2,352 matches
-
o umbrelă se întoarce pe dos, câte o pălărie zboară de pe cap, femeile țipă ca să nu râdă, bărbații râd ca să nu țipe, și vântul se întețește, e ca un taifun, oamenii alunecă, cad, se ridică, cad din nou, ploaia devine potop, ne-au trebuit peste zece minute ca să parcurgem, cred, douăzeci și cinci sau treizeci de metri, Și apoi, întrebă Marta, căscând, Apoi ne-am întors și a început să ningă, la început câțiva fulgi rari ca niște ghemotoace de bumbac, apoi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
treacă furtuna. Negăsind o pradă care să-i cadă În gheare, Nasr Han Își Înșfacă veșmintele de ceremonie, le scoate unul după altul, le aruncă, furios, la pământ și le calcă În picioare, urlând, În dialectul său turco-mongol din Kashgar, potopuri de sudălmi răsunătoare. Potrivit obiceiului, suveranii poartă trei, patru, uneori șapte veșminte brodate, unul peste altul, pe care le leapădă În cursul zilei, așezându-le solemn pe spatele celor pe care Înțeleg să-i cinstească. Procedând așa cum tocmai o făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o regiune Împădurită și mlăștinoasă. Dintre ultimele douăsprezece săgeți, una singură nu și-a atins ținta, tovarășii săi Îl proslăvesc, nici unul dintre ei nu s-ar gândi să-i egaleze reușita. Drumul i-a stârnit foame, se manifestă cu un potop de sudălmi. Sclavii se pun pe treabă. Sunt mai bine de o duzină care să taie În bucăți, să pună la frigare, să scoată măruntaiele animalelor sălbatice care se perpelesc În curând Într-un luminiș. Ciozvârta cea mai grasă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în tramvai, n-o să credeți. Ceilalți călători nu observau. Sunt obosiți, storși de plictiseală, de frică, de vicleniile zilnice ale supraviețuirii, dacă găsesc un loc și pot sta jos nu le mai pasă de nimic, surzi orbi muți, să vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai treceam prin dreptul abatorului, prin norul acela de putoare, fiecare se strângea în gulerul hainei, nici că le păsa de câinii și pisicile și ceilalți disidenți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Înviați‐vă dar graiul Ruginit de multă vreme, ștergeți slinul, mucegaiul Al uitării‐ n care geme. Strângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde și‐ ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Vasile Militaru (1885 ‐1959) Vasile Militaru, n. 21 septembrie 1886 în satul Dobreni, județul Giurgiu, mort la 8 iulie 1959 la Ocnel e Mari, județul Vâlcea. A debutat cu versuri în 1904 în revista „Literatură și artă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
plimbările pe aleile retrase din grădina publică (a Bârladului n.n.) sau dealul „Țuguiata” Gheorghe Vrabie „Bârladul cultural”, p.145 MAMEI ( fragment ) Din vremile apuse ș‐ atât de fericite, Aducerile‐aminte adesea mă‐ mpresoară. Ce de viață‐n urmă !... Ca un potop mă‐nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară Din vremile apuse ș‐atât de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfin te! și ca din cărți, trecutul fantastic mi s‐ așterne; Atâtea dulci vedenii îmi picură
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
înspre el. Bunicul i-a ieșit înainte, l-a luat în brațe, l-a sărutat pe obrajii încă împurpurați de căldura somnului, apoi l a urcat în căruță și au pornit la drum. În timp ce străbăteau satul, bunicul răspundea cu blândețe potopului de întrebări care ieșea din gura nepotului. Bunicule, de ce mergem în pădure? Să cosim iarbă pentru vacă și cal. Uite acolo iarbă, hai să cosim! E mai bună iarba din pădure, e mai gustoasă și mai aromată, iar vaca o
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
adun ciupercile acestea să le duc bunicii, ne va face din ele o tocăniță gustoasă. Te ajut eu, bunicule! Prichindelul începu să adune ciupercile în timp ce bunicul aduna iarba. Cum au sfârșit treaba, au pornit pe drumul de întoarcere sub același potop de întrebări și aceleași răspunsuri blânde și pline de mister. Acestea sunt singurele amintiri despre bunicul său pe care prichindelul de altă dată le mai păstrează în memorie. Un an mai târziu avea să primească vestea că bunicul, ca și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
