104,850 matches
-
întreaga instituție ar fi considerată falimentară și bugetul ar fi controlat și cheltuielile aprobate de Ministerul Educației. Principiul autonomiei academice este folosit pentru evitarea controlului extern în alte aspecte decât cel financiar și pentru a menține status-quo-ul. Pe baza acestui principiu, cei care iau decizii la vârf în Universitate și la nivelul facultăților (toți fiind cadre didactice cu salarii relativ mari și venituri suplimentare din cercetare) au evitat și introducerea unor criterii de performanță și a unui sistem de măsurare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de pe informare pe formare și multe alte lucruri teoretic foarte bune. Numai că nu toate lucrurile pot fi măsurate; ori nu cu cele mai relevante instrumente de măsură. Altfel spus, "sistemul metric" al activității universitare are foarte multe neajunsuri. În principiu, el este orientat către evidențierea calității, cantității și eficienței. Orice lucrare este cu atât mai bine punctată cu cât a fost comunicată într-o conferință cu o participare mai largă (de universitari sau cercetători, pentru că alt auditoriu nu prea contează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o formă de identitate personală și de comoditate intelectuală în același timp. Știm cine suntem, avem niște repere clare (pe măsura nevoii noastre de claritate, sau înțelegerii pe care o avem despre claritate), nu trebuie să ne mai argumentăm fiecare principiu, nu trebuie să mai afirmăm, să mai scriem; aproape că nu mai e necesar nici să gândim. Ne-am găsit zeul (sau surogatul de zeu), ceea ce ne eliberează întrucâtva de povara existenței. Ne constituim viața ca o serie de promisiuni
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
are timp să observe). Aprobăm căutarea lui cel mai cu speranța intimă că ne vom dovedi și noi cumva, cândva, apartenența la el, că vom fi și noi premiați sau, cel puțin, vom fi în preajma celor premiați. Consider că, în principiu, premiile instituie valori (de fapt le certifică); într-o epocă în care ne-am postulat drept izvorul tuturor valorilor avem nevoie de acest mecanism de selecție și recunoaștere a lor. Omul contemporan tinde să se orienteze după modelele sociale; trecerea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
baza obișnuințelor cotidiene tindem să interpretăm acreala drept un semn de bătrânețe sau de boală (hemoroizii lui Karl Marx pot constitui un argument în acest sens); ceea ce rareori corespunde realității. Modul de gândire economică al unui scriitor este redat de principiul: a pune un gând deoparte. Cuvintele nu sunt simpli purtători de informație; ele modelează mintea și într-un mod derivat, prin însăși existența lor (în minte), prin capacitatea de sinteză a experiențelor pe care o posedă. Putem spune că ele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Constituie, spre exemplu, o formă de restricționare interzicerea, pentru persoanele ce nu stăpânesc limba, aparițiilor publice; aceste situații tind să facă din respectivi indivizi promotori ai limbii în condițiile în care ei nu "o dețin". Ar fi o aplicare a principiului Nemo dat quod non habet. Am putea traduce și prin: nimeni nu poate da glas în public (și publicului) dacă nu-l are; or, vedem oameni ce nu au glas, ci doar modulații mai complexe ale răcnetului. Senzația de-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că în discuție e un sens al existenței lor (deseori singurul). De o astfel de neînțelegere ne vindecă deseori copiii noștri când ne aplică aceeași măsură. Caracterul este fața pe care o arătăm semenilor o bună bucată de timp (în principiu toată viața); e ca o reificare a noastră, în cadrul căreia transformarea în "statuie" (ce ar indica permanența, consistența noastră) ar fi de dorit. Această față nu poate fi acoperită de o mască; deci, nici "machiată". Ceea ce ar însemna că este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
privire "din afară" pe care o aruncăm propriilor emoții. ٭ Holocaustul dă seama de apropierea dintre bine și rău, de modul în care o națiune bună (în termeni de eficiență mai ales) poate săvârși răul. Este posibil ca însăși ideea de principiu să fie o pistă falsă în cazul sensului; ea presupune a căuta continuu temeiul când de fapt întemeierea este una complexă, ireductibilă la un element sau la câteva, fiind prinsă într-o plasă de determinări. Echivocul de care este capabil
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
smulși din lumea lor, rupți de obiceiurile cotidiene în care se odihneau. O modalitate de a experimenta asta a constituit-o pentru mulți dintre noi armata. Comunismul a mers la noi, în mod conștient sau la comanda altora, pe același principiu; acesta este sensul tare al colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a inteligenței noastre. Trebuie să simțim drept o pierdere personală oamenii în prezența cărora nu avem idei, nu simțim că înflorim, măcar din când în când, intelectual, fie și numai printr-o vorbă de duh. De altfel, există și un principiu pedagogic conform căruia o clasă tâmpă face, în bună măsură, un profesor tâmpit. Când nimic nu ne provoacă inteligența, prostia iese cu bucurie la iveală. Semn că inteligența are în ea și o doză de contextual. Dacă s-ar realiza
