2,403 matches
-
Weiss, �n [52]). La c?derea fascismului mussolinian, sociologia disp?ruse aproape complet de pe scena intelectual? ?i ?tiin?ific? italian?: nici faimoasa criminologie pozitivist? de la sf�r?ițul secolului anterior, nici ?coală de sociologie a lui Pareto n-au avut posteritate �ntr-un univers ideologic fundamental ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia �n via??, iar apoi universitatea (laic?) din Torino ?i Funda?ia Olivetti. Pionierii contemporani ai disciplinei orientaser? sociologia, �n cursul anilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd de la distribu?ia diferen?ial? a puterii �ntre grupurile sociale (1964), iar William Goode pentru a explica distribu?ia prestigiului (1979). Aceast? paradigm? � care se �ntoarce la concep?iile �presociologice� ale ac?iunii sociale [11] � cunoa?te o larg? posteritate �n lumea occidental? sub forma teoriilor neo-utilitariste ale �alegerii ra?ionale� (Heath, 1976; Elster, 1986) sau sub forma �individualismului metodologic� (O'Neill, 1973) pentru care preferin?ele ?i/sau constr�ngerile actorilor explic? conduitele lor. �mbog??ițe prin teoria economic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
postulate teoretice, concepte, metode ?i c�mpuri de investiga?ie originale. �n aceast? disciplin? a muncii de facto, care se na?te din diferen?a perspectivelor, din divergen?ele socio-filosofice, se simte �ns? ?i amprenta spiritului str?mo?ilor. Dac? posteritatea lui Durkheim este redus? la structuralismul �dinamizat� al lui Bourdieu, aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
partea ei aprobarea lumii întregi. Aceea care însă are conștiința universală împotriva ei este slabă, chiar dacă în ordinea lumii materiale ea este cea dintâi". Orice s-ar spune și orice s-ar face, în ochii lumii contemporane, dar și ai posterității va fi învingător acela dintre beligeranți care va avea de partea sa dreptatea și sprijinul oamenilor cinstiți. Victoria militară nu va ieși la suprafață decât numai cu condiția ca ea să reprezinte în același timp triumful eternelor principii ale moralei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
în cursa grosieră a mârșavei perfidii! Cauza noastră este clară și bine înțeleasă; în zadar încearcă, prin falsificări sau omisiuni de documente pe care istoria le va înregistra, cei care au provocat războiul, să se sustragă tribunalului popoarelor și judecății posterității. Nu numai reprezentanța națională franceză îi spune Alsaciei-Lorena: "Vă veți întoarce la patria voastră", ci, în totalitatea sa, marea coaliție formată pentru a bara drumul perturbatorilor păcii mondiale și pentru a clădi pe baza dreptului organizării internaționale a popoarelor libere
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
aceasta. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea depărtarea în timp, care uniformizează, erodează, veștejește amintirile. Pentru a redescoperi emoțiile domnișoarelor în toată prospețimea lor, trebuie să ne îndreptăm atenția către jurnalele intime pe care acestea le-au lăsat posterității. Printre ele se numără și cel scris de Catherine Pozzi (1882-1934), cunoscută ca autoare a unui volum de versuri și, de asemenea, ca amantă, pentru o vreme, a lui Paul Valéry. Portretul Catherinei Pozzi în anii tinereții redă pe de-a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și desuuri fierbinți Ceea ce era valabil pentru sfârșitul anilor '40, adaugă romancierul, a fost, firește, valabil și pentru anii '50. În ceea ce-l privește, William Styron nu vorbește despre această decadă. Însă mulți dintre "supraviețuitorii anilor '50" au lăsat moștenire posterității "amintirile lor acre". Numeroși tineri americani au fost nevoiți să golească până la ultima picătură cupa cu acest amestec amar de puritanism și de modernitate, pe care Stingo îl înghițise cu atâta greutate. Într-un anumit fel, cocktail-ul acesta a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sunt adevărate precizează el nu este nimic inventat cu gând de a produce efect." Nu ne îndoim de veridicitatea faptelor și personajelor, pentru că nici nu ne propunem să facem un proces de conștiință post-mortem unei personalități generoase, care a lăsat posterității o operă plastică de o valoare deosebită, însoțită de însemnări ce dezvăluie talent și har moștenit parcă de la autorul Amintirilor din copilărie. "Acest moldovean scria Eugen Schileru în 1967 împletește vigoarea cu molcomia, bucuria vizuală fiind pentru el trambulina care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
