8,177 matches
-
Astfel, în măsura în care dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile în materia urbanismului, fără să se țină seama de specificul acestui domeniu, statul aduce atingere limitelor previzibile ale dreptului de proprietate, generând o incertitudine juridică incompatibilă cu cerințele impuse de garanția constituțională a respectării proprietății. Din moment ce actul administrativ normativ stabilește anumite limite ale dreptului de proprietate (astfel cum este cazul documentației de urbanism), eliberarea autorizației
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Securitatea juridică a persoanei se definește ca un complex de garanții de
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
și la speța de față. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că sintagma „recursul va fi judecat de complete specializate“ este suficient de clară și previzibilă, ceea ce indică faptul că legiuitorul a dorit să stabilească o specializare a completelor care soluționează cererile de recurs în litigiile de insolvență. De asemenea, se învederează că nu este necesară detalierea criteriilor și procedurii de stabilire a completurilor specializate
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate sunt suficient de clare și previzibile, intenția legiuitorului fiind aceea ca prin judecarea cererilor de recurs în litigiile de insolvență prin complete specializate să se asigure, prin calitatea procedurilor și prin deciziile pronunțate de aceste complete, un plus de valoare administrării justiției. Specializarea secțiilor și a
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
pot fi interpretate în sensul că Guvernul poate primi competențe legislative extinse, cu domenii de reglementare vagi și imprecise, cum este cazul legii criticate. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe trebuie să asigure o delimitare clară, precisă și previzibilă a competențelor delegate Guvernului, nu să lase o sferă largă și neunitară, ce permite o interpretare discreționară. Domeniile de reglementare trebuie să fie definite cu precizie, iar nu doar generic, pentru a nu submina principiul clarității și calității legii impus
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
normativ dispozitiv, care prezintă norma instituită fără explicații sau justificări, prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română. De asemenea, conceptele și noțiunile utilizate sunt configurate în concordanță cu dreptul pozitiv, iar soluțiile normative sunt redate în mod previzibil și univoc, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, actul normativ criticat este constituțional prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, conform cărora respectarea Constituției și a legilor este obligatorie
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a reținut că actele normative trebuie să respecte principiul legalității, care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Astfel, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Așadar, formularea cu o precizie suficientă a
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
la momentul intrării în insolvență, chiar și în condițiile în care a respectat obligațiile de plată. În acest context se învederează că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, iar pentru realizarea acestor aspecte legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul în care reglementează, ținând cont de scopul legitim urmărit
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 21 - Accesul liber la justiție. Totodată, având în vedere motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate cuprinsă în notele scrise, prin care face referire la faptul că legea trebuie să fie accesibilă și previzibilă în ceea ce privește efectele sale și la faptul că normele criticate conduc la îndepărtarea principiului unicității, imparțialității și egalității justițiabililor în fața legii, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
Cauza ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) s-a statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, sau Decizia
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
2) și (4) din Constituție, autorul obiecției de neconstituționalitate arată că transmiterea suprafețelor de teren în discuție din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și, ulterior, în proprietatea universității nu își găsește fundamentul în reglementări precise și previzibile, care să corespundă standardului constituțional de protecție a proprietății publice și care să respecte obligația constituțională a statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, stimularea cercetării științifice, exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, astfel cum
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
intra sub incidența dreptului penal. ... 6. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că prevederile art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt clare, precise și previzibile și permit persoanelor interesate să înțeleagă care sunt consecințele încălcării lor, apelând, la nevoie, la consultanță juridică de specialitate. Totodată, precizează că instanța de control constituțional s-a mai pronunțat cu privire la claritatea, precizia și previzibilitatea dispozițiilor legale criticate
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
libertăților fundamentale nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiția ca rezultatul să fie coerent cu substanța infracțiunii și să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Del Río Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). ... 19. Or, prin
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31). ... 15. În acest context, Curtea învederează jurisprudența sa referitoare la principiul calității legii prin care a statuat cu privire la obligația legiuitorului de a edicta norme clare, precise și previzibile (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragrafele 39-42). Astfel, Curtea a subliniat că, în ipoteza infracțiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, neputându-se considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
din Codul de procedură civilă încalcă grav dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu are la bază norme legale precise, nu are o aplicare previzibilă și nu permite corectarea unor inechități într-o etapă ulterioară sau de către un organism judiciar independent. ... 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. ... 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanțelor de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, ținând seama și de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum și de necesitatea asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. ... 33. Rămân astfel valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în care s-a statuat că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanțelor de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, ținând seama și de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum și de necesitatea asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. ... 43. În acest sens, din jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezvoltată în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de procedura prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că nu se verifică condiția dificultății chestiunii
DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300362]
-
este încălcată, instanța va adapta sancțiunea la cerințele prevăzute de lege. ... 19. În acest context, Curtea învederează jurisprudența sa referitoare la principiul calității legii prin care a statuat cu privire la obligația legiuitorului de a edicta norme clare, precise și previzibile (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragrafele 39-42). Astfel, Curtea a subliniat că, în ipoteza infracțiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, neputându-se considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
obligația să o facă de o manieră proporțională, între limitele stabilite prin actul normativ. Or, pentru a permite organului constatator și instanței judecătorești realizarea acestei atribuții, este necesar ca norma care constituie temeiul sancțiunilor contravenționale să fie clară, precisă și previzibilă, așadar, legiuitorul să își fi îndeplinit obligația de transpunere a principiului proporționalității, reglementând norme prin care fapta contravențională este individualizată legal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea a reținut că aceste prevederi sunt suficient de clare și previzibile, destinatarii normei putând anticipa cu ușurință această posibilitate, deoarece, așa cum rezultă din norma contestată, evaluarea împrejurărilor concrete ale cauzei și conduita inculpatului determină luarea măsurii preventive mai grele în vederea atingerii obiectivului consacrat de art. 202 alin. (1) din
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
Drepturilor Omului în Cauza Allenet de Ribemont împotriva Franței, paragraful 36). Or, dimpotrivă, dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală la care fac trimitere prevederile art. 242 alin. (3) din același cod reglementează în mod clar și previzibil numai cu privire la legitimitatea condiționării privării de libertate de existența unor probe din care să rezulte atât suspiciunea săvârșirii unei anumite infracțiuni, cât și necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică. Așa fiind, acest fapt nu echivalează
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]