27,702 matches
-
ad-hoc. Îmi pot imagina cât îl costă ca artist ieșirea de sub pielea esteticului pentru a consemna părerea răspândită în târg despre bătrânul Jiquidi: "Omul acesta a fost, este și va fi un reacționar; un dușman al societății"(pag. 73). Breban preferă să reproducă astfel de formulări de-clarative, stridente în contextul prozei de elevație cultivate decât să lase să planeze umbra unei îndoieli. Să-l asigurăm că a preîntâmpinat toate dubiile? Dispare în acest fel orice echivoc? Deocamdată nu-l pot scuti
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
într-un acces de generozitate, Sanda Cordoș pe coperta a IV-a. Dar între cartea despre Gulag ori cea despre tortura politică realizate de Ruxandra Cesereanu și această catastrofă cu o copertă pe măsură, n-am ce face: aleg Gulagul, prefer tortura.
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
-ți iubești vrăjmașii, pe cei care te urăsc și te blestemă. Nici nu avem în jurul nostru prea dese exemple în acest sens, dimpotrivă. Trăim într-o lume a încrâncenării și urii. Sunt un orgolios cu măsură, rareori detest pe cineva, prefer să văd jumătatea plină a paharului. "Aproapele" mi-l compun familia, prietenii, colegii, cei cu preocupări sau idei similare, autorii de care mă ocup. Nu supralicitez influența pe care aș avea-o, nici printre studenți, nici printre cititori. Nu prea
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
definitiv. Lecția de civilitate, de împăciuitorism, cu contraexemplele ei exagerate și ele în scop didactic, dăunează filmului care pierde profunzimea complicatelor relații umane, astfel că uneori chiar defectele aduc nota de relativism necesar, unei linii clar trasate fiindu-i de preferat linia ce se pierde în necunoscut. Regizorului îi ies mai bine o serie de interludii familiale, precum discuția dintre bunic și nepot la un borcan de compot din care bătrînul soarbe cu un pai, scenă cu o dulceață medeleniană fără
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
prin romanul scriitorului americano-francez de monopolul pe care credeau a-l fi deținut asupra confruntării cu cumplitul lor trecut în timpul celui de-al Treilea Reich. Dacă Littell însuși subscrie la această explicație, rămîne o chestiune învăluită în mister. Scriitorul a preferat să zîmbească sibilinic, să se învăluie în fumul albăstrui al unor țigarete fine, să se concentreze mai degrabă asupra literarității romanului său decît asupra conținutului și să refuze ante-festum și post-festum, interviurile. Dacă dimensiunile receptării se vor menține la aceleași
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
-o în căsătorie pe Ulrike, fiind elegant refuzat, este cînd admirat cînd dezavuat de contemporanii lui Walser. I se reamintește acestuia, nu fără un ton de reproș, că și Thomas Mann a fost tentat de subiect dar l-a abandonat preferînd să scrie Moarte la Veneția. Agresiv, cronicarul cotidianului "Die Tageszeitung" consideră atît ultimul roman al lui Philipp Roth Exit Ghost cît și romanul lui Walser, simtpome literare ale unei "degenerescențe" datorate vîrstei, scrieri jalnice, penibile dar - printr-o tragică ironie
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
dintr-o simplă nesiguranță sau necunoaștere a limbii. Un amestec de familiar și nefamiliar resimte cititorul român și în fața formelor de plural în care se recunoaște fenomenul general al oscilației între două terminații și mai ales tendința populară de a prefera pluralul feminin în -i. Unele dintre formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente în româna vorbită la radio și televiziune în România: craveți (în loc de cravate), lămi (în loc de lame), colinzi (în loc de colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
drapează, și prin contribuția literaturii propagandistice, în aura eroică a luptei. Adevărul camuflat în silogismul citat mai sus ni-l dezvăluia Arghezi, la începutul anului 1947: Pentru că ne displace să spunem că viața șnouăț e o porcărie, ne flatăm a prefera să spunem că viața e o luptă. (...) Dragă Domnule Cititor, tot o porcărie e și viața literară, ba poate chiar mai rău"xiv. Perpetuarea atmosferei de război este necesară regimurilor totalitare mai cu seamă întrucît ea îndreptățește impunerea comandamentelor ideologice
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
