3,896 matches
-
a fi agitat și ușor nervos e ceva ce mi-a stat în fire întotdeauna timp de 6 minute pentru fiecare nouă clasă: 5 minute înainte și un minut după ce începea prima întâlnire. Același lucru este valabil și în cazul prelegerilor mele colocviale și pentru toate celelalte feluri de apariții publice. Chiar dacă mai aveam multe lucruri de învățat despre predare, mă gândeam că pot să fac față. M-au surprins întotdeauna începătorii care spuneau că nu știu cum să predea. Nu și-au
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pentru retorică în cazul studenților din anul întâi, sau istoria pentru cei din anul doi, sau astronomia pentru absolvenți? Nu pretind că știu toate răspunsurile, dar m-am străduit mulți ani să le găsesc. Dacă mi-ați extinde timpul acordat prelegerii mele cu măcar încă o oră sau, pentru a fi mai aproape de realitate, cu măcar încă o lună, aș putea încerca să vă povestesc despre câteva din tehnicile în care m-am aventurat în mod fericit. Prezentarea mea de astăzi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
psihologică poate fi considerabilă, chiar și atunci când lucrurile merg bine. În funcție de propria ta personalitate, acest lucru poate fi o problemă majoră sau doar una minoră, dar poți lua măsuri de reducere a tensiunii. Interacțiunea cu ceilalți colegi prin participarea la prelegeri, seminarii și conferințe îți lărgește orizontul și, în același timp, îți asigură un important suport social. Prea multă izolare și introspecție pot fi periculoase, iar timpul petrecut în conversații aparent anoste nu este deloc un timp pierdut. Colaborarea, la început
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cea mai bună demonstrație, sau există una mai naturală și mai elegantă? Care este cel mai general context în care rezultatul este adevărat? Dacă vei continua să-ți pui singur astfel de întrebări în timp ce citești o lucrare sau asculți o prelegere, atunci mai devreme sau mai târziu va apărea o licărire de răspuns o posibilă cale de cercetare. Când mi se întâmplă mie acest lucru, fac întotdeauna o pauză pentru a urmări ideea, să văd la ce conduce, dacă va rămâne
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să revii la vechiul drum. Adeseori decizia nu este o renunțare clară eu însumi am revenit de multe ori la o idee anterior abandonată, dându-i o nouă șansă. Ca o ironie, ideile bune pot apărea pe neașteptate dintr-o prelegere sau seminar de slabă calitate. Eu însumi m-am aflat deseori în situația de a asculta o prelegere în care rezultatul era frumos, dar demonstrația era urâtă și complicată. În loc să încerc să urmăresc la tablă o demonstrație dezordonată, mi-am
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ori la o idee anterior abandonată, dându-i o nouă șansă. Ca o ironie, ideile bune pot apărea pe neașteptate dintr-o prelegere sau seminar de slabă calitate. Eu însumi m-am aflat deseori în situația de a asculta o prelegere în care rezultatul era frumos, dar demonstrația era urâtă și complicată. În loc să încerc să urmăresc la tablă o demonstrație dezordonată, mi-am petrecut restul orei gândindu-mă cum aș putea face o demonstrație mai elegantă. De obicei, dar nu întotdeauna
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
serie de poziții confortabile și "respectabile". Am avut foarte puțin de a face cu rutina anostă din universități. Urăsc "predarea" și a trebuit să predau puțin, puțina activitate de acest fel fiind aproape în întregime supervizare a cercetării; îmi plac prelegerile și am susținut multe prelegeri la clase extrem de capabile; și am avut întotdeauna suficient de mult timp liber pentru cercetări, care au constituit singura mare și constantă fericire a vieții mele. Mi-a fost ușor să lucrez cu alții și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
respectabile". Am avut foarte puțin de a face cu rutina anostă din universități. Urăsc "predarea" și a trebuit să predau puțin, puțina activitate de acest fel fiind aproape în întregime supervizare a cercetării; îmi plac prelegerile și am susținut multe prelegeri la clase extrem de capabile; și am avut întotdeauna suficient de mult timp liber pentru cercetări, care au constituit singura mare și constantă fericire a vieții mele. Mi-a fost ușor să lucrez cu alții și am colaborat pe o scară
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
