3,622 matches
-
9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul arab a intrat în mod inevitabil în ecuația desfășurării “războiului rece” din perioada postbelică, când, rolul hegemonic de altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
celorlalte puteri are caracter punctual, cu evidențierea perseverenței franceze din ultimii ani în zona Golfului Persic, materializată prin sporirea livrărilor de armament francez și deschiderea în 2009 în E.A.U. a primei baze militare franceze din lumea arabă în perioada postbelică. Interpolarea spațială a categoriilor de relații menționate mai sus a permis identificarea unităților spațiale funcție de orientarea economico-strategică și militar-strategică predominată:spații orientate economic și militar preponderent spre U.E. (Maroc, Malta, Ciad, Djibouti, Comore); spații din sfera exclusivă de interese economice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
1) Manifestația a fost deschisă de către prietenul Dr. N. Weinder, președintele secției culturale, după care a vorbit despre însemnătatea zilei secretarul general, dr. Manea Schaffer (adică, raportorul, n.a.)”. Deoarece în luna august a anului 1947 începuse prima operațiune de stabilizare postbelică a leului, când masa monetară aflată în circulație a fost redusă de 40.000 de ori, problema nu putea lipsi din meniul cuvântării lui Schaffer care a vorbit și despre această chestiune. Doctorul S. Enciu a conferențiat despre însemnătatea zilei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Rost, an III, nr 23, ianuarie 2005. Tucă, Marius, "Paște ortodox", în Jurnalul Național, 10-11 aprilie, 1999. Ubea, Traian Călin, "O presă liberă formează oameni liberi", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Vasile, Cristian, "Considerații privind sursele și temele istoriei ecleziastice postbelice", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, VII, 3, 2007. Visarion, Episcopul Tulcii, PS, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009. Cotidiane Adevărul, 11 ianuarie 1990. Adevărul, 13 mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Tomisului, Constanța, 2007, p. 5. 3 PS Visarion, Episcopul Tulcii, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009, p. 9. 4 Cristian Vasile, "Considerații privind sursele și temele istoriei ecleziastice postbelice", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, VII, 3, 2007 (cuprinzând Actele colocviului Biserici și politică în România secolului al XX-lea, 9-10 iunie 2006, Institutul de Cercetări Politice din București), pp. 697-705; apud PS Visarion, op. cit. 5 Apud PS
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fost considerat adesea fără o tradiție solidă pe teritoriul românesc, fiind raportat mai curând la psihologismul francez din secolul al XVIIIlea sau la modernii Marcel Proust și Andre Gide. Asocierea cu literatura existențialistă s-a făcut mai ales de către critica postbelică, exegeții interbelici rămânând în sfera filiațiilor literare deja menționate. Perioada în care Anton Holban se realizează ca scriitor se distinge ca o etapă distinctă a evoluției de ansamblu a prozei românești, caracterizată de trei aspecte majore sub semnul cărora se
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
tot, respiră în fiecare pagină și care, nici în final, nu se hotărăște dacă să iasă sau nu la rampă pentru a și primi aplauzele. Subiectul romanului, articulat pe o schemă epică relativ simplă, des întâlnită în literatura anterioară perioadei postbelice, este în mod strategic plasat într-o epocă în care societatea engleză atinge apogeul a ceea ce înseamnă „convenționalism” - epoca victoriană. Deloc întâmplătoare (de altfel, nimic nu poate fi întâmplător pe tărâmul ficțiunii literare), alegerea coordonatelor spațio-temporale relevă, încă de la început
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
atenție mai mare decît obișnuiește s-o facă acestor reveniri periodice (fenomen devenit capital în societatea contemporană) la o epocă, la o "frumoasă epocă", care, cu puțin timp înainte, era luată în derîdere sau discreditată. 1900, 1925, a doua perioadă postbelică, totul decurge ca și cum, la intervale regulate, ceea ce o anumită modă duce cu sine o altă modă tinde să restituie. E o restituire evident incompletă, fragmentară, deformată, dar în care refrenul unui cîntec, un anumit vocabular, elementele unei estetici decorative, amintirea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Danemarca; * se organizează primul campionat de handbal În 11, În Germania, campioană mondială devine Cehoslovacia, iar România ocupă locul V; * cel de-al doilea război mondial a Întrerupt activitatea sportivă internațională, implicit și pe cea a handbalului; * 1946 - primul joc postbelic Între Austria și Franța, disputat la Paris (Încheiat cu scorul de 7 : 2 pentru Austria); * În luna iulie 1946 - a avut loc la Copenhaga, congresul care hotărăște dizolvarea FIHA, constituindu-se un organism internațional nou, cu denumirea de Federația Internațională
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
