5,260 matches
-
deznădejde, vrăjitorul exclamă: Ia-mi viața, tinere! Numai că Bradamanta nu era de loc pusă pe așa ceva. Dorind să cunoască numele vrăjitorului și cu ce scop ridicase el cu atâta meșteșug această fortăreață cu neputință de cucerit, ea i-a poruncit să vorbească. Vai! Răspunse vrăjitorul cu lacrimile curgându-I șiroaie pe obraji, nu pentru a ascundwe prăzi și nici cu vreun alt gând vinovat, ci numai pentru a apăra viața unui tânăr cavaler pentru care nutresc o mare dragoste, deoarece
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
iar Zebrino creștin, astfel că tatăl meu îl refuză. Prințul, rechemat în patrie de către părintele său pentru a lua conducerea forțelor destinate ajutorării împăratului francez, mă convinse să mă căsătoresc în taină cu el și să-l urmez în Scoția. Porunci deci să se pregătească o galeră pentru mine și o puse sub comanda cavalerului Oderic, un biscaian vestit pentru isprăvile lui atât pe uscat cât și pe mare. La data hotărâtă, Oderic a venit cu vasul său într-un port
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mic amestec în moartea acelui cavaler.” Roland cunoscând bine firea sălbatecă și crudă a capilor casei de Maganza nu a mai avut nevoie să i se spună mai mult pentru a se convinge că tânărul era victima nedreptății. El a poruncit căpeteniei să dea drumul prizonierului și primind un răspuns obraznic l-a lungit la pământ dintr-o singură lovitură de lance; apoi dând în dreapta și în stânga, a risipit banda pricinuind răni mortale acelor care nu fuseseră destul de iuți de picior
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
iar Zebrino creștin, astfel că tatăl meu îl refuză. Prințul, rechemat în patrie de către părintele său pentru a lua conducerea forțelor destinate ajutorării împăratului francez, mă convinse să mă căsătoresc în taină cu el și să-l urmez în Scoția. Porunci deci să se pregătească o galeră pentru mine și o puse sub comanda cavalerului Oderic, un biscaian vestit pentru isprăvile lui atât pe uscat cât și pe mare. La data hotărâtă, Oderic a venit cu vasul său într-un port
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mic amestec în moartea acelui cavaler.” Roland cunoscând bine firea sălbatecă și crudă a capilor casei de Maganza nu a mai avut nevoie să i se spună mai mult pentru a se convinge că tânărul era victima nedreptății. El a poruncit căpeteniei să dea drumul prizonierului și primind un răspuns obraznic l-a lungit la pământ dintr-o singură lovitură de lance; apoi dând în dreapta și în stânga, a risipit banda pricinuind răni mortale acelor care nu fuseseră destul de iuți de picior
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
pădurii către locul de inde fugise. În vreme ce se apropia a auzit tropote de cai, glasuri amenințîtoare de bărbați și zăngănit de arme. Nu a trecut mult și l-a văzut pe Medor împresurat de cavaleri. Zerbino, comandantul lor, le-a poruncit să pună mâna pe el. Nefericitul Medor o lua acum când la dreapta când la stânga încercând să se ascundă după câte un copac sau o stâncă și purtând încă leșul de care cu nici un preț nu voia să se despartă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
le-a dăruit-o. Apoi, tinerii soți și-au îndreptat pașii către acei munți care despart Franța de Spania, cu gând să aștepte la Barcelona un vas care să-i ducă spre Răsărit. ROLAND NEBUN La pierderea Angelicăi Roland a poruncit să i se facă o armură neagră, în semn de deznădejde și astfel învestmântat, a făcut atâta prăpăd în rândurile păgânilor încât ambele rmate au fost nimicite de spada cavalerului străin. Mandricardo, care încă nu luase parte la bătălie a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
în combinație cu bobine Mobius și diferite frecvențe, rezultatele fiind uluitoare și mult mai diversificare față de cele obținute prin utilizarea doar a orgoniților. 3. INCANTAȚII CONJURAȚIA LUI SOLOMON - după Samael Aum Weor. “În numele lui Michael, fie ca Iehovah să-ți poruncească și să te îndepărteze de aici Chavajot! În numele lui Gabriel, fie ca Adonai să-ți poruncească și să te îndepărteze de aici Belial! În numele lui Raphael, dispari din fața lui Elial, Samgabiel! Prin Samael Sabaoth, și în numele lui Elohim Gibor, îndepărtează