elevii care au probleme fizice sau emoționale. Cu toate acestea, lăsând la o parte cele câteva schimbări superficiale, ființele umane transportate printr-o minune din anul 1900 ar recunoaște multe din cele care se întâmplă astăzi în clasă, cu preponderență prelegerea, accentul pus pe exercițiu, materiale decontextualizate și activități, începând de la lecturi de bază și până la teste săptămânale de ortografie". (Gardner, 2004, p. 44) Ideea este reluată și de Salman Khan: "Un studiu absolut șocant, efectuat în 1989, a scos la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a fost cunoscut și trebuie combinată cu a treia regulă, care solicită ca repetițiile să varieze în formă și conținut (contexte diferite, momente diferite, scopuri diferite etc.). Să amintim în acest sens afirmațiile lui Alain de Botton, cu privire la diferența dintre prelegere și predică, dintre modul în care încearcă să convingă și să educe reprezentanții bisericii și reprezentanții universităților: "Tehnicile de care mediul academic se teme într-atât accentul pus pe legătura dintre ideile abstracte și viața noastră, interpretarea lucidă a textelor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale cercetări agronomice din țară, dar cu precădere cu cele ale prestigioasei stațiuni de cercetare agricolă Suceava. De un real și consecvent sprijin a fost în desfășurarea cursurilor organizate de Casa Agronomului pentru instruirea inginerilor din producție. Personal a ținut prelegeri pe diferite teme, dar în special pe cele care se refereau la cultura porumbului. A pus accent pe cel timpuriu, adecvat zonei din Suceava, mai ales că a și creat prin cercetări asidui un nou soi de porumb cu perioada
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pus accent pe cel timpuriu, adecvat zonei din Suceava, mai ales că a și creat prin cercetări asidui un nou soi de porumb cu perioada de vegetație mai scurtă. Dar, constant, a ținut să fie prezenți cu reale și documentate prelegeri, mai toți colaboratorii și colegii de nădejde ce l-au ajutat în realizările stațiunii. Mă refer la câțiva ingineri și doctori în științele agricole: Popovici Dumitru (director adjunct ce răspundea de bunul mers al cercetărilor din stațiuneă, Scurtu Dumitru, Reichbuch
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Mai mult decât din discuțiile idealist-romantice, Baader preia conceptul de nihilism din cultura franceză, mai cu seamă de la Joseph de Maistre, și îl folosește în două scrieri: în articolul Despre catolicism și protestantism (Über Katholicismus und Protestantismus, 1824) și în prelegerea academică inaugurală intitulată Despre libertatea inteligenței (Über die Freiheit der Intelligenz, 1826). În primul text Baader susține că protestantismul ar fi stat la originea, pe de o parte, "unui nihilism științific, distructiv" și, pe de alta, unui "pietism (misticism) neștiințific
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vechi sau noi"35. Nihilismul este identificat aici cu dezagregarea "adevărurilor sacre", așadar cu distrugerea normelor și regulilor tradiționale care funcționau ca principii ale coeziunii sociale. Originea unui astfel de nihilism este detectată în exercitarea necontrolată a raționalității științei. În prelegerea academică inaugurală din 1826, această accepție a termenului va fi precizată ulterior. "Nihilismul" este definit aici ca un "abuz al inteligenței distrugător pentru religie" și este asociat cu "obscurantismul", așadar cu interzicerea la fel de reprobabilă a folosirii sale derivate în parte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apărută mai întâi în 1901, într-o a doua ediție mai mult decât dublată în 1906, și în sfârșit, ediția cu aparatul critic al lui Otto Weiß în 1911145. Mai știm că în timpul studiilor universitare la Freiburg, Heidegger a frecventat prelegerile despre Nietzsche ale lui Rickert, neokantian eminent, preocupat să aducă lumină asupra originii problemei filozofice a valorilor în gândirea nietzscheană. În teza de abilitare Doctrina categoriilor și a semnificației la Duns Scotus (Die Kategorien- und Bedeutungslehre des Duns Scotus, 1916
