3,060 matches
-
puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.; Rodman, G. (1991), Understanding Human Communication, Rinehart Winston Inc., Chicago. Adler, R.; Towne, N. (1991), Communication et interaction, Études Vivantes, Montréal. Altman, D.; Cheswick, A. (1987), Pregnant Relationship Typology in Social Groups, S.P. Symposion, Londra, Birmingham. Attallah, P. (1991), Théories de la communication, Presse Universitaire, Québec. Boone, E.J.; Safrit, R.D.; Jones, J. (2002), Developing Programs in Adult Education, Waveland Press Inc., Illinois. Boyle, P.G. (1981), Planning Better Programs
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia influență asupra managementului este dată de specificul activității de educației a adulților. În
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și propria experiență de viață Orice situație de învățare nu începe de la zero, ci se bazează întotdeauna pe cunoștințe prealabile și pe o anumită experiență cognitivă, de viață etc. a celor ce învață. Acest lucru este cu atât mai pregnant în procesul realizării învățării la vârsta adultă, fapt care ușurează și, în același timp, complică realizarea învățării. Astfel, cunoștințele și experiența de care dispun adulții ușurează procesul învățării, facilitând înțelegerea noilor conținuturi, integrarea lor în structurile mentale deținute (deja) de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
terapiile complementare a detonat prognosticul lugubru, atât de răspândit până nu demult, că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în nici un caz propriu-zis „didactice”, dată fiind diminuarea pregnantă a normativizării și a didacticismului însuși, la nivelul educației adulților. Printre aceste principii, există unele care vizează aspecte de proiectare și concepere a cursurilor, pentru atragerea cursanților, orientare ce apare mai ales în spațiul german. Dintre principiile analizate de literatura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.; Rodman, G. (1991), Understanding Human Communication, Rinehart Winston Inc., Chicago. Adler, R.; Towne, N. (1991), Communication et interaction, Études Vivantes, Montréal. Altman, D.; Cheswick, A. (1987), Pregnant Relationship Typology in Social Groups, S.P. Symposion, Londra, Birmingham. Attallah, P. (1991), Théories de la communication, Presse Universitaire, Québec. Boone, E.J.; Safrit, R.D.; Jones, J. (2002), Developing Programs in Adult Education, Waveland Press Inc., Illinois. Boyle, P.G. (1981), Planning Better Programs
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia influență asupra managementului este dată de specificul activității de educației a adulților. În
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mijloace de învățământ • activarea unor funcții psihomotorii, a unor reflexe; aceste aspecte sunt sesizate în cazul jocurilor pe calculator care cer: îndemânare, coordonarea rapidă și fină a mișcărilor, luarea de decizii rapide; • creativitate tehnică, inventivitate; • stil de muncă independent, purtând pregnant caracteristicile personale. În ceea ce privește modul de utilizare, putem prezenta următoarele variante de lucru: • crearea de teste grilă, rezolvate prin intermediul calculatorului; • folosirea calculatorului ca suport de informație vizuală, recurgând la posibilitățile acestuia de a realiza imagini dinamice, prin opoziție cu imaginea fixă
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
expresie artistică. În afara acestor surse privilegiate pot fi descoperite Însă repere pe Întreg spațiul literar, În proză, poezie, dramaturgie, critică și istorie literară. Se distinge, poate, romanul, care, datorită vocației sale narative și descriptive, este mai apt să redea reprezentări pregnante ale celuilalt, atât sub raport calitativ, cât și cantitativ. Aș diferenția, În acest ansamblu atât de vast al surselor, textele În care prevalează intenționalitatea imagologică (literatura de călătorie, descrierile literar-documentare ale unui spațiu exterior, comentariile și eseurile privitoare la realități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
