5,162 matches
-
postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi de acces către „lucrul în sine” printr-o cunoaștere mai profundă. Dar postmodernismul nu se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Omul modern este mai puțin uman decât în oricare altă epocă anterioară. Condiționat rațional și tehnic, el este oricând capabil să declanșeze Holocaustul. Reumanizarea omului tehnologizat și raționalizat pare să fi devenit prima și cea mai urgentă prioritate a erei postmoderne. De aceea postmoderniștii reclamă un nou mod de a gândi despre om și despre lume. Hlynka și Yeaman (1992) au conturat trăsăturile acestei gândiri postmoderne enunțând „patru idei axiomatice” pe care Wilson (1997) le-a reformulat în expresiile simple care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tehnologizat și raționalizat pare să fi devenit prima și cea mai urgentă prioritate a erei postmoderne. De aceea postmoderniștii reclamă un nou mod de a gândi despre om și despre lume. Hlynka și Yeaman (1992) au conturat trăsăturile acestei gândiri postmoderne enunțând „patru idei axiomatice” pe care Wilson (1997) le-a reformulat în expresiile simple care urmează 229. Gândirea postmodernă ar reprezenta: a) o angajare în pluralitatea perspectivelor, a înțelesurilor, a metodelor și a tuturor valorilor; b) o căutare continuă pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reclamă un nou mod de a gândi despre om și despre lume. Hlynka și Yeaman (1992) au conturat trăsăturile acestei gândiri postmoderne enunțând „patru idei axiomatice” pe care Wilson (1997) le-a reformulat în expresiile simple care urmează 229. Gândirea postmodernă ar reprezenta: a) o angajare în pluralitatea perspectivelor, a înțelesurilor, a metodelor și a tuturor valorilor; b) o căutare continuă pentru a aprecia dublele sensuri ale rostirii, ale interpretărilor alternative, chiar și ale celor neintenționate sau ironice; c) o critică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui se limitează doar la unele „exagerări libertine” care nu i se par de vreun folos. 15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismuluitc "15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului" B. Wilson (1994) observa că gândirea postmodernă depășește domeniul filosofiei umaniste tradiționale, al criticii literare și al artelor. O virtute ce pare să alimenteze confuzia și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului" B. Wilson (1994) observa că gândirea postmodernă depășește domeniul filosofiei umaniste tradiționale, al criticii literare și al artelor. O virtute ce pare să alimenteze confuzia și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă din 1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”, despre care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
agreează cu dificultate, dar este nevoită să o recunoască. Concilierea modern-postmodern, pe care o încearcă Wilson (1994) în domeniul designului curricular și instrucțional, se află în această situație. După el, există punți epistemice și tehnice între gândirea modernă și gândirea postmodernă, între univocitate și plurivocitate, între „structurare” și „destructurare”, între convergență și divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucționaltc " 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional" Wilson (1994) s-a folosit de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
între „structurare” și „destructurare”, între convergență și divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucționaltc " 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional" Wilson (1994) s-a folosit de un exemplu de „deconstrucție” postmodernă a unui model modern de design instrucțional pentru a identifica aceste utile legături de continuitate. A ales paradigma de proiectare pedagogică propusă în anii ’60-’70 ai secolului trecut de către Robert M. Gagné: condițiile învățării. Noi am prezentat-o deja
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și viața reală este cea mai gravă dintre dificultățile practicii școlare 241. Această realitate complicată a practicii, care asimilează greu teoriile, justifică, fără îndoială, promovarea modelelor de design instrucțional și curricular în optimizarea învățământului. Dar aceasta nu justifică excluderea alternativelor postmoderne. 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismultc "15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul" „În lumea reală, schimbarea constituie norma”242 - observă B. Wilson. După anii ’70, gândirea educațională modernă a resimțit profund acest adevăr. Modelele de design instrucțional și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
opt al secolului XX, schimbările au fost masive. Le-a reflectat C.M. Reigeluth în două cărți dedicate evoluției teoriilor și modelelor instrucționale în acest răstimp 243. Este adevărat că această evoluție a fost accelerată de criticile virulente ale gândirii educaționale postmoderne, ceea ce nu a adus însă doar clarificări, ci și multe confuzii. Wilson, Osman-Jouchoux și Teslow (1995) le-au inventariat pe cele din urmă subliniind că vehemența lor se justifică prea puțin 244. Înaintea lor, W.D. Winn (1990) identificase implicații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă doar clarificări, ci și multe confuzii. Wilson, Osman-Jouchoux și Teslow (1995) le-au inventariat pe cele din urmă subliniind că vehemența lor se justifică prea puțin 244. Înaintea lor, W.D. Winn (1990) identificase implicații majore ale teoriei cognitive (postmodernă!) asupra designului instrucțional 245. B.G. Wilson (1995) a încercat chiar să identifice „rădăcinile” postmoderne în