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
cele obținute prin utilizarea doar a orgoniților. 3. INCANTAȚII CONJURAȚIA LUI SOLOMON - după Samael Aum Weor. “În numele lui Michael, fie ca Iehovah să-ți poruncească și să te îndepărteze de aici Chavajot! În numele lui Gabriel, fie ca Adonai să-ți poruncească și să te îndepărteze de aici Belial! În numele lui Raphael, dispari din fața lui Elial, Samgabiel! Prin Samael Sabaoth, și în numele lui Elohim Gibor, îndepărtează-te Andrameleck! Prin Zachariel și Sachiel-Meleck, supune-te în fața lui Elvah Sanagabril! În numele divin și uman
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de zahăr pentru ceai, o fructă. Trăiau sihastre zile precum schivnicul din munți, în rugă, așteptare și nădejde. Legionarul este trăitorul și soldatul unei Puteri Înalte care poruncește să nu părăsească lupta, trăirea în spiritul Evangheliei și eroismul primilor creștini. El moare cu zâmbetul pe buze și lasă model de curaj și îndemn în lutul nostru omenesc: moartea, numai moartea legionară va putea răscumpăra păcatele noastre și cele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ce bucuroși suntem. Vrem ... Vrem să... ― Spuneți. Nu vă fie teamă. ― Avem aici - a pornit să vorbească Dumitru, băgând mâna în trăistuța unde pusese ceva de mâncare și sticla cu rachiu. Avem o... o sticlă... ― Ia s-o văd! - a poruncit sergentul, zâmbind. Cei pe care îi conducea sergentul s-au depărtat binișor, încât abia se distingeau prin perdeaua de viscol. Dumitru a scos sticla cu rachiu și a întins-o sergentului. Acesta a luat-o, i-a scos dopul și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
han doar când știa că nu-l paște nici o primejdie. Și cine credeți dumneavoastră că îl trimetea mai des pe feciorul hangiului după lotru? Chiar zvârluga de nevastă a hangiului! Dar de fiecare dată îi spunea flăcăului că așa a poruncit bătrânul. ― Și hangiul nu pricepea cum stau lucrurile? - a întrebat cel cu plosca cam mare... ― Apoi dumneavoastră credeți că afurisita de hangiță s-a aruncat așa dintr-o dată în brațele lotrului? Nuuu. L-a fiert la foc mic, ca pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
soi. ― Iaca a ieșit și Irinuța și te-a omeni ea cum ți-i vrerea. Lotrul s-a prefăcut că nu bagă de seamă că hangița s-a ivit în prag. ― Atunci, oi avea răbdare să aștept. Hangiul i-a poruncit nevestei cu ce să-l omenească pe musafir. Când lotrul l-a avut din nou în față pe hangiu, l-a întrebat: ― Până una-alta, ce îmi poți spune despre negustorii cu mirodenii, care ar cam trebui să se întoarcă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
durda la vedere. Caii se opresc sforăind amarnic. Doi lotri sunt deja la ușile trăsurii, de o parte și de alta, cu pistoalele înfipte în pieptul negustorilor. „Scoateți pungile cu galbeni și tot ce aveți de soi! Fără vorbe!” - a poruncit apăsat unul din lotri. Ceilalți trei hoți erau deja în coasta convoiului cu marfă. „Ce aduceți”? - s-a auzit șoaptă apăsată însoțită de clinchet al cocoșului pistoalelor. „Mirodenii de toate felurile” - a răspuns șeful convoiului. „Într-o clipă, să fie
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
au luat și au coborât cu ele costișa ce ducea la ascunzătoarea din malul pârâului din vale. După ce le-au ascuns bine, șeful și-a scos desaga pe care o purta în bandulieră și, punând-o jos, în fața lotrilor, a poruncit: ― Și acum, tot ce ați luat să ajungă colo jos! Nu care cumva... Ca și cum ai scutura un măr plin de roadă, așa cădeau pungile cu galbeni, ceasurile și inelele. Până și tabacherele cu tutun au ajuns în desagă... La sfârșit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
duceți grijă. Întâi să-mi achit datoriile și pe urmă... Până atunci nu vă arătați. S-a înțeles? ― Da! - au răspuns lotrii, ca la armată... Seful a pornit alături de cel care ducea desaga plină. Când au ajuns la cotitură, a poruncit: ― Lasă desaga jos și până sâmbătă seară stai ascuns, la fel ca ceilalți. ― Așa voi face. Zâna toamnă pusese stăpânire deplină pe întreaga fire. Codrul gemea de atâta văpaie. Frunzele colorate în fel și chip, obosite parcă, părăseau creanga care