populare, le mânuiește cu suplețe (cu câteva licențe de ritm, versurile 5, 16, 19, 26), practică enjambement-ul (strofa a III-a) și asonanța (versul 17). Personificarea utilizată, maniera de redare a personajului feminin, ca și cele câteva imagini mai pregnante (strofele V și VI, structura contrastivă, oximoronică, a strofei a II-a) trimit, de asemenea, la o serie de motive folclorice de largă circulație. Prin refren Însă, ca și prin tema specific romantică a nestatorniciei și capriciului feminin, bucata prezintă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lipsite de complexitate și de nuanțe, fiind constituite din câteva caracteristici distinctive atribuite grupului respectiv, adeseori chiar dintr-o singură trăsătură, considerată definitorie pentru acesta. În pofida sărăciei lor de conținut (sau poate tocmai de aceea), stereotipiile etnice populare sunt deosebit de pregnante, se Întipăresc cu putere În mentalul colectiv și se repetă cu insistență, având o mare capacitate de rezistență În timp. În momentul În care se intră În contact cu un individ aparținând unei etnii străine, cu atât mai mult uneia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe poalele muntelui, spre mare, Într-o „neregularitate Înfricoșată”, Îi produc o impresie puternică. Desigur, ochiul cel mai receptiv Îl are Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Frumusețea golfului napoletan sau insolitul Vezuviului Îi transmit acestuia un mesaj cel puțin tot atât de pregnant precum cel al Italiei artistice sau antice. Acest tip de interes e nedespărțit de cel pentru faptul cotidian, pentru culoarea locală, obiceiuri, moravuri sau psihologie italiană. În ciuda aspectului clasic al călătoriei sale, Cipariu XE "Cipariu" prefigurează În mod clar deschiderea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
său, destinul sau soarta nu se manifestă ca o compensație a unei condiții peiorative pe plan social și nici nu se folosește de ea pentru această calitate, ci, pentru caracterul excepțional pe care-l are. Unul dintre rolurile cele mai pregnante ale evenimentului, rolul cel mai precis specializat, este cel al moașei. Există o zi a moașei, ce reafirmă periodic legătura stabilită Între nepot și moașa, legătură pecetluită odată cu nașterea. Legenda numește sumar acțiunile moașei și o face pe aceasta să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe cap și i-a spus: de-amu eu sunt al tău și tu ești a mea. Busuiocul consfințește În acest caz alegerea făcută. Pentru cei tineri, preocupați de Împlinirea maritală, busuiocul este planta Învestită cu rolul ritual cel mai pregnant. Este cu atât mai accentuată funcția lui premaritală, cu cât folosirea În acest sens apare prefigurată Încă de la vârsta primei copilării. În măsura În care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea Împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va fi unul dintre elementele prin intervenția cărora
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
alergam șapte ture de stadion (3 km!), animat de imaginea idolului meu sportiv de atunci, alergătorul de fond Emil Zatopek - și eu, cel de acum, nu are asupra mea niciun efect (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În astfel de contexte, sensul pregnant al prepoziției dintre sau între este circumstanțial (în speță, locativ sau temporal). --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
-și atenția pe secvența următoare din relativă. Ca anaforic, relativul se găsește aici într-o situație extremă în ceea ce privește gradul de accesibilitate − este în vecinătatea absolută a sursei referențiale, deci e aproape inutil pentru vehicularea informației referențiale. Rolul său cel mai pregnant este aici cel de pivot structural pentru restul enunțului, ceea ce îl apropie de statutul de relator. Din punct de vedere sintactic, însă, relativele din joncțiunile clișeizate sunt relativizatori, pentru că lanțul anaforic care leagă antecedentul, relativul și categoria relativizată este încă
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
se afirma În același timp ca individualitate unică și exemplar de serie devine din ce În ce mai dificil de armonizat, de soluționat. Deși fiecare individ dorește să Își consolideze sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional, adoptându-i obiceiurile, ritualurile, Însemnele, apare pregnant și comportamentul de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează tendința de afirmare și impunere a unicității individului. Acest comportament are ca efect fenomenul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continue programul de dezvoltare a bombei cu hidrogen. Această decizie neașteptată provoacă înfierarea sa ca element dăunător securității statului și este demis din funcție. Încearcă să se reîntoarcă la viața academică, dar moare cu anatema de trădător. Fenomenul Oppenheimer reprezintă pregnant conflictul dintre "cunoaștere" și "conștiință", momentul de ruptură a coexistenței celor două spirale, fără de care activitatea cerebrală armonioasă nu poate exista. "Fenomenul Oppenheimer" mitizează tragedia Hiroshima-Nagasaki. La Nagasaki, bomba de 6,4 kg plutoniu, a ucis 74.000 de oameni
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]