3,357 matches
-
un exemplu cu un subiect X care gusta o prăjitură cu caramel și nuci și spuneam că, dacă lucrurile s-ar opri aici, dacă procesul de cunoaștere ar înceta brusc în acel moment, X nu ar ști că gusta o prăjitură, ci ar ex perimenta doar o serie de senzații disparate produse de diferite obiecte proprii fiecărui simt extern în parte. Pentru a putea realiza o imagine unitară a senzațiilor, pentru că șu biectul nostru să reușească să identifice obiectul de la care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dacă sunt cele prin care ajungem să cunoaștem și nu cele pe care le cu noastem a, să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă imaginile ar fi obiecte ale unei puteri cognitive. Să presupunem că am în fața ochilor o prăjitură. Dacă obiectul cunoașterii mele este doar imaginea prăjiturii din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și nu cele pe care le cu noastem a, să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă imaginile ar fi obiecte ale unei puteri cognitive. Să presupunem că am în fața ochilor o prăjitură. Dacă obiectul cunoașterii mele este doar imaginea prăjiturii din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
le cu noastem a, să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă imaginile ar fi obiecte ale unei puteri cognitive. Să presupunem că am în fața ochilor o prăjitură. Dacă obiectul cunoașterii mele este doar imaginea prăjiturii din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prăjitură. Dacă obiectul cunoașterii mele este doar imaginea prăjiturii din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre imagini și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din română și alți termeni care țin de prepararea mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă Rom. aluat, cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene, are sensurile „pastă obținută din făină amestecată cu apă, grăsime etc., din care se prepară pâine, prăjituri; cocă“ și „bucată din această pastă folosită ca plămădeală“. Cuvântul românesc provine din lat. *allevatum (< lat. allevatus „ridicat, înălțat“), un derivat de la verbul lat. levare „a ridica“, transmis românei (în forma (a) lua), precum și altor limbi romanice. Deosebirea de sens
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă și oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat a toarce. zeamă În MDA, cuvântul zeamă „fiertură de carne sau de legume, constituind un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
etc. Cuvântul apare în scrisorile lui I. Ghica adresate lui V. Alecsandri; are variante regionale ca placie, platie, plaché, pláchie. Nu circulă în Transilvania. La originea sa este ngr. plachí, dar este posibil să fi intervenit și bg. plakia. Pandișpan „prăjitură pufoasă din făină, ouă și zahăr“ este un cuvânt care a fost împrumutat în română din ngr. pandespáni; prima sa atestare este din secolul 19, la Barbu Paris Mumu leanu. Cuvântul există și în aromână (pandispańă) și are variantele învechite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
află it. pan di Spagna „pâine din Spania“, expresie al cărei corespondent francez, pain d’Espagne, a pătruns în turcă (pandispanya) și, din turcă, în neogreacă (pandespáni); cum am spus mai sus, de la greci l-am luat și noi. Pricomigdală „prăjitură uscată preparată din albuș de ou, zahăr și migdale“, cuvânt a cărui formă inițială în română a fost picromigdală, este un împrumut din ngr. pikromýgdalo(n), compus din pikrós „amar“ + mýgdalon „migdală“. Cuvântul grecesc mýgdalon a pătruns la noi în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din pikrós „amar“ + mýgdalon „migdală“. Cuvântul grecesc mýgdalon a pătruns la noi în forma migdală prin slavă. Prima atestare a termenului este de la sfârșitul secolului 19, în cunoscutul Dicționar român-francez al lui F. Damé. Cuvântul bezea care denumește tot o „prăjitură făcută din albuș de ou“ nu vine în română din fr. baiser, cum greșit spun dicționarele românești, pentru că termenul francez nu are acest sens. Așa cum a arătat Al. Graur, cuvântul a fost împrumutat din ngr. bezés, unde înseamnă același lucru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de ou“ nu vine în română din fr. baiser, cum greșit spun dicționarele românești, pentru că termenul francez nu are acest sens. Așa cum a arătat Al. Graur, cuvântul a fost împrumutat din ngr. bezés, unde înseamnă același lucru (intră în seria prăjiturilor orientale de tipul pricomigdală, explicat mai sus, și trigon „plăcintă cu formă triunghiulară, umplută cu nuci sau alune“). Salată cu sensul „preparat culinar făcut din legume, cu adaos de untdelemn, oțet sau zeamă de lămâie, care se servește ca aperitiv
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cozonac“; cuvântul a fost înregistrat prima dată în DEX. Are la origine fr. brioche, un derivat de la verbul brier (formă dialectală a verbului broyer „a frământa o pastă cu un sucitor“). Se poate lua și un profiterol, care este o „prăjitură cu înghețată și frișcă“; prima atestare a cuvântului românesc este la Ion Vinea, deci în perioada interbelică. Provine din fr. profiterole, un diminutiv al fr. profit care însemna inițial „mic profit“ (în secolul 16) și apoi „pastă coaptă în cenușă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
