93,928 matches
-
chiar luări de poziție contrare, a considera bombardamentele "legitime și necesare" cînd înșiși reprezentanții NATO se dădeau de ceasul morții să găsească cît de cît o acoperire legală prin vreun paragraf al ONU înseamnă servilism pentru tine și umilință pentru poporul pe care il reprezinți." * Pentru Horia Alexandrescu, directorul CRONICII ROMÂNE, "Oră Kosovo a cîntărit probabil cel mai greu în recunoașterea fair-play-ului României față de aliați". În comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI scrie despre cele petrecute la Istanbul cu perspectivă celui pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
din răsputeri să nu fiu pesimist, în speranța că vom ști să folosim această poziție. Ba chiar îmi vine să mă rog: dă-le, Doamne, minte măcar acum și ajută-i să ne ducă unde trebuie! Și pentru că sîntem un popor pesimist din fire, zic și dă-ne, Doamne, minte să credem că se poate, si trimite-ne la treabă. Și spune-ne clar cu ce să începem, ca să n-o luăm iarăși de-a-ndoaselea!" În numărul din Evenimentul în care editorialul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
această temă nu poate fi evitată. în locul demagogiei patriotarde de care nu ducem, din păcate, lipsa, s-ar cuveni să privim cu mai multă responsabilitate diminuarea prețului moral al cărții care pune cu adevărat în pericol identitatea noastră națională. Un popor care nu citește se condamnă la înapoiere spirituală. Ignorarea valorilor literare contemporane ruinează orice efort educativ și reduce cultură la divertisment și la pornografie.
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
mai mult decât este cazul. Așa după cum n-am știut ce înseamna N.A.T.O. și ne-am bulucit la porțile sale - pentru că la prima exercitare a misiunii acestuia să dăm bir cu fugiții, să ne aducem aminte că suntem un popor pașnic și tolerant -, tot așa nu știm ce înseamna U.E. Pentru multi dintre noi, aceste litere se reduc la tăblițele albastre pe care pâlpâie stelele galbene de pe mașinile luxoase ale occidentalilor sau la culoarul "rapid" de la intrarea în marile aeroporturi
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
de șocant, pe atât de deprimant, trebuie găsit în imaginea pe care am stiut s-o oferim, de zece ani încoace, străinătății: de neam barbar, violent, primitiv, care nu dă doi bani decât pe îndestularea imediată a burții. Adică un popor care tratează cu totală indiferență propriul viitor! În felul acesta, cu o delicatețe pe care mulți politicieni vor fi tentați s-o ia, în buna tradiție levantina, à la légère, ni s-a sugerat că înainte de a pretinde ajutorul altora
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
politic și cultural, energia acestui nobil domn este ieșită din comun și deci impresionantă. Are o memorie și o putere de creație uimitoare, dublată de un mare talent de grafician și poet. Tenacitatea sa privind susținerea „cauzei cumane” în evoluția poporului român și a genealogiei familiei sale cumane, pe o perioadă de peste 1000 de ani, este remarcabilă. De ce nu apare cineva, care să spună că este descendent direct al lui Decebal, probând cu documente filiația? În anul 2009, la editura „Semne
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
care a denunțat gândirismul că orientare ideologică și diferite manifeste cu coloratura de extremă dreaptă), rubrică vestită a revistei "Miscellaneea" demonstrând această cu prisosință. Și e meritul lui Ibrăileanu de a fi propus ănlocuirea termenului de rasă cu acela de popor. I-a fost dat acestui important critic literar, care s-a tot războit cu purismul an artă și an favoarea specificului național an literatura și arta, să fie autorul, ăn 1933, al românului Adela, probabil cel mai bun român de
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
complicitate fertila" - cum spunea unul dintre ei - cu cititorii prinși și ei an ănchisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic a preluat an societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului terorizante ale unei societăți pe cât de false pe atât de aberante i se opune trăirea autentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