senzațiile. Rareori, în compania unor buni prieteni, în fața unui pahar, se antrena în discuții, devenea chiar jovial, dar numai pentru câteva momente. La capătul vieții, când exprimase esențialul în arta sa, a găsit în însemnări o modalitate de a lăsa posterității și o cronică fragmentară, folosind confesiunile ca un "aide-mémoire". Se lasă prins de pitorescul momentelor din copilărie, devine grav când evocă momente decisive din viață. Memoriile sale se înșiruie în ordinea desfășurării lor temporare. Adam Bălțatu nu este un filosof
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
rapid schițată prin câteva portrete ale oamenilor de cultură cu care a intrat în contact. Lumea pestriță a sălilor de expoziții, cele câteva personaje care l-au înconjurat alcătuiesc fundalul pe care se desfășoară monologul artistului dornic să se adreseze posterității și prin cuvânt încredințând manuscrisul fiului său, Ion-Radu Bălțatu. Prima expoziție retrospectivă organizată la 10 ani de la moartea artistului și la 100 de ani de la nașterea sa la Muzeul de artă din Iași ne-a prilejuit descoperirea acestor însemnări prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
educația morală la procesul formării deprinderilor de comportament, mai mult sub forma unei educații a disciplinei, a supunerii tacite față de constrângerile impuse de educator, Herbart susținea necesitatea unei educații de tip rigorist și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fost nevoit să se retragă din viața publică, dedicându-și ultimii ani exclusiv activității științifice și filosofice. Cu titluri nobiliare dobândite, cu funcții publice importante, cu opere ce acoperă dreptul, politica, istoria, morala și filosofia, Francis Bacon se prezintă în fața posterității cu următoarea carte de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de preț ca toate celelalte scrieri ale sale. În 1920, Weber a contactat o gripă și a murit de pneumonie la München, în ziua de 14 iunie, la aproape două luni după ce împlinise 56 ani. Scrieri. Max Weber a lăsat posterității o operă impresionantă ca volum și valoare. Ea poate fi caracterizată prin următoarele: * Nu este o operă sistematică, rezultat firesc al opiniei lui Weber potrivit căreia sacrificarea totalității este prețul pe care-l plătește cel care face știință cu adevărat
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Școlii după ce a părăsit fortuit Germania. * A consolidat direcții de cercetare în sociologie contribuind la nașterea sociologiilor de ramură. Sociologia religiei, sociologia economiei, sociologia organizațiilor, sociologia politică, sociologia juridică etc., îi datorează lui Max Weber propria lor existență. * A lăsat posterității o analiză sociologică deosebit de pertinentă a capitalismului timpului pe care l-a trăit, aducând în atenție calitățile, defectele, dar și pericolele constitutive ce pândesc această organizare socială, politică și economică. S-a pronunțat explicit în apărarea capitalismului ca orientare necesară
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
semnat, de asemenea, actul oficial de naștere al noii societăți a sociologilor și Paul Bahrt (Leipzig), Hermann Cohen (Marburg), Rudolf Goldscheid (Viena/Berlin), Hermann Kantorowicz (Freiburg), Franz Oppenheimer (Berlin), Ernst Troeltsch și Alfred Weber (ambii din Heidelberg). * Fiind recunoscut de către posteritate nu numai ca sociolog, ci și ca politolog, filosof, economist etc., Max Weber a conturat profilul sociologului ca personalitate enciclopedică, cu deschideri largi spre toate domeniile vieții sociale. Încercând să ierarhizeze potențialitatea și orientarea sa științifică, Schumpeter notează: "Mai presus
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
din caracteristicile viului este instabilitatea genomică. Viața nu ar fi putut însă continua, dacă toate „atacurile“ factorilor stresanți ar fi avut răsunet în opera de modelare a genomului, adică dacă marea majoritate a acestor agresiuni s-ar fi transmis în posteritatea celulară. Procentul relativ redus de mutații care reușesc să se strecoare în generațiile de celule fiice, este rezultatul funcționării la nivel molecular a unor mecanisme care a) recunosc modificarea de structură a ADN și b) intervin reparator prin diferite procedee