șpagă sau plocoane, Ori supliciu de canoane, Nici prin mijlociri de fuste, Azi mai scurte și înguste; Nu prin lovituri de tobă Ori prin ligușiri de robă; Nu prin umblet prin saloane Ori prin lacrimi de cucoane; Nu printr-un potop de vorbe Ori amestecat de ciorbe; Nu cu sunet de trompetă Ori sugestii cu pipetă, Am scris ce-am scris. Unii nu cred. Am scris că doar atât posed. Spun prin slove și toți porii: N-am cerșit să urc
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ani, m-am aflat în fața unor situații și întrebări cu o doză apreciabilă de scepticism, referitoare la reușita demersului didactic. Prima întrebare care îți vine în minte în momentele de neliniște este „Din ce rezultă eșecul școlar? ”, pentru ca mai apoi, potop de reproșuri să-ți inunde conștiința, căutând să scoată la iveală partea de vină a fiecăreia dintre părți - pentru că, indubitabil, două sunt componentele care alcătuiesc și în același timp netezesc drumul spre reușită:cadrul didactic și elevul. Lucrarea de față
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Zidiți din dărmăture gigantici piramide Ca un memento mori pe al istoriei plan; Aceasta este arta ce sufletu-ți deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde Cu mutra de vândută, cu ochiu vil și viclean. {EminescuOpI 61} O! aduceți potopul, destul voi așteptarăți Ca să vedeți ce bine prin bine o să ias-; Nimic.... Locul hienei îl luă cel vorbăreț, Locul cruzimii vechie, cel lin și pismătareț, Formele se schimbară, dar răul a rămas. Atunci vă veți întoarce la vremile-aurite, Ce mitele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupîndu-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată - Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe când oastea se așează, iată soarele apune, Voind creștetele-nalte ale țării
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cuvintele! Se părea că nu au glas, într-o liniște profundă vorbeau prin semne: unii, prin semne obscene, alții prin îmbrățișări. Fiecare avea câte o pancartă atârnată de gât pe care era scris același epitaf: „nu tăiați copacii, vrem pietre! Potopul va trece, apocalipsa, la fel; pietrele rămân, copacii vor muri în picioare, hârtia o să dispară dar pietrele se vor găsi peste ani. Deci, vrem cât mai multe pietre! Oameni buni, dați cu pietre până când va curge sângele din noi! Vrem
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cuvintele! Se părea că nu au glas, într-o liniște profundă vorbeau prin semne: unii, prin semne obscene, alții prin îmbrățișări. Fiecare avea câte o pancartă atârnată de gât pe care era scris același epitaf: „nu tăiați copacii, vrem pietre! Potopul va trece, apocalipsa, la fel; pietrele rămân, copacii vor muri în picioare, hârtia o să dispară dar pietrele se vor găsi peste ani. Deci, vrem cât mai multe pietre! Oameni buni, dați cu pietre până când va curge sângele din noi! Vrem
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
timp în care acizii din stomacul lui Davey se străduiesc să mistuie supa cu tăiței și cocos. —Gata! exclam însuflețită. Înapoi la treabă. —Mănâncă, mă somează Davey, oferindu-mi o caserolă cu salată de vită. Ai nevoie de calorii după potopul de lacrimi. Nu mi-e foame, dar mă forțez să iau câteva înghițituri pentru a-l mulțumi pe Davey. Promit că termin la birou. Ce faci diseară? întreabă. —Am cursuri de yoga. —La ce oră se termină? —La opt. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
soarelui mângâie pământul. Cerul este senin. O adiere de vânt mișcă frunzele copacilor, iar gureșele păsărele ciripesc voioase printre ramuri. La prânz soarele este fierbinte și usucă pământul. De multe ori este secetă, alteori sunt ploi torențiale cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
tânăr. Glasul Domnului face să izbucnească flăcări de foc. Glasul Domnului face pustiul să tremure; Domnul face să tremure pustiul Cades. Glasul Domnului face cerboaicele să nască și dezbracă pădurile; și În templul Său totul spune: glorie! Domnul șade peste potop, Domnul șade ca Împărat pentru totdeauna! șPsalmul 29ț.,, Antoniu citește cu voce tare, limpede, rar, ca și când s-ar teme că ele, cuvintele se pot pierde până ajung la urechile lui Kawabata. Și-a propus ca, În fiecare zi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