a miturilor istorice ale românilor, Andrei Cioroianu ne oferă un raccourci de 10x10 al istoriei României, ăn vreme ce Bucureștiul Danei Harhoiu, aflat la răscrucea civilizațiilor, ași așteaptă anca arhitecții. Un al doilea pas presupune familiarizarea cu miturile fondatoare ale poporului român. Al "Mioriței" și "Meșterului Manole", cărora G. Călinescu le alătura pe cele ale lui "Traian și Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici și un eseu al Gabrielei Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, și atmosfera patriarhala
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
legând Bucureștiul de Cetatea eternă. Un Portret an proverbe, schițat de Horia-Roman Patapievici și Clișeele determinante pentru felul an care e văzută astăzi România, identificate de Sanda Golopentia, constituie un al patrulea pas, cel dedicat setului de valori mentale ale poporului român. Constantin Bălăceanu-Stolnici pune față an față două personalități de talie europeană: Dimitrie Cantemir și Nicolae Titulescu. Două "Siluete feminine" se detașează foarte clar pe fondul primelor decenii ale secolului XX: Ana de Noailles, corespondând cu Marcel Proust și Martha
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
stă în dogmă și în caracter, este biserică. ansa chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă intensiv cu veșnicia întreaga, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrală Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezența și pe lînga statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupetul soldă, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
nemiloase, stârpind copacii. Câte un "gard" (nu, nu "gardul viu", de lemn câinesc, ori de iasomie, sau de șoc, ci urmașul celui cu morții "ochi albaștri") ați face semn - că "pe vremuri", ăn dreptul dărâmăturilor peste care se crea "Casă Poporului" - să nu zăbovești an contemplarea acestor cavouri de rapaci. Regiunea era renumită, chiar până acum vreo 30-40 de ani, prin cusăturile gen "blouse roumaine", vezi Matisse (treptat, lucrate mai mult "pentru export", care pervertește, adesea, gusturile), prin micile grădini cu
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
largi reverberații, bătaie lungă și rădăcini mai adânci decât ale unor simple simboluri sau metafore. Este oare un "blestem" - sau o rațional explicabila lipsa de apreciere a valorilor existente ori o bizară nesăbuința neprevăzătoare a "ce va fi", la un popor ăntelept și totuși lesne manipulabil? Cine da un anunț că acesta, la două săptămâni după isteria eclipsei din august 1999 - ridicată la rang de fenomen permanent -, mizează pe snobismul credulității": "Dau an chirie casă Valea s...ț, cadru natural excelent
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
lesne manipulabil? Cine da un anunț că acesta, la două săptămâni după isteria eclipsei din august 1999 - ridicată la rang de fenomen permanent -, mizează pe snobismul credulității": "Dau an chirie casă Valea s...ț, cadru natural excelent, eclipsă s...ț"!). Popor inteligent, dar care cade pradă "hipnozei", orbirii, ăntunecării minții și, cert, dorinței de câștig - de orice natură - aparent facil. Când se căsăpea Bradul (iarăși, nu minor "sentimentalism" ori metaforă fortuita), m-am gândit la morții de la Canal, la elitele distruse
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
paianjen peste care muștele mari trec și în care rămîn doar cele mici. - Unde vrei să ajungi? îl întreba Finot pe Blondet. - La guvernul absolut! exclama acesta. Singurul guvern care poate reprimă faptele rele care încalcă legea. Da, arbitrariul salvează popoarele venindu-i justiției în ajutor... Legalitatea ucide societatea modernă. - Încearcă să-i faci pe alegători să priceapă asta! făcu Bixiou. Există totuși cineva care se ocupă de acest lucru. - Cine? - Timpul. Cum spunea episcopul Leon: Dacă libertatea este străveche, regalitatea
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
atît de înrudită cu cea fascist-nazistă, isi rostește cu maximă impudoare pretențiile de a "reconsidera" întreaga "moștenire a trecutului", asupra căreia consideră că ar avea drepturi absolute: "Riglă ideologică are deja trasate toate gradațiile, foarfecele cenzurii este legiferat intru "binele poporului" care, precum un prunc, trebuie să primească bunurile culturale bine tratate antibacterian și asortate. Articolul de fond dintr-o revistă divulgă luarea lui Eminescu într-o posesie ritoasă, într-un evident dispreț față de ceea ce a reprezentat poetul în această țară
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