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândirea sa. Astăzi, pornind de la textele publicate în Gesamtausgabe, putem identifica și mai precis momentul de cotitură, care poate fi situat în timpul cursului universitar din 1929-1930. Aici Nietzsche apare în două momente semnificative: prima oară, când se dedică o întreagă prelegere pentru a arăta în ce mod criticile civilizației realizate de Spengler, Klass, Scheler și Ziegler depind în ceea ce privește constituirea lor filozofică de Nietzsche, și mai exact de antiteza dintre apolinic și dionisiac pe care toți aceștia o reiau cu accente de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și dionisiac pe care toți aceștia o reiau cu accente de fiecare dată diferite, folosind-o drept categorie a filozofiei istoriei în scopul unei critici a prezentului 147. Nietzsche apare apoi încă o dată la sfârșitul cursului, când Heidegger își încheie prelegerile în mod plăcut recitând "trunknes Lied" ("Cântecul beat") din Așa grăit-a Zarathustra. Aceste două menționări reprezintă semnale inconfundabile ale apropierii incipiente de Nietzsche, care are loc în timp ce Heidegger își radicalizează progresiv desprinderea de tradiția metafizică și află în gândirea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
îl elaborează și îl confirmă pe acesta pornind de la cel dintâi. Nietzsche devine un fel de fir călăuzitor și punct de reper pentru a gândi în mod radical negativitatea care este inerentă ființei. Problema, după cum se știe, apăruse deja în prelegerea inaugurală Ce este metafizica? (Was ist Metaphysik?, 1929). În aceasta se făcea trimitere la imposibilitatea de a avea experiența nimicului prin simpla negare logică a ființării, și se afirma dimpotrivă exigența de avea în acest sens o experiență mai originară
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
H. Pink este un autor de succes în Statele Unite ale Americii, cărțile sale fiind best seller-uri. Totodată, el ține cursuri pentru corporații, asociații și universități din întreaga lume despre transformarea economică și despre "noul loc de muncă". O astfel de prelegere, cu titlul original The surprising truth about what motivates us (trad. rom., Surprinzătorul adevăr despre ceea ce ne motivează), a fost ținută pentru "Royal Society for the encouragement of Arts, Manufactures and Commerce" (RSA Societatea regală pentru încurajarea artelor, manufacturilor și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ianuarie 1864, între cei 22 de elevi ce începeau cursurile acestei școli. Creangă împlinea 27 de ani, avea deja familie, soție și copil și activa drept diacon în rândul clericilor. La școală audia cursurile a doi profesori, T. Maiorescu ținând prelegerile de pedagogie, gramatica limbii române, metodică și compunere, muzica fiind predată de Teodor Burada. Ion Creangă a frecventat cu regularitate cursurile școlii, fără a-și neglija îndatoririle de serviciu. După întâiul an de studiu este singurul distins cu premiul I
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ori în sus și în jos; cei care au memorie vizuala învață mai ușor pe bază de scheme, desene, grafice etc.; 37 ¾ memorie auditivă când ochii se mișcă dreapta stânga; cei care au memorie auditivă vor reține mai ușor în timpul prelegerilor și este bine să învețe cu voce tare; ¾ memorie senzitivă când ochii vor fi orientați cu precădere spre dreaptajos. Memorarea intenționată poate acționa în doua feluri: ¾ logic, atunci când înțelegem ceea ce memorăm; ¾ mecanic, atunci când repetăm informațiile, fără a le înțelege. Este
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
gospodărire etc.); întâlniri în cadrul lectoratelor pe școală (episodice). (Cosma, T., 2001, p. 44) Alături de exigențele funcționale pentru asigurarea eficienței întâlnirilor cu părinții sunt prezentate și următoarele metode, frecvent abordate: „dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Cosma, T., 2001, p. 44) Alături de exigențele funcționale pentru asigurarea eficienței întâlnirilor cu părinții sunt prezentate și următoarele metode, frecvent abordate: „dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
metode, frecvent abordate: „dialogul / dezbaterea, discuția liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
liberă (seminarul); proiecțiile video (filme, prezentări PowerPoint); expunerea (prelegere, explicația), lectura; întâlnirile pe grupe de părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei pentru sprijinul oferit de școală în
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]