7,932 matches
-
persoană. Aceste cunoștințe nu sunt altceva decât supoziții, ipoteze, postulate sau prezumții" (idem, p. 395). Potrivit lui Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține autorul, care ne aparține. Potrivit lui H. Cantril, ca oameni, elaborăm prezumții asupra persoanelor, grupurilor de persoane, instituțiilor și ideologiilor 29. În general, nu suntem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține autorul, care ne aparține. Potrivit lui H. Cantril, ca oameni, elaborăm prezumții asupra persoanelor, grupurilor de persoane, instituțiilor și ideologiilor 29. În general, nu suntem conștienți de aceste prezumții. Ne lovim de ele doar în momentele în care ne confruntăm cu iluziile pe care trebuie să ni le explicăm, cu paradoxuri pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține autorul, care ne aparține. Potrivit lui H. Cantril, ca oameni, elaborăm prezumții asupra persoanelor, grupurilor de persoane, instituțiilor și ideologiilor 29. În general, nu suntem conștienți de aceste prezumții. Ne lovim de ele doar în momentele în care ne confruntăm cu iluziile pe care trebuie să ni le explicăm, cu paradoxuri pe care trebuie să la rezolvăm sau cu erori pe care le-am comis din cauza faptului că prezumțiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prezumții. Ne lovim de ele doar în momentele în care ne confruntăm cu iluziile pe care trebuie să ni le explicăm, cu paradoxuri pe care trebuie să la rezolvăm sau cu erori pe care le-am comis din cauza faptului că prezumțiile noastre nu s-au dovedit fiabile. Pe lângă dimensiunea socială, instituțională, o altă parte a lumii noastre este cea alcătuită din structurile abstract-conceptuale. Ele au proprietatea de a extinde cadrul în care pot fi eficiente acțiunile proprii: elaborăm prezumții potrivit cărora
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
faptului că prezumțiile noastre nu s-au dovedit fiabile. Pe lângă dimensiunea socială, instituțională, o altă parte a lumii noastre este cea alcătuită din structurile abstract-conceptuale. Ele au proprietatea de a extinde cadrul în care pot fi eficiente acțiunile proprii: elaborăm prezumții potrivit cărora anumite evenimente sunt cauza sau consecința altora. Mai dispunem, în plus, și de coduri etice. Prezumțiile noastre au în vedere calitățile lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noastre este cea alcătuită din structurile abstract-conceptuale. Ele au proprietatea de a extinde cadrul în care pot fi eficiente acțiunile proprii: elaborăm prezumții potrivit cărora anumite evenimente sunt cauza sau consecința altora. Mai dispunem, în plus, și de coduri etice. Prezumțiile noastre au în vedere calitățile lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în plus, și de coduri etice. Prezumțiile noastre au în vedere calitățile lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé, 2008, p. 397). Totodată, aceste inerente prezumții dau naștere, la nivel individual, unui nivel de așteptări 30. Handley Cantril adaugă faptul că omul luptă fără încetare să-și apere intact universul prezumtiv (și în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé, 2008, p. 397). Totodată, aceste inerente prezumții dau naștere, la nivel individual, unui nivel de așteptări 30. Handley Cantril adaugă faptul că omul luptă fără încetare să-și apere intact universul prezumtiv (și în care crede). Acest univers "ne este indispensabil dacă dorim să păstrăm stabilitatea și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
căutarea/formularea sau refacerea unui sens, individul are la dispoziție (idem, pp. 411-412): a. ideologiile: ansamblu de credințe, de valori și de norme care îi unesc pe oameni și îi ajută să dea un sens lumii lor; b. premisele și prezumțiile profunde, care stau la baza culturii căreia îi aparține individul; c. paradigmele sau ansamblurile de presupoziții, de obicei implicite, referitoare la tipul de elemente care alcătuiesc lumea, la modul în care ele acționează, la raportul dintre ele; d. structurile cognitive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