ceea ce consideră a fi cea mai remarcabilă dintre evoluțiile gândirii instrucționale moderne: constructivismul. El a mărturisit că le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inventariat pe cele din urmă subliniind că vehemența lor se justifică prea puțin 244. Înaintea lor, W.D. Winn (1990) identificase implicații majore ale teoriei cognitive (postmodernă!) asupra designului instrucțional 245. B.G. Wilson (1995) a încercat chiar să identifice „rădăcinile” postmoderne în ceea ce consideră a fi cea mai remarcabilă dintre evoluțiile gândirii instrucționale moderne: constructivismul. El a mărturisit că le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor dintre postmodernism - ca filosofie fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grijă în ce măsură „ideile-cheie” ale lui B.G. Wilson sunt într-adevăr teze fundamentale și în ce măsură concilierea lor este cu adevărat profitabilă pentru designul instrucțional și curricular. 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmodernetc "15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne" În mod mai mult sau mai puțin ironic, B.G. Wilson (1995) s-a ambiționat să schițeze un îndrumar pentru proiectantul instrucțional și curricular, părând predispus să asimileze ideile postmoderniste 246. A alcătuit o metodologie generală, o tehnologie de evaluare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fapt, cu o rețetă ridicolă 247. Avem de-a face cu o „echilibristică” aproape genială, voit echivocă, dar necesară trecerii printre Schylla modernistă și Charybda postmodernistă. În ciuda tonului ușor persiflant însă, ghidul lui Wilson constituie realmente o sursă de înnoire postmodernă a designului instrucțional și curricular modern. I. Metodologia generală este alcătuită din patru principii: a) Manifestă-ți voința de a sparge regulile! Teoriile și modelele au rostul de a sluji nevoile omenești. Folosirea înțeleaptă a modelelor presupune a stabili unde
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
marile valori pe care scopurile și efectele le incumbă în mod subtil; d) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie o necesitate?”, „Există alte perspective ce trebuie avute în vedere?”, „Ce (și câte) trebuințe sunt neglijate?”. Aceste probleme generează teza postmodernă conform căreia orice activitate umană are o bază ideologică. Posibilele consecințe politice și sociale ale acțiunilor noastre trebuie să susțină deciziile pe care le luăm. III. Analiza scopului/sarcinii presupune luarea în considerare a încă nouă reguli: a) Lasă ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nu sacrifica scopurile educaționale pentru antrenamentul tehnic! Recunoaște că scopurile educației și instruirii apar la fiecare pas. Antrenamentul școlar înseamnă educație și „muncitorii” trebuie să fie educați, nu doar antrenați să-și formeze abilități de muncă efectivă în fabrică. Designerul postmodern trebuie să fie racordat la scopurile educaționale, înțelese ca forțe ale înțelegerii conceptuale și ale capacităților de rezolvare a problemelor în domeniul practic respectiv; c) Folosește obiectivele ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu apare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modele calitative. Dreyfus și Dreyfus (1986)250, precum și White și Frederiksen (1986)251 au propus procedee de modelare a progresului învățării la studenții care se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a unui item clar pentru evaluarea riguroasă a performanței de învățare. Este așadar un forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist al designului instrucțional modern. Gândirea postmodernistă însă reabilitează, ba chiar ridică înțelegerea în vârful panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern. Expresiile culturale și spirituale, întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățare. Este așadar un forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist al designului instrucțional modern. Gândirea postmodernistă însă reabilitează, ba chiar ridică înțelegerea în vârful panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern. Expresiile culturale și spirituale, întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional postmodern se ambiționează să dea răspunsuri tuturor problemelor vieții practice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern. Expresiile culturale și spirituale, întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional postmodern se ambiționează să dea răspunsuri tuturor problemelor vieții practice și tuturor experiențelor de învățare. IV. Dezvoltarea strategiei instrucționale poate fi configurată luând în considerare alte opt reguli: a) Distinge scopurile instruirii de scopurile celui care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern. Expresiile culturale și spirituale, întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional postmodern se ambiționează să dea răspunsuri tuturor problemelor vieții practice și tuturor experiențelor de învățare. IV. Dezvoltarea strategiei instrucționale poate fi configurată luând în considerare alte opt reguli: a) Distinge scopurile instruirii de scopurile celui care învață! Sprijină-i pe elevi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de factori independenți. Designul instrucțional și curricular postmodern susține că întregul nu poate fi divizat. Dacă folosești metoda socratică, atunci realizezi o predare care nu poate fi împărțită în pretest, instruire, experiență de învățare, posttest etc.; întregul este învățarea care le articulează pe toate; c) Ține seama de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]