în zona politicilor educaționale. Vom urmări în continuare modul în care principalii actori pe scena educației la nivel global generează tendințele de răspuns la aceste provocări. CAPITOLUL 2 Actorii și politicile educaționale la nivel global Lansarea Planului Marshall în perioada postbelică a creat posibilitatea coordonării între națiunile europene și a globalizării politicilor educaționale. Istoria Uniunii Europene și a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) începe în 1948, odată cu formarea Organizației pentru Cooperare Economică Europeană pentru a administra fondurile Planului Marshall
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și pasiv într-un cetățean activ. În acest context, poziția este clară în ceea ce privește susținerea educației pentru formarea democrației participative în cadrul unei societăți pluraliste. Mae Shaw și Ian Martin (2000), într-o analiză etapelor cheie în dezvoltarea politicilor sociale în Europa postbelică, în special a asistenței comunitare, atrag atenția asupra faptului că orientarea către piață are drept consecință "perspectiva cetățeanului ca și consumator" În primul rând, multe servicii au căpătat un caracter de quasi-piețe în care se presupune că cei care consumă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vreme de decenii, profesorii pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia postbelică a domeniilor antropologice număra câteva titluri, adesea ideologizate absurd, și noi citeam tot bibliografia străină. Deși, în principiu, în 1971, liberalizarea comunistă, după vizitele lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord, eșuase în "mica revoluție culturală", în Universitate nu am simțit
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fost condamnat în absență, de către comuniști, la 20 de ani de muncă silnică, pentru că fusese fruntaș P.N.Ț. iar în anul 1948, i-a fost retrasă cetățenia română; Grigore Gafencu a fost prezent la multe dintre manifestările care vizau reconstrucția postbelică a Europei: o primul Congres al Uniunii Europene a Federaliștilor de la Montreux (1947) unde contele Richard Condenhove-Kalergi a prezentat un proiect de construcție politică europeană; s-a pronunțat împotriva sloganului lucrărilor „Fără Est, dar nu contra Estului”; o Congresul Uniunii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sa asupra Europei Unite a fost puternic influențată de modelul federalist elevețian, deși era convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
refacere economică; ieșirea din criză s-a realizat prin recursul la statul-providență (statul intervine pentru eliminarea dezechilibrelor economice pentru a asigura prosperitatea și siguranța cetățenilor); cel mai important program de refacere a fost aplicat în S.U.A. „New Deal”; b) Economia postbelică După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au contribuit la refacerea economică a Europei prin Planul Marshall. Obiectivele americanilor erau multiple: umanitare; politice (evitarea extinderii influenței sovietice în statele din Europa de Vest); economice (prevenirea izbucnirii unei noi crize de supraproducție
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
30 de ani glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe care Europa le-a înregistrat în această perioadă. Factorii creșterii economice occidentale au fost: ajutorul economic american acordat prin Planul Marshall; integrarea economică vest-europeană; politicile economice aplicate de primele guverne postbelice; așa numita revoluție a treia; Din cauza celor două șocuri petroliere (creșterea prețului la petrol) din anii 1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
petroliere (creșterea prețului la petrol) din anii 1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în această perioadă au fost: SUA, URSS, Japonia. În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă (principalele caracteristici: piața este cadrul general care stabilește raportul cerere-ofertă, proprietate privată, libera inițiativă, concurență, intervenția redusă a statului în economie); dirijată sau planificată (principalele caracteristici: economia este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pentru Migrare (IOM) care are sediul la Geneva și are rolul de a acorda asistență țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care are sediul la Geneva și are rolul de a acorda asistență țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl Menger, Leon Walras. Criza economică din 1929 a pus în evidență slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
legile, votează bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are o constituție propriu-zisă, ci există un set de legi care joacă rolul de Constituție (Magna Carta Libertatum, Declarația Drepturilor etc.); Cele două partide politice care au dominat perioada postbelică: Partidul Conservator și Partidul Laburist; Modelul japonez Organizarea unui regim politic democratic în Japonia este rezultatul intervenției S.U.A. care a ocupat-o în anul 1945. Statul este organizat după model occidental. Constituția a fost elaborată în 1946 după model britanic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]