4,340 matches
-
nivelul unei proteinurii manifeste, detectabile prin tehnicile de laborator uzuale. Microalbuminuria poate fi definită în funcție de excreția urinară de albumină cotidiană (30-300 mg/24 ore) sau de cea nocturnă (20-200 mg/min). Cât de frecventă este microalbuminuria? Diferiți autori raportează o prevalență a microalbuminuriei de 5-10% în populația generală, de 10-40% la pacienții cu HTA esențială [Agarwal et al., 1996; Martinez et al., 2001; Bigazzi et al., 1998; Calvino, 2001] și de 16-40% la pacienții cu diabet zaharat [Gerstein et al., 2001
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
a microalbuminuriei de 5-10% în populația generală, de 10-40% la pacienții cu HTA esențială [Agarwal et al., 1996; Martinez et al., 2001; Bigazzi et al., 1998; Calvino, 2001] și de 16-40% la pacienții cu diabet zaharat [Gerstein et al., 2001]. Prevalența microalbuminuriei depinde de vârsta medie a cohortei luate în studiu, de proporția subiecților obezi sau fumători și de acuratețea tehnicilor de determinare a MA. De asemenea, excreția urinară de albumină este influențată de aportul proteic și de activitatea fizică. Semnificația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
în HTA esențială, s-a demonstrat prin numeroase studii, începând cu cel al lui Parving și col. din 1974, faptul că microalbuminuria reprezintă un factor de risc cardiovascular important și independent. La acești pacienți, prezența MA se corelează cu o prevalență și o severitate mai mari ale hipertrofiei ventriculare stângi [Agarwal et al., 1996; Cerasola et al., 1996; Redon și Williams, 2002], ale retinopatiei hipertensive [Biesenbach și Zazgornik, 1994], ale HTA nocturne (non-dipping) [Veerman et al., 1996] și ale arterio- și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de spitalizare mai mare la pacienții cu proteinurie inițială (risc relativ crescut cu 81%) și o rată a mortalității crescută (risc augmentat cu 73%). Pacienții cu proteinurie prezentau TA sistolică și diastolică semnificativ mai ridicate în comparație cu cei fără proteinurie, o prevalență mai ridicată a diabetului zaharat, o fracție de ejecție mai redusă și un grad mai înalt de insuficiență cardiacă cronică. Autorii conchid că proteinuria este un factor independent de spitalizare pentru insuficiența cardiacă și de mortalitate atât în populația diabetică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Stephenson et al., 1995]. Au fost incluși 1.188 de pacienți cu DZ tip 1 și 3.234 cu DZ tip 2, cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani, perioada medie de urmărire fiind de 9,4 ani. Prevalența inițială a proteinuriei a fost aceeași în cele 2 grupuri (25%). Față de pacien]ii fără proteinurie inițială, cei prezentând proteinurie la debutul studiului au prezentat un risc de deces crescut cu 50% (DZ tip 1 cu proteinurie ușoară), și cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
al., 2001], un factor independent de risc cardiovascular, dezvoltarea bolii aterosclerotice la uremici fiind marcată, așa cum vom prezenta în capitolele următoare, de anumite particularități. Acțiunea concertată a multiplilor factori de risc cardiovascular (inclusiv uremia per se) determină nu numai o prevalență ridicată, dar și o evoluție mult mai severă a maladiilor CDV comune. Astfel, pe o cohortă de 34.189 de pacienți dializați cronic care au suferit un infarct miocardic acut (IMA), mortalitatea a fost de 60% la un an, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
non-renală care a suferit un astfel de eveniment acut [Herzog et al., 1998]. De altfel, reducerea substanțială a ratei mortalității postinfarct miocardic acut constatată în ultimii ani în populația generală nu se regăsește la pacienții dializați [McGovern et al., 1996]. Prevalența patologiei asociate cu risc major pentru decesul din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5. Riscul cardiovascular la pacienții transplantați renal Morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare, deși reduse față de populația dializată, prezintă o prevalență ridicată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
1996]. Prevalența patologiei asociate cu risc major pentru decesul din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5. Riscul cardiovascular la pacienții transplantați renal Morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare, deși reduse față de populația dializată, prezintă o prevalență ridicată la pacienții cu transplant renal (TR) față de popula]ia generală, această diferență fiind mai intens exprimată la vârstele tinere [Foley et al., 1998; Sarnak și Levey, 1998; Covic et al., 2001, 2002] (vezi figura 3). Astfel, un pacient transplantat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cunoscute la pacienții transplantați [după Foley și col., Am. J. Kidney Dis., 1998; 32 [suppl. 