evoluat sub bagheta dirijorului Jin Wang, solist fiind Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul care servește cel mai bine esteticii compozitoarei prin potențialul armonic și timbral. Concertul pentru flaut a fost scris în 1994
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
impact imediat asupra asistenței, acele scoici deținătoare de perle sonore lucitoare. Scoici tinere ce zăbovesc încă pe sub stâncile submerse ale componisticii noastre. Sara Hammarstrom, George Kentros, Mats Olofsson și Marten Landstrom ne-au făcut să credem că tânărul creator român preferă să-și exercite talentul în muzica de atmosferă a unor închipuite tablouri pitorești ori în parodierea fără prea multă ironie a unor opere imaginate ca fiind vetuste, ceea ce concordă cu setea lui enormă, pantagruelică de forme care vizează atât geografia
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Nu cumva aceeași pe care o aștepta anul trecut? Nișă... Unde-or mai fi ilustratele trimise de ea de la Nișă? Trimetea câte 2, 3 sau chiar 4 în aceeași zi, timbrate, numerotate. Uneori nu soseau în aceeași zi. Am fi preferat să ne trimită acele desene sau acuarele, schițate repede pe un bristol, cu care își "plătea" biletul la un cinematograf din orașul vechi. Cam la fel cum își "plătea" prânzurile frugale la bistroul lui Zézé, unde m-a dus în
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
vor acum exclusiv fotografii digitale, pe care să le poată introduce imediat în arhiva online. Faci un portret în mai multe variante? E obligatoriu să faci mai multe fotografii într-o ședință. Pe urmă alegi, editezi. De altfel, și revistele preferă uneori o varietate de portrete, chiar în decoruri diferite. Iar portretele multiple sînt, adesea, o necesitate a momentului. Cînd Studs Terkel a trecut pe la mine, acum cîțiva ani, pentru o ședință foto ce se anunțase a fi scurtă, și a
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
să fim votați numai de către români! Măcar geopoliticul înseamnă simpatie față de artiști din altă țară și, poate, apreciere față de o reprezentare superioară: Moldova nu ne-a dat decât 10 puncte (vai, dramă, țipete, păr smuls din cap, trădare!), dar a preferat o piesă foarte bună și o cântăreață și frumoasă, și talentată (Ucraina, locul 3, 214 p.). În plus, dacă tot ne-am legat de participarea basarabeană, acuzând că au avut un show asemănător cu al nostru (ni l-au furat
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
pot difuza pe posturile de radio sau nu. Nu sunt de acord cu ei, dar nu am ce face, poate și din acest motiv ratingurile unor posturi tv muzicale sunt la pământ. Eu nu le mai urmăresc de multă vreme, prefer Youtube, acolo aleg să ascult ce vreau. E păcat, pentru că sunt oameni extraordinari, trupe bune care fac lucruri de calitate, dar nu au unde să se exprime. Din acest motiv sunt bune Facebook și Youtube, și mă bucur că oameni
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
în vreme ce - cam pe aceeași filieră - insula Christinei Domestica se mută ceva mai la nord, din județul Bacău în mijlocul orașului Botoșani. Adevărul e că Dan Sociu manifestă o oroare, s-ar zice naturală, față de tot ceea ce amenință să devină modă democratică. Preferă să practice un fel de avangardă cu efect controlat. Al cărei moment explozie nu se lasă nici așteptat prea mult, dar nici intuit prea ușor. De la pasiunile recente pentru consemnarea măruntelor amintiri din comunism până la - aleg un alt exemplu din
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
marele omagiat al Festivalului a fost un extraordinar artist al arcușului - a propus o lucrare care se cântă destul de rar, ceea ce nu înseamnă că nu are locul ei binemeritat în repertoriul specific: Concertul pentru vioară op.15 de Benjamin Britten, preferat probabil și pentru faptul că anul 2013 reprezintă o dată la care se aniversează 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai cunoscuți compozitori moderni britanici (comemorare alăturată celei pentru Richard Wagner la care se consemnează 200 de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
