6,389 matches
-
de dorit, ca-n Posturi să fim înfrânați Întâi la gând, vorba și faptă și-apoi la brânză și cârnați... Să nu uităm că nazirereii, nu beau în Post nici pic de vin ; Să nu stârnească alte pofte, chiolhanuri cu pretext festin ; Nu aveau voie nici la struguri, nici la machiaj sau bărbierit ; În zilele afierosirii, se înfrânau în mod smerit ! Dacă luăm model furnică, din vreme ne-om gospodari Și-om asculta de Sfanțul Pavel și pentru DOMNUL vom posti
DE-AVEM VOINTA, VOM POSTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377498_a_378827]
-
cu toții. Așa că m-am hotărât să-i propun soției mele să-și lase casa părintească și să ne mutăm la oraș, într-o cameră cu chirie, așa cum stăteau zeci de familii ca noi, iar în favoarea acestei propuneri am găsit destule pretexte, demne de luat în considerare. La început, sugestia mea a surprins-o și, bineînțeles, a nemulțumit-o! Plecarea din casa părintească era contrară înțelegerii noastre, căci acolo existau multe facilități pentru ea. Totul era rezolvat de mama ei, care o
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
era înnebunită după bărbați. Toți cei care-i acceptau perversiunile erau promovați cu succes, în funcții, luau ușor inspecțiile pentru grade didactice. Când venea în control sau la inspecțiile din licee, doamna Cobe îi chema imediat, pe acești profesori, cu pretextul să le arate operația ei recentă, ce i se făcuse la ovare. Și ìi plăcea mult, să i se povestească bancuri, de natură sexuală. Bărbații serioși însă și profesoarele femei erau complet marginalizate. În socialism, un asemenea comportament nu exista
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
pot să abordez, în funcție de stare, cam toate subiectele și temele majore în aproape toate tehnicile. Alegerea subiectelor nu reprezintă o greutate, fiecare dintre ele reprezintă o provocare și un mod de a ma exprimă, subiectul în sine fiind doar un pretext. Mara Circiu: Vă este greu să vă despărți de lucrările dvs.? Mihai Olteanu: Nu greu, foarte greu, simt că de fiecare dată pleacă o parte din mine, dar, în același tip este și o bucurie știind că vei bucură oamenii
LUMINA SI CULOARE-INTERVIU CU PICTORUL MIHAI OLTEANU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378888_a_380217]
-
adăugat în buzunarul inimii mele alături de alți prieteni de suflet. „Despre Constantin T. Ciubotaru s-a spus întotdeauna că este „un necontenit și un neobosit spectacol” prin faptul că veselia, gluma, ironia, (auto)persiflarea nu au la origine un anumit pretext, o anumită conjunctură, ci fac parte din ființa lui de „român veritabil care traduce totul în gama comicului”(Liviu Comsia), chiar și atunci, adaugă N. Dina, când este vorba de lucruri grave, chiar tragice, fiindcă, nu-i așa, romanul face
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față. Prin pana sa, ele se obiectivează, devin
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
fi fost în stare să ajungă numaidecât acasă, fără îndemnul cuiva. Ceea ce nu-mi era prea clar, era cum de îi venise calului nebunia să urce singur dealul. Sau poate fata îl mânase chiar ea, cu mâna ei, ca să aibă pretext să treacă pe la Observator? Cine știe? Treaba ei. La urma urmei eu aveam alte preocupări. În plus, gândul meu era la Adelina, gând pe care îl prețuiam tare mult! N-am mai zăbovit mult și m-am întors la cabană
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
pleșuvi de idei. • Și nu uita că nu orice superior ți-e superior... • Pentru cei din Honolulu, Europa este exotică. • Nu întotdeauna e bine să ai dreptate. • Prejudecată: Greșelile de tipar se „strecoară". • Binefăcătorii sunt întotdeauna suspectați. • Scuzele, explicațiile și pretextele îmbogățesc fantezia... • Nu toți cei care îți sar în ajutor au de gând să te salveze. • Doamne, de ce nu i-ai făcut pe țânțari vegetarieni?! Vremurile s-au schimbat, ciobul râde și de oală întreagă. • M-ați auzit pe mine
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