cum se cuvenea, pentru că ar fi însemnat să-și facă propriul proces. Noi îl sărbătorim pe Eminescu căruia regimul burghezo-moșieresc i-a strîmbat cugetul și cuvîntul (!), pentru că noi știm și avem voie să alegem (!) tot ce în opera lui aparține poporului nostru și este rodul împlinit al gîndirii și geniului sau artistică". Așadar ciocoii, arendașii ignari, impostorii începeau cu Eminescu, spre a-l continuă peste doi ani cu Caragiale, un proces de deturnare și demolare a literaturii române, proces care, domolindu
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
lume din ce in ce mai precipitata, electronizata, într-un univers de circuite, precum este - la intersecția mileniilor - spațiul nostru existențial. Pe cît de diferiți parem a fi, și sîntem, iată omenirea intrată pe făgașul omogenizării (conservîndu-se, firește, specificul național - sîmburele, miezul-prim al fiecărui popor). Dar să nu uităm că, pînă mai ieri, alaltăieri, globalizarea de astăzi, în răposatul regim, echivala cu un cuvînt damnat, aducător de rele și de vrăjmășie între oameni, răsplătit fiind cu procese draconice și sentințe numărînd ani grei de deportare
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
de spațiu" (paradoxal pentru un conglomerat de state întrupînd un colos cu picioare de argilă, dobîndește o interpretare pozitivă, pe cît de fățarnica, pe atîta de pretins pacifica: "INTERNAȚIONALISM = doctrina care preconizează solidaritatea, colaborarea, cooperarea liber consimțita (sic!) între națiuni, popoare, țări, pe baza unor interese și vederi comune (vezi Zidul Rușinii înălțat între R.D.G. și R.F.G.? - n.n.). Internaționalismul proletar - principiu fundamental al ideologiei marxist-leniniste, care exprimă (ediția din 1975 - n.n.) unitatea și solidaritatea de clasă, internațională, a oamenilor muncii din
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
Rodica Zafiu În limbajul politic și jurnalistic internațional există o categorie de derivate cu sens metaforic, formate de la nume de țări sau popoare, pentru a desemna situații și evoluții politice sau economice de un anume gen, analoge cu cele din țările respective. În română, principalele derivate de acest tip sînt verbe formate cu sufixul neologic -iza: a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
populare "căreia ni-au adaus zorzoanele de salon ale lui" (n-avea, aici, dreptate pentru că atîta vreme cît va exista cultura română, marile balade populare vor trăi sub vestmîntul creat de Alecsandri). Dar dreapta este, în ceea ce privește poezia populară, observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un om este popor. Așa încît poezia pe care o face unul dintre aceștia este populară, fiind corespunzătoare întregii colectivități. Și, brusc, din nou o paranteză ("Să-mi dați voie să strecor cu această
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
de salon ale lui" (n-avea, aici, dreptate pentru că atîta vreme cît va exista cultura română, marile balade populare vor trăi sub vestmîntul creat de Alecsandri). Dar dreapta este, în ceea ce privește poezia populară, observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un om este popor. Așa încît poezia pe care o face unul dintre aceștia este populară, fiind corespunzătoare întregii colectivități. Și, brusc, din nou o paranteză ("Să-mi dați voie să strecor cu această ocazie o explicație la care țin
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
n-avea, aici, dreptate pentru că atîta vreme cît va exista cultura română, marile balade populare vor trăi sub vestmîntul creat de Alecsandri). Dar dreapta este, în ceea ce privește poezia populară, observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un om este popor. Așa încît poezia pe care o face unul dintre aceștia este populară, fiind corespunzătoare întregii colectivități. Și, brusc, din nou o paranteză ("Să-mi dați voie să strecor cu această ocazie o explicație la care țin". Și anume: "eu nu
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
eu nu cred că sîrbii au creat cîntecul popular i-au dat o formă strălucită, dar că l-au creat nu pot admite". Aceste balade sîrbești, au dovedit-o exegeții, preiau părți întregi din chansons de geste ale francezilor, singurul popor creator al cîntecului în Evul Mediu. De acolo, din Franța, a trecut în Italia și, de aici, în Peninsula balcanică. Apoi a apărut, la noi, proza, și profesorul o trece rapid în revistă, neocolind Codicele Voronetian, Alexandria, Istoria Troadei (acestea
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]