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
liniște deplină, a bătut. ― Un bob zăbavă și oi deschide - s-a auzit din prag glasul hangiului. ― Bine te-am găsit, jupâne - l-a întâmpinat lotrul. ― Intră și bine ai venit. Știu că ți-i foame și ai mare sete. Poruncește - a răspuns hangiul bucuros. ― Apoi îmi cam știi obiceiul, așa că nu-i nevoie de nici o poruncă. ― O tochitură cu mămăliguță și un vin din cel de soi a cădea bine? ― Mă mai întrebi? ― Treaba îi ca și făcută. Numai să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pe uscat... Dibuise faptul că hangiul a mirosit cam cum stau lucrurile... „Trebuie să fiu cu băgare de seamă. Și cum să-l fac peee... să înțeleagă că suntem în primejdie? El are dreptate când spune că nu poți să poruncești sufletului ca la o potaie. Dar, ferească Dumnezeu!...” ― Ce fel de vin ai adus? - l-a întrebat pe hangiu. Și asta doar ca să aibă capăt de vorbă. ― O Tămâioasă. Vrei să guști? ― Nu. Poate altădată... ― În seara asta, să-mi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ce să fac? Să pun din fiertură sau nu?”... Până hangiul a chemat slugile să deshame caii și să ducă butoiul în beci, mâncarea era gata. ― Fierbe niște vin, fiindcă astăzi am strâns atâta frig cât pentru un an - a poruncit el când s-a văzut în bucătărie. Hangița i-a îndeplinit porunca cu mare râvnă... După ce hangiul s-a ospătat și s-a dus să se culce, ea a strâns blidele și s-a așezat în așternut, dar n-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pușca din mână. A urmat o lovitură în moalele capului, care l-a culcat la pământ... Hangița a scos capul de sub plapumă, dar, fiind întuneric, nu și-a dat seama despre ce ar fi vorba cu adevărat. Lotrul i-a poruncit: ― Îmbracă-te repede și hai să mergem! ― Da’ ce s-a întâmplat? - a întrebat ea scâncit. ― Nimic deosebit, dar e mai bine să ajungi acasă cât mai repede. În timp ce ea se îmbrăca, lotrul l-a legat pe hangiu fedeleș și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vorba, intimidată de privirea iscoditoare a străinului. „Unde pleca băiatul cu căruța?” - a vrut să știe jandarul. „S-o dus să ducă de mâncare la niște oameni care îi avem la arat. „Urcă în trăsură și hai cu noi!” - a poruncit străinul. Irinuța, tremurând ca varga, a urcat între cei doi bărbați. „Unde ți-i ogorul la care s-a dus băiatul?” - a întrebat-o jandarul. „Peee... Pe <Drumul hoților>” - a răspuns hangița cu greu. „Știi unde-i acest drum?” - l-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care s-a dus băiatul?” - a întrebat-o jandarul. „Peee... Pe <Drumul hoților>” - a răspuns hangița cu greu. „Știi unde-i acest drum?” - l-a întrebat străinul pe cel de pe capră. „Știu, domnule”. „Atunci, hai pe Drumul hoților” - i-a poruncit străinul. În scurtă vreme se aflau la capul ogorului. „Strigă-l pe băiat să vină fuga încoace” - i-a poruncit jandarul hangiței. „Petruțăăă! Petruțăăă! Vino încoaceee!” - l-a strigat hangița... Băiatul a privit spre trăsură. La început nu și-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-i acest drum?” - l-a întrebat străinul pe cel de pe capră. „Știu, domnule”. „Atunci, hai pe Drumul hoților” - i-a poruncit străinul. În scurtă vreme se aflau la capul ogorului. „Strigă-l pe băiat să vină fuga încoace” - i-a poruncit jandarul hangiței. „Petruțăăă! Petruțăăă! Vino încoaceee!” - l-a strigat hangița... Băiatul a privit spre trăsură. La început nu și-a dat seama despre ce ar putea fi vorba. Când însă l-a văzut pe jandar, s-a speriat. „Cred că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să plângă. Știa unde s-a dus băiatul... „De-acum nu-l voi mai vedea. Doar cine știe când și cum...” Străinul, cu vădite semne de enervare, a privit mustrător la jandar, gratulându-l: „Halal om de ordine ești!” Apoi a poruncit vizitiului: „Nu ne oprim decât în pădure, pe malul râpei unde am fost în zori... Mână!” Nu a durat prea multă vreme și se aflau deja în inima pădurii, lângă prăpastie. La câțiva pași se vedea o foaie de cort
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]