avarie"). Pe scurt, are loc un proces de reconstrucție cognitivă. Evenimentele emoționale puternice și profunde relevă postulatele pe care viața curentă le estompează, le elimină, le invalidează. Totodată, ele arată faptul că ființa umană își cultivă "un număr considerabil de prezumții referitoare atât la ordinea lumii, cât și la propriul destin" (Rimé, 2008, p. 370, s.n. G.A.). B. Rimé consideră că, între acestea, sunt demne de reținut patru postulate fundamentale: a. Coerența lumii; b. Capacitatea de control; c. Destinul favorabil
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
experiența lăsându-l pe individ fără busola cu care se orientează în procesul adaptării sale și fără scutul său simbolic" (2008, p. 393). 31 Pentru H. Candril, căutarea sensului este efectul continuu care urmărește stabilirea unui acord între universul de prezumții al fiecărui individ și fiecare dintre situațiile concrete pe care acesta le întâlnește în viață. Este vorba, de asemenea, despre efortul de a elabora noi prezumții capabile să ghideze acțiunea în mod eficient și să crească astfel capacitatea de includere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Candril, căutarea sensului este efectul continuu care urmărește stabilirea unui acord între universul de prezumții al fiecărui individ și fiecare dintre situațiile concrete pe care acesta le întâlnește în viață. Este vorba, de asemenea, despre efortul de a elabora noi prezumții capabile să ghideze acțiunea în mod eficient și să crească astfel capacitatea de includere a univesului nostru de prezumții. 32 O schemă (mentală) este "un ansamblu de moduri în care mintea organizează, înmagazinează și reacționează la o sarcină dată" (Bennett-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fiecare dintre situațiile concrete pe care acesta le întâlnește în viață. Este vorba, de asemenea, despre efortul de a elabora noi prezumții capabile să ghideze acțiunea în mod eficient și să crească astfel capacitatea de includere a univesului nostru de prezumții. 32 O schemă (mentală) este "un ansamblu de moduri în care mintea organizează, înmagazinează și reacționează la o sarcină dată" (Bennett- Goleman, 2002, p. 81). 33 Atunci când am ajuns să dobândim capacitatea de a ne controla emoțiile, să ne exercităm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
există o cale apriorică unică pentru generarea unei mase critice de state liberale. Date fiind dificultățile de cuantificare exactă a preaplinului, o abordare mai atentă ar consta în presupunerea existenței unei mase critice și testarea predicțiilor comportamentale implicate de această prezumție în raport cu datele empirice. Într-adevăr, una dintre trăsăturile distincte și frecvent comentate ale ordinii post-Război Rece este înlocuirea polarității cu o formațiune nucleu-periferie, ca trăsătură structurală dominantă. În multe părți ale lumii, cum ar fi Orientul Mijlociu, statele tind să se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Artiștii-interpreți sunt într-o situație foarte fragilă din cauza puternicei dependențe față de partenerii economici [...]. Artistul-interpret este foarte frecvent un salariat [...], și nu un profesionist exersându-și liber arta. Când artistul-interpret încheie un contract pentru realizarea unei opere audiovizuale, acest contract prevede prezumția de cesiune a drepturilor". Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 254, 262, 267 și 273. Capitolul 8 Rutinizarea culturală În capitolul precedent, obiectivul era să arătăm că, printr-un fel de mișcare de sus în jos, legitimitatea charismatică bazată pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai sunt deloc servicii, chiar atunci când nu mai sunt decât insulte publice. Cele din urmă țin de domeniul voinței, al responsabilității individuale. Fiecare oferă și primește ceea ce dorește, ceea ce poate după o dezbatere în contradictoriu. Acestea au întotdeauna pentru doritori prezumția de utilitate reală, măsurată în mod exact prin valoarea lor comparată. Din acest motiv serviciile publice sunt atât de des lovite de imobilism, în timp