Sub regimul antonescian, în perioada anilor 1941-1943, a fost preot misionar în câteva sate din Transnistria, precum și la Odessa. Intransigența sa confesională și națională, asimilată vederilor politice de dreapta (legionarismul era obsesia fierbinte a epocii), i-a atras ulterior, sub pretextul refuzului de a face serviciul militar, arestarea și chiar condamnarea la moarte. Dumnezeu a vrut ca sentința să nu fie executată, iar râvnitorul teolog basarabean să-și urmeze chemarea monahală, învrednicindu-l să fie ieromonah și apoi arhimandrit, iar o
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
lor nu sunt ficționale, ci încărcate de realitate. În acest context, romanul Părintelui Arhimandrit Paulin Lecca ar putea surprinde dacă nu am afla, citind Postfața criticului Valeriu Cristea, că este vorba de o autobiografie mascată de un nume fals și pretextul găsirii unui jurnal în podul Mănăstirii Frăsinei. Puțini scriitori s-au încumetat să se refere exclusiv la probleme monahale. Dintre aceștia ne amintim de Damian Stănoiu și Tudor Arghezi (ambii foști viețuitori în mănăstire), precum și de Vasile Voiculescu. Dar toți
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
fi biciuiți în piață, ca niște animale. Cei care se opun sunt împușcați, iar trupurile neînsuflețite sunt lăsate pe șosele zile întregi, spre a le arăta civililor prețul răzvrătirii. Școlile din oraș în care învățau fete au fost închise, sub pretextul că instituțiile respective răspândesc păcatele Vestului; femeile din localitățile unde ISIS face legea nu mai au voie să iasă pe străzi decât însoțite de un bărbat și acoperite din cap până în picioare. O publicație franceză a scris despre islamiștii aparținând
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
povara timpului ce se rostogolește spre asfințit. Într-un târziu , ”lumina plânge” în zbaterea atâtor clipe: ” Sus, pe deal, lumina plânge,/Curcubeiele s-au frânt,/ Codrul ramurile-și frânge / Plecându-se la pământ.” (Plouă peste mine). Anotimpurile par a fi ”pretextul” validării acestor trăiri.Sigur, natura este și locul unde poetul își găsește liniștea, este sursa de inspirație și bucurie. Fiecare ... Citește mai mult Să uit de bezna lumii trecătoare...În luna mai, 2016, vede lumina tiparului volumul de poezii ”Călător
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
povara timpului ce se rostogolește spre asfințit. Într-un târziu , ”lumina plânge” în zbaterea atâtor clipe: ” Sus, pe deal, lumina plânge,/Curcubeiele s-au frânt,/ Codrul ramurile-și frânge / Plecându-se la pământ.” (Plouă peste mine). Anotimpurile par a fi ”pretextul” validării acestor trăiri.Sigur, natura este și locul unde poetul își găsește liniștea, este sursa de inspirație și bucurie. Fiecare ... XVIII. PRESCRIE-MI, TE ROG, O DRAGOSTE..., de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Doctore
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
recunoștiință, Ursul flămând de sânge românesc ne-a impus ca un merit al lor, retrocedarea Basarabiei. Marele cunoscător al istoriei naționale, Omul moral și martor al acelei vremi, Mihail Eminescu, protestează: „Rusia nu poate lua Basarabia pentru că nu are nici un pretext binecuvântat de-a ne pedepsi atât de aspru; iar noi nu i-o putem da, pentru că, la urma urmelor, nu avem dreptul de a dispune după placul nostru de această parte din țara noastră... Basarabia întreagă a fost a noastră
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
îndreptățit, așadar Saint-Just să afirme că: „Toate artele au produs lucruri minunate, numai arta guvernării a produs doar monștri.” (ibid. p. 9) Mercenarii politici contemporani utilizează exclusiv toate resursele de care dispun prin stratagemele puterii lor lipsite de scrupule. Sub pretextul <>, ei încalcă flagrant legea naturală, bunul simț și legea morală divină. La această trudă, desigur pune umărul și recomandările, precum și încâlceala studiilor, care transpiră și ele pas cu pas..., prin ei și prin tehnocrații înșiși. Așadar, preocuparea de căpetenie a
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
