2,756 matches
-
anumit tânăr, un personaj numit Holden Caulfield. Personajul apare ca un adolescent dintr-o familie new-yorkeză prosperă, întors acasă de la școală de Crăciun, care îi propune prietenei lui să fugă cu el în sălbăticie, narațiunea fiind prezentată din perspectiva unui povestitor omniscient, și nu a lui Holden. Pe 7 decembrie, japonezii îi determină pe cei de la The New Yorker să nu publice povestirea lui Salinger într-un mod care se zice că ar fi fost neașteptat (de anumiți istorici), și anume
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
schiță a mentalității turco-osmane pornind de la învățăturile Coranului, substituie un caracter printr-o imagine mitologică, rezumă situații complexe prin fraze de concizie și înțeles paremiologic ori prin câteva stihuri. Paginile în care el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În istorisirea căutării fiilor fugari ai lui Ipsilanti, situație prezentată cu savoare în ascunsele ei motivații psihologice, V. stăruie asupra succesului său la Curtea din Viena, unde
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
întâmplarea au binevoit ca să mă facă prigionier pă mine, un om fără dă arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul din 1786 - semnat
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
face decât să îi întărească tâlcurile, deloc convenționale. Încă de la început proza lui Nicolae Velea a fost pusă în legătură cu Întâlnirea din pământuri (1948) a lui Marin Preda, ignorându-se însă faptul că amândouă descind din foarte prețuitul (de E. Lovinescu) povestitor popular I. C. Vissarion. Toate însușirile lumii rurale a acestuia, volubilitatea împinsă până la limbuție, o anume ingeniozitate, viclenia sau numai șiretenia, bufoneria, se regăsesc atât la Marin Preda, cât și la Nicolae Velea, care împreună ar putea fi subsumați unui anumit
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului În numele căruia s au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin. Un Împărat șchiop Își trimite ministrul (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reușită, fericită, funcția cosmică este primordială, antrenând elementele naturii și simbolurile fundamentale ale acestora. În cazul căsătoriei, destinul este implicat aparent mai intens decât În cazul nașterii, pentru motivul că aria de libertate În acest caz este mai mare, iar povestitorul popular, dintr un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca În cazul nașterii, și În cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a migrației lor dintr-o țară în alta, adică materia primă a literaturilor, moderne. *4 În ultimul timp însă folcloriștii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția spre studiul tiparelor, formelor și procedeelor, spre o morfologie a formelor literare, spre problemele povestitorului și naratorului și ale ascultătorilor unei povestiri, pregătind astfel cafea pentru o integrare strânsă a studiilor lor într-o concepție generală a cercetării literare. *5 (a) Deși cercetarea literaturii orale își are problemele ei specifice - cele ale transmiterii și ale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
prezența alături de frații săi mai mari, învățând la școala din Dobreni, buchiile psaltirii și cântărilor bisericești. Este tipicul acelor vremuri dacă ne gândim că, tot cam atunci, la o diferență de doar 5-6 ani, și tot prin acele locuri, inegalabilul povestitor Ion Creangă își începea instrucția în condiții de mediu și cu metode asemănătoare. În 1850, la doar șase ani, intră elev la Școala Domnească care funcționa pe lângă bi- serica Sf. Ioan din Piatra-Neamț, pentru o pe- rioadă de patru ani
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în special în cele în care puține opere au fost fixate în scris, posibilitatea unor noi descoperiri poate fi mult mai mare. În domeniul literaturii orale, culegerea materialelor ridică probleme speciale, cum ar fi, de pildă, descoperirea unui cântăreț sau povestitor competent, tactul și priceperea necesare pentru a-1 face să cânte sau să recite, metoda de folosit pentru înregistrarea recitărilor lui pe bandă sau prin transcriere fonetică, și multe altele. Când e vorba de a găsi manuscrise, se pun probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
Între național, regional și european, pe de o parte, și un caz particular, cel al lui Mihail Sadoveanu, una dintre personalitățile cele mai reprezentative ale literaturii și culturii române, pe de alta, este benefică pentru ambele perspective. Despre talentul marelui povestitor s-a vorbit mult, ca și despre capacitatea lui de a da limbii virtuți nebănuite. Această capacitate avea drept suport, dincolo de cumpănirea magică a cuvintelor, fie că este vorba despre alegerea acestora, fie că este vorba despre potrivirea lor prin
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, unul dintre acei mulți Înțelepți curajoși care s-au mîndrit Întotdeauna cu firea lor moldovenească. Strașnic român!, l-am putea caracteriza cu expresia cu care povestitorul Își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia cumplit român, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
POVESTITORUL: Acțiunea se petrece în cadrul Adunării elective din Moldova, la 5 ianuarie 1859, când trei caimacami au organizat o întâlnire a 3 candidați la funcția de domn al Moldovei. CAIMACAMUL 1: Bună ziua, domnilor. Am organizat astăzi, 5 ianuarie 1859 această întâlnire
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