3]: S117, cu permisiunea scrisă a National Kidney Foundation] pentru infecții, 1,4 pentru neoplazii și 0,8/1000 ani-persoană pentru accidente vasculare cerebrale. Această prevalență ridicată se explică prin preexistența afectării cardiovasculare în cursul IRC, dar și prin apariția unor anomalii clinico-biologice ce țin de medicația imunosupresoare cronică a pacientului transplantat. Astfel, pacienții transplanți renal sunt expuși unor factori de risc cardiovascular multipli: hipertensiunea arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență ridicată a cardiopatiei ischemice post-TR este confirmată într-un studiu mai recent [Aakhus et al., 1999]: boala coronariană era prezentă la 14% dintre pacienții non-diabetici și la 24% dintre cei diabetici la 48 de luni post-TR. Factorii de risc identificați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Diabetul zaharat asociat bolilor endocrine I. AFECTIUNI HIPOFIZARE ACROMEGALIA Prevalența afecțiunii în țări ca Anglia, Suedia este estimată la 38-69/milion, cu o incidență anuală de 3-3,3/milion. Boala afectează în proporție egală femeile și bărbații, poate debuta la orice vârstă, dar este de regulă diagnosticată în decadele patru
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
iau forma ocluziei prin tromb sau embol, sau a rupturii vaselor, rezultând doua procese fiziopatologice: ischemia, cu sau fără infarct cerebral, și hemoragia (1). În populația generală, bolile cerebrovasculare reprezintă a treia cauză de deces, după afecțiunile cardiace și cancer. Prevalența în țările dezvoltate este de 794 la 100000, apreciindu-se că 5% din pacienții peste 65 de ani au un accident vascular. Infarctele cerebrale pot fi: - palide - deprivate de sânge; - cu ușoară congestie la margini prin dilatația vaselor sanguine și
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
nivel global, cancerul pancreatic este a opta cauză de mortalitate prin cancer la bărbați și a noua la femei [1,2]. Ca incidență, în 2012 este pe locul 12 per global, incidența fiind în creștere de-a lungul anilor [2]. Prevalența pe 5 ani la nivel global a numărului de pacienți cu cancer pancreatic este estimată ca fiind de 4,1 la 100.000 de locuitori [2]. Cancerul pancreatic este unul dintre cancerele a cărui supraviețuire nu s-a modificat substanțial
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
în 80-90% din cazuri), diabetul se întâlnește în pancreatitele fibro-calcice. Ele sunt extrem de rare la noi, dar se pot întâlni mai frecvent în unele țări din Africa, Asia sau America de Sud (16). Această problemă este detaliată în capitolul ..... „Fenotipurile diabetului zaharat”. Prevalența globală a alterărilor toleranței la glucoză, incluzând aici și diabetul zaharat clinic manifest, la pacienții cu PC urcă până la 40% din cazuri, iar după 20 ani de evoluție a bolii, prevalența diabetului crește la 60% (4). Cel puțin 50% din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
Această problemă este detaliată în capitolul ..... „Fenotipurile diabetului zaharat”. Prevalența globală a alterărilor toleranței la glucoză, incluzând aici și diabetul zaharat clinic manifest, la pacienții cu PC urcă până la 40% din cazuri, iar după 20 ani de evoluție a bolii, prevalența diabetului crește la 60% (4). Cel puțin 50% din pacienți sunt în acest moment insulinonecesitanți, dar rareori prezintă cetoacidoză, probabil explicată printr-o mai bună prezervare a funcției betacelulare, comparativ cu pacienții cu T1DM (16). Diabetul pancreatic din malnutriție (și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
citată de Trosier, în 1871, iar ulterior Hanot a folosit termenul de „diabet bronzat” (20). Diabetul zaharat este frecvent asociat cu hemocromatoza, cu rate variabile între 14-91%. Hemocromatoza primară este o boală cu transmitere autosomal recesivă, întâlnită rar, cu o prevalență de 1:5000 la caucazieni, afectând mai frecvent bărbații (80% din femeile purtătoare ale genotipului homozigot nu acumulează suficient fier pentru a face boala datorită pierderilor menstruale repetate). Gena hemocromatozei este situată pe brațul scurt al cromozomului 6, foarte aproape de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
PERSISTENT DEFINIȚIE Canalul arterial persistent (CAP) reprezintă persistența în perioada postnatală a ductului arterial (Botallo), un conduct vascular prezent în mod fiziologic în timpul vieții intrauterine pentru scurtcircuitarea patului vascular pulmonar și care face legătura între artera pulmonară și aortă [1]. Prevalența este de 5-10% din totalul MCC. Poate fi asociat cu aproape oricare dintre MCC, cu excepția variantei tetralogiei Fallot cu absența valvei pulmonare. ANATOMIE Având originea în porțiunea distală a arcului VI stâng embriologic, CAP apare ca o extensie de calibru
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