victor37>: Facerea Omului. Altfel, povestea e lungă... <maya>: e povestea biblică? <victor37>: într-un fel. Ți-o spun întîi pe cea grecească <maya>: ascult <victor37>: sunt două de fapt. Cea a lui Deucalion, asemănătoare cu cea biblică <victor37>: în urmă potopului au scăpat doi oameni: Deucalion și nevasta lui <maya>: nu știam ca si grecii au un mit al Potopului <victor37>: o să ramii uimită, dar aproape toate popoarele au mituri eshatologice, despre sfîrșitul lumii. Nu întotdeauna prin Potop <maya>: și
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pe cea grecească <maya>: ascult <victor37>: sunt două de fapt. Cea a lui Deucalion, asemănătoare cu cea biblică <victor37>: în urmă potopului au scăpat doi oameni: Deucalion și nevasta lui <maya>: nu știam ca si grecii au un mit al Potopului <victor37>: o să ramii uimită, dar aproape toate popoarele au mituri eshatologice, despre sfîrșitul lumii. Nu întotdeauna prin Potop <maya>: și? <victor37>: ok. Cei doi erau f batrini și nu puteau avea copii. Zeii le-au zis să arunce pietre
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
în urmă potopului au scăpat doi oameni: Deucalion și nevasta lui <maya>: nu știam ca si grecii au un mit al Potopului <victor37>: o să ramii uimită, dar aproape toate popoarele au mituri eshatologice, despre sfîrșitul lumii. Nu întotdeauna prin Potop <maya>: și? <victor37>: ok. Cei doi erau f batrini și nu puteau avea copii. Zeii le-au zis să arunce pietre peste umăr <victor37>: din pietrele aruncate de Deucalion au ieșit bărbați, din cele aruncate de soția lui, femei <maya
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
corzile la vița de vie. Cu ce ne-am ales, fa, Ano? Poate tu te-ai ales cu ceva, cu acești câini lățoși și plini de pureci... Lasă, fa, Antoneto, că n-a Început lumea cu noi și, după noi, potopul. Hai noroc! Să fim sănătoase și să ne bucurăm de câte o zi ca asta, cu soare blând și Înconjurate de „iarba verde de acasă”... 13 martie 2014 Nostalgie În alb-negru După absolvirea unei școli, fiecare putea găsi un loc
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
A fost cel care a făcut Biblia, l-am lămurit eu. De la început până la sfârșit. El a făcut Tablele Legii pe Muntele Sinai și a condus poporul în țara promisă. El a asediat Ierihonul și a înecat lumea în apele potopului. Și tot el a avut grijă ca Iisus să se nască în Betleem, să fie botezat în apa Iordanului și să-și țină Predica de pe Munte, ca apoi să fie răstignit și să învie în a treia zi. Totul. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
șî cu cini? Asta nu-i a bunî, cî di la o scântei sî aprindi tătî aria cu pai” - gândea moș Pavel. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la cei doi bărbați, care, cu gulerul sumanului ridicat, înfruntau potopul ninsorii, mergând cu capetele plecate... ― Dumitre, eu am să mă țin de tine, poate avem noroc să ne deie în aceiași grupă - și-a spus dorința Todiriță. ― Și eu aș vrea să fie așa, da’ cine știe ce ne așteaptă? Moș Pavel
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
la jumătate de cale, mă întâlnesc cu o bătrână de la mine din sat, însoțită de o fată frumoasăăă... de să-i bei vinul din căușul palmelor nu alta! Bună ziua, mătușă Catrină - îi zic eu. Da’ unde ai fost pe așa potop de căldură? Pe deasupra ai mai luat și frumusețea asta de fată după matale. <Apâi cum altfel? Trebuia să mă duc cu fata asta la Buhai șî amu’ ni întoarcim acasî>. Bine, mamaie. Dacă o fost musai să mergi cu fata la Buhai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri, de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așează-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pământ.” A recitat ochitorul „Doi la legătură”, cum l-au alintat camarazii. ― Atunci, tu trebuie să te legi cu centura de ceva, că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]