stigmatizantă, am putea-o defini, și o reparametrizare a răului, care au erodat continuu la temelia bunelor intenții primare (pornind de la ideea că ele au existat). Excluderea definitivă a Ființei umane din filosofia sa specifică, iată prioritatea globalizării, în numele unui pretext deloc persuasiv al progresului colectiv necesar (am mai abordat cu ani în urmă un asemenea subiect complex). După ce și-a desacralizat, prin varii modalități de exploatare, ... Citește mai mult „Haideți spre altă flacără!”Panait Istratiîncă din faza ei inițială, globalizarea
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
stigmatizantă, am putea-o defini, și o reparametrizare a răului, care au erodat continuu la temelia bunelor intenții primare (pornind de la ideea că ele au existat). Excluderea definitivă a Ființei umane din filosofia sa specifică, iată prioritatea globalizării, în numele unui pretext deloc persuasiv al progresului colectiv necesar (am mai abordat cu ani în urmă un asemenea subiect complex). După ce și-a desacralizat, prin varii modalități de exploatare, ... X. MAGDALENA ALBU - GEORGE CALBOREANU - DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENȚIAL..., de
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față. Prin pana sa, ele se obiectivează, devin
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
felicitat și m-a îmbrățișat. A fost un lucru minunat și de suflet. Sunt lucruri care se întâmplă uneori în tăcere și pe care le tatuezi pe suflet. Nu știu dacă tăcerea degradează sau împlinește, știu doar că, indiferent de pretext, viața este un experiment, un refugiu și rareori un crez. Gheorghe Grigurcu, tăcut, s-a refugiat în cuvinte. Acest refugiu i-a întărit capacitatea creativă și pofta intelectuală. Spuneam cândva că cel care suferă se contopește cu ființa și devine
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
trage seva din sinele Neamului devine la rândul său sinele colectiv al comunității și al universalității. Romantismul lui Eminescu e cosmic-filosofic-Luceafărul, Sărmanul Dionis... „În Sărmanul Dionis, arată fostul meu coleg profesorul-scriitor Nicolae Tudor, filosofia se îmbină cu literatura, prima devenind pretext pentru cea de-a doua. Anii studiilor la Viena, pentru Eminescu au deschis perspective uriașe, prin filosofie, ce vor defini universul operei sale.” (Nicolae Tudor, Iubirea, Un Nimb Primit Prea Târziu. Ed. Arefeană, București-2005, p. 55) „Rândurile acestea sînt din
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
pe stradă”. Tot așa este și în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Deoarece libertatea fizică
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PRETEXT FLORAL Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pretext floral A- nflorit, iubite socul Și salcâmii sunt în floare, Tu nu ești să-mi mistui focul, Nici nu știi că încă doare
PRETEXT FLORAL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380874_a_382203]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PRETEXT FLORAL Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pretext floral A- nflorit, iubite socul Și salcâmii sunt în floare, Tu nu ești să-mi mistui focul, Nici nu știi că încă doare. Zarzări roșii și cuminți Martori, ieri, iubirii noastre, Se plecau sub rugăminți, Ochi pierduți în zări albastre
PRETEXT FLORAL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380874_a_382203]
-
Traiul pur din Paradis. Să fim iarăși primii oameni Fără griji, trăind curat, Nu ne ispitească nimeni Deși măru- i încărcat... Doar o tufă azi se-nchină Cerului, 'nflorind pe lac, Mâna Maicii Sfinte fină, Străjuind hipnotic mac. Referință Bibliografică: PRETEXT FLORAL / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PRETEXT FLORAL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380874_a_382203]
-
motivează tardiv și în batjocură că pur și simplu au uitat dosarele prin vreun sertar ( bine înțeles, în deplină conivență cu șeful lor fiind în așteptarea împlinirii termenului de prescripție!) ori, cu aceeași nepăsare ironică acceptată constant de șefi, invocă pretextul bine cunoscut al volumului imens de muncă. Punct! Privesc undeva aiurea și gândurile dau buzna învălmășindu-mi informațiile adunate de-a valma. România nu mai are flotă comercială deși până în anul 1990 deținea una dintre cele mai valoroase flote care
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]