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ortografia vorbește George Mirea, autorul lucrării „Junimea. Implicații lingvistice” Ed. Junimea, Iași, 1983. El arată că acest program nu a fost „Coordonat”de Titu Maiorescu, ci de Iacob Negruzzi, care s-a ocupat „...cu o tactică și o pasiune cărora posteritatea nu le-a remarcat nici măcar parțial adevărata valoare și eficiență”. Dacă vorbim despre Iacob Negruzzi, apoi trebuie să adăugăm și faptul că el este cel care, încă din 1865,a propus și s-a votat înființarea unei reviste literare a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și clasicistul par să admită existența a două moduri de a te apropia de lumea veche : cunoașterea, oricât de cuprinzătoare, a unor forme osificate, vetuste, și aprofundarea, selectivă, a acelor elemente antice înzestrate cu destulă vitalitate pentru a trezi interesul posterității. Mereu reînnoita întoarcere a dramaturgilor din toate timpurile la sursele teatrului antic, cu precădere la tragedia elină, arată forța de supraviețuire a unora dintre creațiile clasice, dincolo de schimbările inerente de gust și de mentalitate ale publicului. Ceea ce ne propunem să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tem că trupul meu nu va mai fi și nu se va mai bucura de plăcerile vieții (p. 100). El acceptă că s-a bucurat un moment când și-a aflat sentința la gândul orgolios că astfel își va asigura posteritatea în pofida faptului de a nu fi compus o operă : Oamenii, mulți și mulți ani, poate veșnic își vor aduce aminte de mine și vor spune : „Socrate, cel care a fost osândit la moarte de atenieni...” Ce le-aș putea lăsa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
singura soluție pentru a evita folosirea ei în scopuri distructive este dispariția celui care născocit-o. Fie că alege o abordare comică sau una dramatică, Dumitru Solomon vede în lumea clasică o sursă de inspirație. Eroii antici servesc drept pilde posterității, iar piesele dezvăluie, așa cum își propunea autorul, metafore ale omului universal și contemporan, ale spiritului uman în luptă cu el însuși. Viață și teatru Mulți dintre dramaturgii secolului al XX-lea care s-au inspirat din mitul Atrizilor și-au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un caracter ciclic, repetitiv, prăbușirea regimurilor despotice sub presiunea aspirațiilor democratice având loc ca fenomen asemănător fluxului și refluxului, chiar dacă înțelesul concret al noțiunii de democrație diferă de la o epocă la alta. Evocarea precisă a momentelor trecute este instructivă pentru posteritate (p. 6). Istoria furnizează destule subiecte de meditație urmașilor, astfel că scriitorul modern interesat de trecut nu trebuie să recurgă la actualizări forțate pentru ca subiectul ales să aibă relevanță pentru cititorii timpului său. Dintre evenimentele înfățișate în piesă, dramaturgul atrage
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
adesea, Petronius comentează evenimentele petrecute sub ochii lui și le anticipează consecințele. Îi lămurește astfel lui Quintus semnificația strigătelor plebei drept ecoul politic, măsura popularității (I, p. 42) și atrage atenția spectatorilor asupra primejdiei ascunse sub clamarea numelui lui Brutus (posteritate, tu știi că așa se scandează numele marilor călăi... - III, p. 79). După executarea tinerilor complotiști, meditează asupra sfârșitului lor decis de muritori sau de cei de sus : Oamenii, substituindu-se zeilor, spun că s-a împlinit legea. Dar noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
manuale școlare vor fi de față ca să-l noteze. Petronius enunță solemn ideea că bărbații de stat trebuie să prefere morții orice, sărăcia, dezonoarea sau exilul și solicită ca cei care au pierdut disputa politică să plece în exil : în numele posterității care ascultă, vă implor : nu-i refuzați acest precedent consolator !... Mesagerul se declară convins că predicând străbunilor virtuți cu care nepoții lor se vor mândri nu a greșit nici argumentele, nici rasa. Patricianul Vitellius, susținător al tradițiilor, care va prefera
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lumii este acela care știe în fiecare clipă tot ce fac ceilalți (III, p. 77). Puterea actuală a orașului o depășește pe cea din trecut, deși nimeni nu mai vine la Delphi ca să-și cunoască viitorul (III, p. 79). Odinioară, posteritatea era principala sursă de profit pentru orașul profețiilor, însă aceasta era ambiguă, greu de descifrat : Grecii s au resemnat în privința viitorului. Acum își zic : la ce bun să-l cunoști ? Nu ești sigur că zeii ți-l vor spune limpede
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dar ce e o carte? Un ou, perfect formal? Dar ce e o librărie? O instanță fenomenologică? Și în definitiv: publicul e cu adevărat superior, înainte de orice discuție, oricărui scriitor, oricât de genial ar fi acesta? Și la urma urmelor posteritatea însăși este o entitate ori o funcțiune infailibilă?” Camil Petrescu 127. „Cum dacă cunoaște alfabetul <<știi>> ce scrie și în cartea groasă și în cartea subțire și în volumul roșu și în acel albastru? I se pare fabulos.” Camil Petrescu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]