2,144 matches
-
psihologii comune ("naturale", "mecanice") și al unei atitudini afirmative față de viață și de valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o atitudine defensivă, contemplativă și complet dezinteresată, "moldovenismul" fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit, memorialistica) drept o literatură de tip
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe un ton neutru, povestea unui oarecare Anton Klentze zis și Clenciu sau "Bizu", după numele cel de taină. Ca atare, trebuie să primim cu rezerve opinia lui Marian Papahagi potrivit căreia Bizu ar avea drept sursă de inspirație acea predispoziție "muzicală" inconștientă, înțeleasă "ca o cheie a totalității creației"33, pentru că Lovinescu își contrazice aici "teoria", de vreme ce pierderea conștiinței propriei personalități e precedată de o perturbare atât a vederii ("ochii mi se împăienjenise"), cât și a auzului ("urechile îmi vâjâiau
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se vădește a fi o predispoziție temperamentală (i.e. înnăscută), față de care împrejurările concrete ale existenței nu joacă decât un rol secundar, fără a modifica esențial determinantele psihice ale personalității. De aceea, nici nu-i de mirare că peste câtva timp Bizu vrea din nou să se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la care Bizu află că toate femeile... "numai să vrai și îți cad în brațe". Dar fiul armurierului nu e capabil să-și însușească asemenea vulgară filosofie de viață. De aceea, născută fiind și din "spaima de brutalitatea vieții zilnice", predispoziția idealizantă a sufletului său se vede contrariată tot de alte și alte experiențe ("imaculata" doamnă se mai mărită de câteva ori, femeia unui colonel își otrăvește bărbatul "din dragoste", și tot "din dragoste" o preafrumoasă fată fuge în lume cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voința sa, profesor și academician. Acestui prieten (și lumii pe care el o reprezintă, simbolic) Bizu îi lasă impresia unui învins, a unui ratat 38, deși eșecul lui, din altă perspectivă privind lucrurile, ascunde satisfacția renunțării și a unei superioare predispoziții contemplativ-ataraxice. În fapt, ratarea "presupune dorința de a ajunge ceva, încordarea, dinamismul", fiind "un inconformism între realitate și voință", inconformism tradus "printr-o stare sufletească de nemulțumire și iritare". Or, eroului lovinescian ideea însăși de competiție îi pare "principial insuportabilă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de imaginație și de transfigurare) ar ține de "formă", și nu de "conținuturi" (epicul, "amintirile", "documentul" în sine). Așa se explică de ce "forma" romanului lovinescian se cristalizează atât de lent, ca o expresie sublimată a dialogului dintre "ficțiunea romanțată" (atribuită predispozițiilor inconștiente ale psihicului) și construcția arhitecturală (semn al voinței de a crea, după dezideratul călinescian, durabil și monumental). Nu întâmplător, dacă în Bizu, pentru a putea vorbi mai adânc despre sine (adică la modul impersonal simbolic, fără ajutorul confesiunii), romancierul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voluptate nouă", fetișistă, de mare intensitate, care-i oprește inima în loc) în fine, întreg repertoriul menit să pregătească și să amâne tacticos actul fatal al împreunării. Ca atare, deși e obsedat de imaginea femeii dominatoare, a femeii "domolind elementele naturii" (predispoziție caracteristică intelectualului lovinescian), Bizu se îndepărtează treptat de Rosina, al cărei sân cvasimatern și mult prea concret nu-l mai ispitește, și începe să viseze la femeia misterioasă, la frumoasa fără corp, cu profil de icoană. Indiferența Dianei îi rănește
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prozatorul va aduce din nou în prim-plan "oglinda" element simbolic, dar cu o foarte precisă menire în angrenajul epic, câtă vreme oferă autorului (și personajelor sale) posibilitatea substituirii "realității" cu analogonul ei imaginar, reduplicabil ad infinitum, după gustul și predispozițiile lectorului-privitor. Am să dezvolt observația în cele ce urmează. Deocamdată merită semnalată, repet, continuitatea epică mai firească dintre romanele al treilea și al patrulea din ciclu, ceea ce nu contrazice nicicum principiul de bază al poeticii lovinesciene, care definește opera în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