ce serviciile private ascultă de legea progresului. În timp ce dezvoltarea exagerată a serviciilor publice, prin pierderea de forțe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi făcut de asemenea. Deci interesul muncii este întotdeauna în afara chestiunii. Nu intră în obiectul acestei scrieri să aprecieze meritul intrinsec al cheltuielilor publice aplicate în cazul Algeriei. Dar nu pot să nu rețin o observație generală. Și anume că prezumția este întotdeauna defavorabilă cheltuielilor colective realizate pe cale de impozit. De ce? Iată de ce: Mai întâi, justiția are de suferit întrucâtva. Jacques Bonhomme a asudat pentru a câștiga suta de parale, în vederea realizării unei satisfacții; astfel că el este cel puțin supărat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se vede, Jacques Bonhomme va fi fraierit. Din acest motiv mă străduiesc să îl învăț să vadă ceea ce nu se vede, făcând multe repetiții. Întrucât cheltuielile publice deplasează munca fără să o crească, rezultă o a doua și gravă prezumție împotriva lor. A deplasa munca înseamnă a deplasa muncitorii, adică a deranja legile naturale care guvernează distribuția populației în teritoriu. Când cele 50 de milioane sunt lăsate contribuabilului, cum contribuabilul este peste tot, ele alimentează munca în cele patruzeci de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tip [...] Noica", "biet tataie excentric" etc? Faptul că un filozof poartă basc, că e grotesc, tataie sau excentric nu are nici cea mai mică relevanță pentru filozofia lui. Și Kant era grotesc, și Wittgenstein era excentric. Ei și? De unde atunci prezumția că putem vorbi despre Noica, Heidegger și Wittgenstein cu aplombul cu care îi invocăm pe "optzeciști"? Cum de se mariază atât de bine ignoranța și morga? Este un semn de noblețe mentală să știi să admiri ceea ce te depășește. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mi se povestească vise. Un vis nu trece niciodată rampa și nu poate fi povestit câtă vreme, prin chiar "trama" și ecoul lui, nu-l privește decât pe cel care l-a visat. Obiceiul de a povesti vise pleacă de la prezumția că tot ce trăiesc eu cu oarecare intensitate poate interesa pe altul. Or, senzațiile sau emoțiile sânt greu transmisibile. Nici deliciile unei călătorii nu pot fi împărtășite, și nici raportul pe care îl ai cu o piesă muzicală. Nimeni nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obrazului. O simplă sugestie, spuneam, mai degrabă semnalarea unei prezențe. Linia vagă, și ea estompată, este a unui profil surprins din ultimul său unghi posibil. Ochii, evident, nu i se văd, doar în prelungirea liniei nasului se poate vorbi de prezumția orbitei stângi. Și totuși, în chip inexplicabil, se simte intensitatea privirii care este pusă pe Cioran și care îi dictează acestuia expresia de orgoliu și de nespusă fericire. "Obiectele" din fotografie apar în ordinea inversă a importanței lor: cel mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
statul în care trăiesc și care diferă de la țară la țară. Spre exemplu, în unele țări soția nu are dreptul să semneze un contract fără asentimentul soțului. În altele nu există nici o prevedere care să urmărească soțul care violează soția. Prezumția este că soțul are dreptul legal al accesului sexual la soția lui. Cercetările au descoperit că familia este una din cele mai violente instituții, depășită numai de poliție și armată, aceasta din urmă numai în caz de război. Violența în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nivelul acoperirii nevoilor primare. În astfel de situații, se conturează în fapt o parte a leului, cetățenii de sex masculin revendicându-și o mai mare pondere din sprijinul public. Reprezentările de gen pot fi ascunse sub ceea ce s-ar numi prezumția de neintenționalitate, ele apărând ca un efect neașteptat al raporturilor de putere din societate. Așa se explică modul în care discriminarea de gen apare în societatea românească actuală și ca rezultat neintenționat al politicilor publice. În fapt, costurile tranziției au
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]