lanțurile vasalității, având același gând și același glas cu frații noștri din Țara Românească! Căci „unirea e cheia de boltă față de care s-ar prăbuși întreg edificiul național! Stimați alegători, eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată spre alegători) După cum vedeți, acum se desfășoară alegerile pentru funcția de domn al Moldovei. (pauză) ALEGĂTORII: (alegătorii votează pe o masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată spre alegători) După cum vedeți, acum se desfășoară alegerile pentru funcția de domn al Moldovei. (pauză) ALEGĂTORII: (alegătorii votează pe o masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, conservatorii decid susținerea deciziei majorității, și anume alegerea lui Al.I.Cuza în calitate de domn al Moldovei. GAZETARUL: (merge în sală și alege un alegător căruia
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
Dunării. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 3: Pe Alexandru Ioan Cuza! În el avem nădejdea că ne va da o bucată de pământ!... Să ne trăim și noi mai bine zilele! POVESTITORUL: În urma alegerilor pentru adunarea electivă din Modova din 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în unamitate de voturi! O delegație de boieri, aflată în drum spre Constantinopol, pentru a anunța Turciei alegerea lui Al. I. Cuza
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
din curte, a funcționat prima școală de fete din Iași, așa cum rezultă și din cele înscrise mai recent pe placa așezată pe această casă, azi casă parohială: . Între anii 1861-1865, aici a slujit ca diacon și aici a locuit marele povestitor Ion Creangă. Între anii 1982-1986, s-au efectuat importante lucrări de restaurare, în urma cărora, la 27 noiembrie 1988, biserica a fost resfințită de către Prea Fericitul Patriarh Teoctist. În curtea bisericii,aproape de intrarea în sfântul locaș, se află un modest monument
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tipărit cărți de valoare ca: Molitvelnicul de înțeles, Viața și petreacerea sfinților (Proloage), Paremiile preste an, Liturghia, Octoihul și alte opere scrise în românește de Mitropolitul Dosoftei,. La această biserică a funcționat ca diacon Isaia Teodorescu, cel pe care marele povestitor Ion Creangă l-a imortalizat sub numele de "Popa Duhu". În prezent, Biserica sfântul Nicolae Domnesc este paraclis mitropolitan, slujbele religioasre de duminică și din zilele de sărbători efectuându se uneori cu participare arhierească. Încărcătă de istorie și de frumusețe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1772-1815) și ale altor enoriași de cinste ai bisericii Sfinții patruzei de mucenici". În stânga monumentului se află bustul marelui cărturar Gheorghe Asachi, având pe soclu un citat din M. Kogălniceanu: . De cealaltă parte a monumentului s-a așezat bustul marelui povestitor Ion Creangă, pe un soclu având un citat din G. Călinescu. Întreg ansamblul este menit să evoce un trecut de cultură și spiritualitate românească de care suntem mândri. O altă inscripție arată că, prin osârdia familiei Pr. Stavrofor Ioan Rusu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unor icoane, vase, evanghelii și cărți vechi care au valoare istorică și artistică. Pereții exteriori nu au ornamentații. Și această biserică, cu hramul Sfânta Treime, este una din cele care l-a avut slujitor de altar, ca diacon, pe neîntrecutul povestitor Ion Creangă. 47. BISERICA SFÂNTUL VASILE DIN NICOLINA Se spune din bătrâni și faptul este confirmat și de N.A. Bogdan că, pe locul acesta ar fi existat o altă biserică, probabil din lemn, care avea hramul Izvorul Maicii Domnului (2
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
POVESTITORUL: Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
POVESTITORUL: Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora cele 5 vieți anterioare în care luase diferite forme, în funcție de progresul sau regresul realizat în timpul vieții. Vizualizase faptul că, în
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
Rai pierdut. Iar dacă la sfârșitul celor 7 vieți sufletul său nu ajunge la cel de al 7-lea nivel al cunoașterii atunci sufletul său va pieri și astfel va pieri câte un crâmpei din lume și din Sufletul Universal! POVESTITORUL: Și pentru că Adam a ascultat cuvântul lui Dumnezeu muncind pământul toată viața și s-a străduit să facă fapte bune, ajutându-i pe oamenii săraci (Adam îi dă un coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
Adam îi dă un coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a doua viață, sufletul său să urce o treaptă și să se întrupeze în marele filosof Pitagora. DUMNEZEU: (întinde mâna dreaptă spre Pitagora, dându-i viață) POVESTITORUL: Să ascultăm meditațiile filosofului... PITAGORA: Sufletele noastre sunt nemuritoare și în armonie cu Cerurile, migrând între persoane și alte ființe vii. În calitate de oameni, nu trebuie să ucidem și să ne alimentăm cu plantele sau animalele, pentru că am face un păcat
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
unui suflet întrupat. Cel mai bine ar fi să respectăm aceste reguli: Să nu mâncăm plante; să nu ne atingem de cocoșii albi și de alte animale sau vietăți; să nu scornim focul cu fierul; să nu distrugem niciun obiect. POVESTITORUL: Însă pentru că Pitagora a comis păcate de-a lungul vieții sale, sufletul său a coborât o treaptă, iar în cea de a treia viață s-a întrupat în Iuda. Ne vom opri la un moment important din viața sa, care
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]