țară, la Balomirești, unde speră să-l convingă și pe Bizu să vină. Lovinescu izbutește să reconstituie în câteva pagini foarte reușite imaginea vieții patriarhale și a conacelor boierești de odinioară, reflectată într-un dublu registru, realist și idilic, în funcție de predispozițiile psihice ale celor doi dezrădăcinați (Bizu și Mili). Când puterea iluziei e suverană, întoarcerea acasă va fi celebrată cu fast, ca o sărbătoare; când însă luciditatea meschină pune la îndoială puterea dorinței, a visului, revenirea la matcă dobândește semnificația unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prim nivel, comun, de înțelegere), și nu doar grație muzicalității și sugestivității limbajului. Opinii asemănătoare întâlnim în studiile lui D. Caracostea, alt adversar al lui Lovinescu, care descrie mecanismul creativității în felul unui proces psihologic complex, determinat nu doar de predispozițiile înnăscute ale scriitorului (cum susțineau Maiorescu și discipolii săi84, "teorie" la care se raliază, principial, și Ibrăileanu, și criticul de la Sburătorul), ci și de interacțiunea cu un anumit mediu, factor menit a accentua încă și mai mult rolul evenimentului biografic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin chiar impetuozitatea lui"87. Sau, după cum afirmă criticul: "[...] de la început până la maturitate contrastul dintre înalt și teluric în iubire corespunde unei experiențe primordiale, care necontenit a cerut să fie exprimată"88. Prin urmare, dacă factorul creativ exprimă nu doar predispozițiile temperamentului artistic, ci și "tendința integrării în viață", e limpede că în toate poemele eminesciene există un substrat de experiență personală, subiectivă, ce se exprimă la modul dramatic, în forma unui conflict radical cu mediul, cu "realitatea" exterioară. Prin urmare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sensibilității moderne. Dar cum opera, tot Lovinescu zicea, nu-i decât expresia nemijlocită a unei personalități, explicația puterii de fascinație a versului eminescian trebuia căutată, nici nu-i de mirare, tot în "sufletul" poetului, ale cărui resorturi inconștiente, dictate de predispozițiile psihice ale rasei (moldovenismul temperamental), vor genera niște configurații estetice aparte, determinate (mai exact: puse în evidență) de voința creatoare, adică de acel "bovarism" teoretizat cu atâta zel de criticul modernist. Gândind lucrurile în acest fel, Lovinescu credea că întreaga
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-o împerecherea cea mai pătimașă". Voluptatea aceasta voyeuristă nu mai este însă posibilă în condițiile în care omul contemplativ/ "spectatorul" devine "actor", adică un personaj implicat, gata să subscrie oricând la mișmașurile cărnii. Când totuși intră în joc, individul cu predispoziții creatoare (poetul liric, mai cu seamă) realizează că "în posesia fizică se exasperează și mai mult nevoia contopirii și se face dovada impenetrabilității absolute dintre oameni", și asta deoarece "fiecare e o imensă solitudine; astru condamnat să călătorească pe cer
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
său, chiar dacă rezultatele concrete confirmă mai degrabă contrariul. Punând un preț mult prea mare, în teorie, pe capacitatea "voinței" (și, implicit, a "bovarismului") de a crea opere configurate la alt calibru estetic decât la cel impus de "temperament" (adică de predispozițiile înnăscute, inconștiente), Lovinescu nu mai vrea să accepte ideea că "opera" unui scriitor este doar expresia personalității sale psihice și nimic mai mult: Există numai opere care trebuiesc judecate în sine, și nu prin raportare la autori", afirmă criticul modernist
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pur exterioară, "străină", menită să adoarmă o conștiință individuală și așa precară. Și totuși, când saltul calitativ se produce (vezi diferența dintre Bizu, tipul omului "fără însușiri", și Eminescu, inadaptatul superior, care și-a valorificat în sens creator lenea moldovenească, predispoziția contemplativă) atunci automatismele de limbaj și comportament sugerează nu atât o carență, cât un exces, nu atât somnul conștiinței, cât o trezire mai grea, mai originară, modelând personalitatea umană după tiparele mitului și ale psihologiei abisurilor. Pentru că, prin clișeu (care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acordând "temperamentului" individual (expresie particulară a unui psihism colectiv, "specific"), factorului psihologic "inconștient", rolul decisiv în procesul creativității. E de reținut, în acest sens, ideea că imitația "formelor" occidentale nu se datorează atât prestigiului "formelor" în sine, cât admirației (unei predispoziții psihice înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații originale, apropiate de valoarea "formelor" împrumutate. Sensul argumentației din Istoria civilizației române moderne (care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu ușurință o sarcină dată, fără a se strădui să o finalizeze. Temperamentul: introvertit; slabă reactivitate afectivă, calmă, lentă, caracterizată prin răbdare naturală; Înclinație spre rutină, refractară la schimbare, rezistență la efort, dar lipsită de tenacitate Aptitudinile: predomină aptitudinile fizice, predispoziție spre activități sportive, de abilități practice și educație plastică. Caracterul: manifestă atitudini de colaborare În cadrul jocului, dar este evitată de colegi; Îi face plăcere să desfășoare activități de gospodărie; nu este perseverentă; comunică puțin cu ceilalți colegi; atitudinea față de muncă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate : efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta decizii raționale, concentrare slabă asupra problemelor ivite, scăderea capacității de atenție, hipersensibilitate la critică