verbului cuire (moștenit din lat. coquere, care a dat și în română pe a coace). La început, fr. biscuit însemna „pesmet din făină de grâu deshidratată, care constituia alimentul de rezervă pentru armată“; ulterior, a devenit termen generic pentru orice prăjitură mică, având numeroase sinonime: barquette, galette, palet, petit-beurre etc. În franceză, există și biscotte „un fel de biscuit“, împrumutat din it. biscotto, format după același procedeu ca fr. biscuit și care însemna „copt de două ori“. În română, după DA
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Londra (1822); se pare că bucătarul lui ar fi inventat această rețetă specială de grătar. Fiind mâncarea sa preferată, a primit numele scriitorului. Mai puțin probabilă este explicația care pornește de la numele unei localități din Franța. Savarină este numele unei prăjituri însiropate, servită cu garnitură de frișcă. Româna a împrumutat cuvântul fr. savarin și l-a adaptat încadrându-l în clasa substantivelor feminine, după genul termenului generic prăjitură. În Franța, i s-a spus la început brillat-savarin (formă atestată la 1856
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
explicația care pornește de la numele unei localități din Franța. Savarină este numele unei prăjituri însiropate, servită cu garnitură de frișcă. Româna a împrumutat cuvântul fr. savarin și l-a adaptat încadrându-l în clasa substantivelor feminine, după genul termenului generic prăjitură. În Franța, i s-a spus la început brillat-savarin (formă atestată la 1856), după numele unui magistrat, gastronom și scriitor, Anthelme Brillat-Savarin, autor al cărții „Fiziologia gustului“ (1825). Frații Julien, celebri patiseri francezi, au creat această prăjitură după o rețetă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
genul termenului generic prăjitură. În Franța, i s-a spus la început brillat-savarin (formă atestată la 1856), după numele unui magistrat, gastronom și scriitor, Anthelme Brillat-Savarin, autor al cărții „Fiziologia gustului“ (1825). Frații Julien, celebri patiseri francezi, au creat această prăjitură după o rețetă primită de la scriitor și, de aceea, au botezat-o cu numele lui. Beșamel „sos alb făcut pe bază de lapte“ este cunoscut numai în terminologia culinară citadină. Termenul este un împrumut adaptat după pronunțare al fr. béchamel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cunoscut cuvânt din această categorie, fiind și cel mai vechi atestat (1900). În limba vorbită, are numeroase variante: ștrudir, strudul, strudur, strul, strudl. Etimonul său este germ. Strudel care înseamnă „vârtej“și care, regional, are și în germană sensul de „prăjitură“. O altă prăjitură bine cunoscută se numește cremșnit, cuvânt înregistrat recent în lucrări lexicografice (Dicționarul de neologisme, ediția a III-a), cu mențiunea că vine din germ. Kremschnitte. În marele Dicționar german-român nu am găsit însă acest termen; probabil că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
această categorie, fiind și cel mai vechi atestat (1900). În limba vorbită, are numeroase variante: ștrudir, strudul, strudur, strul, strudl. Etimonul său este germ. Strudel care înseamnă „vârtej“și care, regional, are și în germană sensul de „prăjitură“. O altă prăjitură bine cunoscută se numește cremșnit, cuvânt înregistrat recent în lucrări lexicografice (Dicționarul de neologisme, ediția a III-a), cu mențiunea că vine din germ. Kremschnitte. În marele Dicționar german-român nu am găsit însă acest termen; probabil că este un cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un cuvânt regional, format de la germ. Krem „cremă“ cu verbul schneiden „a tăia“. În română apare prima dată în Cartea de bucate a Sandei Marin (1936), glosat prin „plăcintă cu cremă de vanilie“, care trebuie să fi fost denumirea acestei prăjituri înainte de adoptarea termenului cremșnit. În Transilvania, i se spune cremeș (< magh. krémes). Tot la Sanda Marin este înregistrat pentru prima dată și cuvântul anghemaht „mâncare cu carne de miel sau de pui, gătită în sos alb de lămâie“; este un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Kirschsaft „suc, sirop de cireșe“. În aceeași carte de bucate, găsim și alți termeni neincluși în dicționarele generale, ca nussbrot și studentenbrot, ambele fiind glosate prin traducerea cuvintelor germane în română: „pâine cu nuci“, respectiv „pâinea studentului“. Sunt denumiri de prăjituri, neadaptate la limba română. Studentenbrot are în germană sensul de „chec cu smochine, migdale, stafide și alune“, la fel ca în română, conform rețetei; pe nussbrot nu l-am găsit în dicționarele germane consultate. Craflă „gogoașă“, cu variantele crafnă și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
crafnă și croafenă, vine din germ. Krapfen, cu același sens. Și acesta apare în Cartea de bucate a Sandei Marin, dar nu îl găsesc în niciun dicționar, deși este un împrumut adaptat. Un cuvânt interesant este guguluf, numele a trei prăjituri, pe care Sanda Marin le numerotează cu I, II și III, fiecare având și o explicație în germană: Kugelhuft alsacian, vienez, saxon. Guguluf este, evident, o adaptare a lui Kugelhuft, un termen dialectal german, se pare (nu apare în marele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun, cât și de Anul Nou. Originea numelui acestui preparat culinar prezintă interes din diverse motive... lingvistice. La baza sa se află cuvântul lat. placenta „prăjitură plată“, împrumutat din greacă. Româna este singura limbă romanică care păstrează acest cuvânt latinesc; celelalte limbi romanice au moștenit derivate de la lat. pop. *focacia > fr. fouace sau au împrumutat și adaptat termenul germanic *wastil „hrană“ > fr. gâteau „prăjitură“. Cuvântul plăcintă este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]