mai viteji oșteni ai Moldovei... De mă voi întoarce, pe oasele lor albe înălța-voi altar întru a lor pomenire, acolo unde a fost războiul. Războieni să se cheme în veac! Dumnezeu să-i așeze în ceata drepților. Amin! Ștefan dă roată chiliei șchiopătând, cu ochii în pământ, gârbovit, cu gândurile răvășite: Dumnezeule! Turcii mi-o trec prin foc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu aici e locul să evoc etapele acestei reevaluări și întoarceri la izvorul divin al vieții. Destul că, într-un sfârșit de septembrie, la zece ani de la moartea unei ființe mult iubite, trecut fiind timpul parastaselor, am făcut o simplă pomenire la biserica Popa Rusu, unde s-a întâmplat să slujească în acea duminică părintele Stăniloae. M-a impresionat și am aprobat autoritatea cu care a admonestat forfota și neastâmpărul enoriașilor, invitându-i să asculte slujba, cu atenție la text. Nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tot cazul masivă, în două volume, a marelui său op filozofic, Doctrina Substanței. Existența acestei lucrări părea de domeniul legendei. Se știa doar că o dactilogramă de „câteva mii de pagini” fusese depusă de autor în timpul războiului în Biblioteca Vaticanului. Pomenirea acestei întâmplări se acompania de regulă cu o nuanță de ironie și cu insinuări malițioase privind cumpătul mintal al autorului. „Manuscrisul de la Vatican” : aceste cuvinte se rosteau mai mult sau mai puțin în derâdere. Puțini au perceput, sau poate nimeni
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
învățat meserii. Unii sunt și acum șofei. Au plecat toți din Corbeni la Brăila sau la Galați. O fiică de a lui a rămas, croitoreasă în Corbeni. Crește cinci copii. Am mers cu unchiul Constantin prin 1985-86 de am făcut pomenire pentru bunici la cimitirul din Corbeni și am găsit-o pe fiica unchiului Scarlat, femeie de peste 40 de ani. Am fost surprins de vocabularul pe care-l folosea, de delicatețea gesturilor ei, de politețea ei. Parcă ar fi fost absolventă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat la laboratorul de la Facultate care-i era dat în primire pentru studiu. Dânsul m-a vizitat la Strunga și am făcut, la cererea lui, o deplasare la Corbeni pentru pomenirea morților. Am plâns amândoi pe mormântul uitat și acoperit de bălării al bunicilor mei, al părinților lui. Am vizitat locul unde fusese casa bunicilor, și prin porumbul care era atunci acolo, am căutat locul unde fusese casa, unde fusese grajdul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-o purtând parastasele bunicilor Vasile și Iordana. Am văzut-o speriată când a murit tata. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. În noaptea Învierii, se scula din timp, sau nu dormea deloc
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pătimit, până la realizarea visului de a nu rămâne aura mediocritas! Participând, așadar, în bătrâna Capelă (de la poarta școlii, ctitorită de domnitorii Carol și Elisabeta), la slujba comemorativă oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu părintele Dragoș Bahrim (închinată pomenirii numelor ctitorilor, directorilor și profesorilor plecați dintre noi), ochii mi s-au umezit, mental simțindu-i, aievea, în preajmă, prezenți la emoționantul eveniment. Parcă îi revedeam în biserică, simțindu-i mereu cu fața spre mine, din locul de unde, ca fost
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de ce m-ai ajutat? - Fiindcă așa se cuvine. Apoi, ca să spun drept, fiind fiu și nepot de preot? - Cam sărăcăcioase bucate pentru un fiu de om al bisericii. - N-am fost niciodată bogați, în schimb mai amărâți ca acum nici pomenire. și i-a povestit în scurt cum a fost cu bejania preotului Istrati alungat de către bogatul popă Gugoașă. - și unde e acum tatăl dumitale? - Păiăunde să fie? La Stoicani. Dar să mergem la tren. Așa a fost să fie. - Ce-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mulți ani! - Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! - Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându-le lor veșnica pomenire și să le cântăm din tot sufletul și din tot cugetul nostru Mulți ani trăiască! Acuma ce mai vreți? I-am îngropat și i-am blagoslovit pe gratis , gata, că în sat mașteaptă o mulțime de pomeni! Toată lumea a plecat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și i-am blagoslovit pe gratis , gata, că în sat mașteaptă o mulțime de pomeni! Toată lumea a plecat nedumerită în ce privește moartea cui și prim-regența cui, numai preotul Ciobanu era vesel că va reuși să facă față tuturor chemărilor de pomeniri clare și fără încurcături. * În fine, după ce am fost numit învățător provizoriu la școala din Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
placa de marmură cu numele luptătorilor Al. Mateevici, S. Murafa și Hodorogea a fost distrusă din nou În Întregime. În anul 2000 la Cimitirul Central din Chișinău Filialele din Iași, Rm. Vâlcea și Tulcea au asistat la o slujbă de pomenire a Pr. Al. Mateevici și a compozitorului Al. Cristea. 1992 Agenda activităților 24.01 Participare la manifestările organizate de municipalitate cu ocazia Unirii Principatelor Române. 26-28.03 Are loc „Întâlnirea Națională a Cluburilor UNESCO din România” a căror lucrări s
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
comunei, duminica după masă organizau „hora satului” unde se adunau aproape tot satul ... </gap> Viața locuitorilor din comuna Hlipiceni ar fi fost bună dacă nu ar fi fost loviți de atâtea fenomene sociale și naturale. La cimitirul satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând 126 de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând 126 de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele trei războaie. Pe lângă sărbătorirea eroilor prin pomenirea lor, la fiecare mormânt a celor din satul respectiv se face prohodul. Cu acest prilej, cimitirele erau pline de oameni și care împărțeau pomene, care primeau și mulțumeau cu „badaproste
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele trei războaie. Pe lângă sărbătorirea eroilor prin pomenirea lor, la fiecare mormânt a celor din satul respectiv se face prohodul. Cu acest prilej, cimitirele erau pline de oameni și care împărțeau pomene, care primeau și mulțumeau cu „badaproste”, cu toate că propagandiștii raionali și regionali impuneau restricții, hlipicenarii nu voiau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
comunei, duminica după masă organizau „hora satului” unde se adunau aproape tot satul ... </gap> Viața locuitorilor din comuna Hlipiceni ar fi fost bună dacă nu ar fi fost loviți de atâtea fenomene sociale și naturale. La cimitirul satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând 126 de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând 126 de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele trei războaie. Pe lângă sărbătorirea eroilor prin pomenirea lor, la fiecare mormânt a celor din satul respectiv se face prohodul. Cu acest prilej, cimitirele erau pline de oameni și care împărțeau pomene, care primeau și mulțumeau cu „badaproste
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele trei războaie. Pe lângă sărbătorirea eroilor prin pomenirea lor, la fiecare mormânt a celor din satul respectiv se face prohodul. Cu acest prilej, cimitirele erau pline de oameni și care împărțeau pomene, care primeau și mulțumeau cu „badaproste”, cu toate că propagandiștii raionali și regionali impuneau restricții, hlipicenarii nu voiau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]