tematice, Ländler -ul cu Trio , variațiunile pe Frère Jacques și Dall’inferno al Paradiso, ca „o expresie neașteptată a unei inimi profund rănite” - cum nota autorul - s-au succedat fără contrastele căutate pe care le-a impus tradiția. Dirijorul a preferat să creeze mai mult o atmosferă propice meditației decât să profileze capacitățile narative și descriptive ale lucrării și, pentru acest motiv, a creat o stare de așteptare care a luat sfârșit doar odată cu simfonia. Semyon Bychov a etalat o concepție
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Suntem foarte mândri că în acest an am reușit să sprijinim și financiar participarea reprezentanților noștri la Eurovision! Avem încredere că vor face cinste României” declara premierul Victor Ponta, care a fost chiar în sală la Copenhaga. Dar am fi preferat să susțină o creație românească (autorii au fost străini), cât despre mândria locului 12... Cum bine scria “Libertatea”, în absența compozitorilor importanți, care fug ca dracul de tămâie de aranjamentele de la TVR, organizatorii preselecției naționale (anul acesta responsabilă a fost
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
bombardament, a catedralei “Sfânta Vineri” sub loviturile demolatorilor, a sepulcrului legendarului Orfeu sub agresiunea ploilor ce îl șterg de pe fața pământului. Theodor Grigoriu le include într-o aceeași reacție, ce aparține și posibilului arhitect care ar fi fost, dacă nu prefera calea muzicii. Despre Ovidiu, simbol de destin poetic reverberând din antichitate, muzicianul sugerează un alt orizont de trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
cunoscute, clasice, o modulație în zona Subdominantei, urmată de o alta către Dominanta Dominantei, pentru a reveni, în repriză, la tonalitatea inițială. Ceea ce este aici doar intuit, va fi argumentat și explicitat ulterior din perspectivă metafizică. Lanțurile de fraze sunt preferate perioadelor de tip clasic sau romantic. Armonia este încă simplă, previzibilă, aproape convențională, exploatând mai ales relația tonică-dominantă și acordurile micșorate cu septimă mică ori micșorată. Interesul pentru originalitatea formei (cu toată stângăcia ei), care contopește elemente ale formei de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensațiile, decât să fiu mistuit de ele”. Amestecul unui impuls frenetic cu imagini coborâte în suflet formează baza dispozițiunii lirice în spiritul creator al lui Chopin. Dela Mazurkă - dansul sufletului polon, străbătută de freamătul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și-a îndeplinit acest dificil rol. De multe ori l-am primit în casa noastră ca pe un foarte drag prieten și oaspe. Din când în când era însoțit de frumoasa sa soție, moldoveancă neaoșe și grozav de gospodină, care prefera însă să nu-și părăsească casa patriarhală din vechiul Iași. Deseori am fost găzduită în această casă cu prilejul deselor mele concerte din Iași, oraș ce-mi era atât de drag întotdeauna. Tot acolo, nelipsiți la concertele mele am cunoscut
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
celebră piesă, ca și “Mandolinata” și altele din vremea începuturilor, ridi- când spectatorii în picioare! Spectacolul “Petre Geambașu la aniversare” de la Sala Palatului a reușit să umple incinta în condițiile unei concurențe acerbe și, am spune, neloiale (căci organizatorii noștri preferă soluția comodă a aducerii unor vedete străine, câștigând bani mulți, în loc să sprijine talentele autohtone, pe seama cărora și-au făcut un nume și, să recunoaștem, bunăstare...): frontispiciul impozantei săli era împânzit cu bannere uriașe anunțându-ne concer- tele cu Tom Jones
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
Cetatea și agora Liviu DĂNCEANU Pe bună dreptate, observatorul avizat poate remarca faptul că, în vreme ce artistul tradițional avea drept loc de studiu predilect cetatea, artistul contemporan preferă agora, așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
bun barometru al talentului muzical. Asemenea unui seismograf, imediat înregistra cele mai fine nuanțe ale unei muzici. Totodată, standardele estetice îi erau extrem de înalte și nu îi intrai în voie prea ușor. Capricios și intransigent, rareori lăuda. De cele mai multe ori prefera să tacă, încuindu-te în afara gândurilor sale. Nu l-am auzit niciodată spunând vreun cuvânt de complezență. Știa unde e adevărul și profunzimea. Le cunoștea sălașul și cotloanele. Când se întâlnea cu cineva în același gând, spunea doar atât: “Păi
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]