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
efecte organizaționale: productivitate scăzută, absenteism, izolare în activitate, insatisfacție resimțită în muncă, reducerea gradului de responsabilitate, reducerea loialității față de organizație. Aceste efecte se manifestă atât la nivelul unei organizații (firme), dar și al familiei (menajului), conducând la: instaurarea oboselii, alcoolism, predispoziția la accidente, fluctuația de personal din cauza factorilor stresori existenți, tensiuni și conflicte familiale. Dar, există și persoane care, atât prin caracteristicile native, cât și prin antrenament, au reușit să „îmblânzească” stress-ul și să-l transforme într-un aliat în activitatea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
din inimă”. Învățătura privitoare la rugăciunea extatică sau de de foc e însoțită de evocări ale luminii. După cum spune Cassian în Convorbirea duhovnicească X, cântarea de psalmi din inimă sau metoda rugăciunii neîncetate pe care o învață, pot crea o predispoziție la monah pentru primirea unui har dumnezeiesc sau a rugăciunii extatice, dar nu o pot garanta. Rugăciunea de foc este însoțită în scrierile lui Cassian de lacrimi. Lacrimile pot avea două motive importante: întristarea pentru păcat și cel de-al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
alții, ei spun că România stă pe bogății ca cloșca pe ouă (sic!). Ei vor ouăle și s-au gândit cum să facă și au dat o avalanșă de formule de marxism de te înnebunește, că te pun într-o predispoziție, dacă spui ceva, aici te face antimarxist (Cătănuș: 2004a, 188). Consiliul ajunsese să fie perceput în România ca un instrument prin care anumite state își transformau prioritățile și necesitățile economice în "probleme generale ale lagărului", încercând să externalizeze costurile dezvoltării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
chiurgicale. d. Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos. În cele severe se recurge la substituție (plasma proaspată congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C și FvW). 5. Trombofilii ereditare (primare)* Tromboze unice sau recurente (venoase sau/și arteriale) sau predispoziții pentru accidente trombotice generate de o stare latentă și permanentă de hipercuagulabilitate plasmatică de cauză ereditară. Mutațiile genetice implică: - Anomalii ale unor factori de coagulare (mutația genei protrombinei și a genei factorului V și rezistența la proteina C activată), - Deficiența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
chiurgicale. d. Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos. În cele severe se recurge la substituție (plasma proaspată congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C și FvW). 5. Trombofilii ereditare (primare)* Tromboze unice sau recurente (venoase sau/și arteriale) sau predispoziții pentru accidente trombotice generate de o stare latentă și permanentă de hipercuagulabilitate plasmatică de cauză ereditară. Mutațiile genetice implică: - Anomalii ale unor factori de coagulare (mutația genei protrombinei și a genei factorului V și rezistența la proteina C activată), - Deficiența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul indivizilor ce ajung la crimă. Pentru el, recidiva constituia o dovadă a existenței unei predispoziții biologice și, în consecință, propunea înființarea unor colonii pentru criminali și izolarea lor de societate în scopul protejării societății. Consecvent cu aceste idei, el se opunea abolirii pedepsei cu moartea. Cunoscutul psiholog britanic, H. Eysenck (Eysenck, Wilson, 1975) a susținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expuși la a dezvolta acte criminale; este o teorie care explică delincvența juvenilă); 6. teoria urmelor (susține faptul că tratarea cu brutalitate a copilului de către părinți sau colegi, conduce la crimă la vârsta adultă; teoria aceasta respinge ideea moștenirii unei predispoziții genetice); 7. teoria controlului (a legăturilor și controlului social; teoria explică ceea ce-i reține pe oameni de la a deveni criminali; reprezentantul principal al teoriei, Travis Hirschi, vorbește despre patru caracteristici majore: atașamentul față de ceilalți, încrederea în validitatea morală a regulilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]