pacienți selectați, de obicei la copii cu TMV și sept interventricular intact care sunt în vârstă de peste 3 luni la momentul prezentării și diagnosticării. Rezultate: „Switch” atrial: mortalitatea operatorie - variază în diferitele trialuri între 0 și 15%, factorii determinanți fiind prevalența factorilor de risc și competența chirurgicală a institutului unde se efectuează corecția. Factori de risc sunt considerați vârsta mică la momentul corecției și greutatea mică la naștere. Supraviețuirea la distanță - „follow-up” la 15 ani, a evidențiat o supraviețuire de 86
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
rezidual la nivelul tunelului intraventricular, bloc atrio-ventricular [11]. Tardive - tulburări de conducere, restenozare la nivelul tunelului subaortic, defect septal ventricular rezidual și obstrucția tractului de ejecție al VD (7-10%) la 5 ani, pentru care se efectuează majoritatea reintervențiilor[14], cu prevalență pentru procedeul Rastelli (unde se utilizează conduct valvulat pentru reconstrucția RVOT) față de procedeul Lecompte [15]. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Tratamentul medical - vizează controlul complicațiilor prin controlul medicamentos al tulburărilor de ritm, al fenomenelor de insuficiență cardiacă si de ischemie miocardică. Recuperare și
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
excluzând inima și aorta toracică. Alte studii definesc boala obstructivă arterială periferică ca un gradient anormal de presiune (indice de presiune sistolică în repaus patologic) și/sau asociat cu durerea de tip claudicație intermitentă [5]. Cu toate că, în mod obișnuit, estimarea prevalenței bolii obstructive arteriale periferice este axată pe prezența sau absența claudicației intermitente, ținem să menționăm că aceasta din urmă subestimează prezența arteriopatiei cronice obliterante cu procente cuprinse între 20% și 50% [5]. Diagnosticul bolii arteriale periferice reprezintă o problemă importantă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
obliterarea completă a arterelor (de cele mai multe ori cronică, mai rar acută). Studiile epidemiologice indică faptul că aproximativ 5% din bărbații și 2,5% din femeile cu vârsta peste 60 de ani sau mai mult, prezintă simptome de claudicație intermitentă [10-12]. Prevalența este de cel puțin trei ori mai mare când sunt utilizate metode neinvazive specifice de diagnostic la cazurile simptomatice, dar și la cele asimptomatice [13]. Simptomele principale ale deficitului de irigație arterială a extremităților inferioare, datorită numeroaselor sisteme anastomotice preexistente
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
adoptat ca standard în trierea pacienților cu posibilă boală arterială periferică cronică, chestionarul Rose, care s-a dovedit a avea o sensibilitate de 60% și o specificitate de 91% în diagnosticul claudicației intermitente [16]. Utilizând Edinburgh Claudication au evidențiat o prevalență a bolii arteriale periferice localizată la membrele inferioare de 4,6% pe un lot de 1.592 de pacienți (bărbați și femei), cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani [17]. Definiția claudicației intermitente necesită toate din următoarele răspunsuri
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
VON WINIWATER-BUERGER) Trombangeita obliterantă este o arteriopatie organică, ocluzivă, cronică, de natură inflamatorie care afectează arterele, venele mici și mijlocii ale extremităților. Deși nu este frecventă și se semnalează o scădere a incidenței sale în ultimele decenii, ea constituie, ca prevalență, a doua cauză de ischemie periferică cronică, după arteriopatia aterosclerotică obliterantă. Anatomie patologică Trombangeita obliterantă este o panangeită prin prinderea în procesul inflamator a arterelor, venelor și limfaticelor, cu afectarea tuturor straturilor endo-mezo-perivasculare. Sunt leziuni segmentare, cu aspect inflamator în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de factori etiologici: 1. vârsta este în majoritatea cazurilor sub 40 de ani, cu limite între 17 și 45 de ani, dar se citează și debut peste 50 de ani; 2. sexul masculin este preponderent la bolnavii cu trombangeită obliterantă, prevalența sexului feminin fiind situată undeva între 5 și 10%; 3. climatul, frigul, umezeala pot avea rol precipitant în apariția manifestărilor vasculare; 4. fumatul este un factor etiologic primar în unele studii; 5. factorul infecțios este sugerat de aspectul inflamator al
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ateroscleroză. Mecanismele imunologice potențiale implicate sunt reprezentate de o creștere a sensibilității celulare la tipurile I și III de colagen sau prezența anticorpilor antiendoteliali celulari. În infiltratele celulare ale pacienților cu trombangeită obliterantă au fost puse în evidență limfocite TCD4; prevalența anticorpilor anticardiolipinici este net crescută în special la pacienții cu ischemie severă. S-a demonstrat că pacienții cu trombangeită obliterantă au o asociere pozitivă puternică cu antigenele HLA (HLA - Dr B1*1501) fapt care subliniază rolul important al factorilor legați
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]