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
le alegem, de posibilii pe care nu-i împlinim. În definitiv, anumite condiții ne pot aduce în situația de a vedea în moarte tot un izvor de plăcere, ca oprire a chinului; ceea ce conturează existența unei zone de ambiguitate între principiul plăcerii și principiul morții. Să fie ipoteza inconștientului unul din rezultatele perspectivei metafizice? Într-o zi se va descoperi că "orientarea metafizică" a persoanei este data de o anume formă a biologicului, care determină căutarea întregului, a totului. Poate chiar
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
posibilii pe care nu-i împlinim. În definitiv, anumite condiții ne pot aduce în situația de a vedea în moarte tot un izvor de plăcere, ca oprire a chinului; ceea ce conturează existența unei zone de ambiguitate între principiul plăcerii și principiul morții. Să fie ipoteza inconștientului unul din rezultatele perspectivei metafizice? Într-o zi se va descoperi că "orientarea metafizică" a persoanei este data de o anume formă a biologicului, care determină căutarea întregului, a totului. Poate chiar va fi considerată
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bărbații sunt mai fără de căpătâi, dacă sunt scăpați liberi tinzând să-și găsească alte repere (trebuie să înțelegem crâșma în acest context). ٭ Actul botezului are o mare importanță lingvistică: prin el cineva capătă un nume, acesta fiindu-i oferit, în principiu, de două persoane împuternicite special pentru acest scop, și anume nașii. Astfel, nașii ne conferă "existența lingvistică"; odată cu botezul ieșim din domeniul nenumitelor sau din calitatea de accesoriu al părinților (sub forma "este copilul lui... și al..."; de altfel această
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reprezentant al curentului ideologic în Franța, “principala funcție a sportului o constituie integrarea individului în societate (capitalistă), al cărei reflex este activitatea sportivă. Este denunțată schema competiție - randament - cuantificare (măsurare) - record, imagine a sistemului de producție capitalist. Dacă am accepta principiul randamentului trebuie să acceptăm consecințele, cum ar fi corupția în sport, dopping-ul, anabolizantele, etc. care fac parte din esența sportului. Reformarea sportului este o iluzie. sportul este un instrument al hegemoniei burgheze. Ideologia sportivă maschează raporturile de clasă, creează iluzia
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
excluderea se supun unor proceduri și criterii precise, fixate prin actul constitutiv. Orice organizație internațională dispune, în înțelesul strict al termenului, de personalitate juridică. Aceasta îi consolidează permanența, îi oferă capacitatea de a putea îndeplini misiunile care îi sunt atribuite (principiul de specialitate) și implică o autonomie financiară. Evoluția numărului de organizații internaționale interguvernamentale și nonguvernamentale 1909 1960 1992 OIG 37 154 286 ONG 176 1255 4696 Aceste organizații se articulează, în funcție de modalități foarte variabile, în jurul a 5 feluri de organe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sud-african să trimită sportivi la Jocurile Olimpice din Mexic atâta timp cât 21 Iacob, I. - Interferențe ale sportului cu politica, Revista de educație Fizică, Mannheim, nr. 5/1997, p. 23. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 55 acesta nu respecta principiul egalității tuturor cetățenilor săi. După negocieri, CIO a acceptat mai întâi participarea Africii de Sud cu condiția ca echipa olimpică să fie alcătuită din sportivi negri și albi selecționați în funcție de performanțele lor prin intermediul unor probe eliminatorii la care să participe împreună concurenți
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
legături cu Aparheid-ul din Africa de Sud Problematica politicilor Comitetului Internațional Olimpic de-a lungul istoriei sale de peste 100 de ani este abordată de Dominique Maliesky.41 Conform acesteia, în pofida convingerii că statutul organizației nu are nimic comun cu noțiunea de stat, principiul de bază îl constituie separarea dintre sport și politică. Pe de altă parte, 39 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F.S., București, 1961, p. 286 40 Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
își manifestă voința de a se comporta ca instituție statală: pretinde autonomie și suveranitate, exclusivitatea competențelor, legitimitate, autoritate supremă și în același timp independență față de alte instituții și organizații internaționale. Obiectivul politico-diplomatic al CIO este dublu: de pe o parte universalitatea, principiu exprimat încă de la înființare în 1894 de către Pierre de Coubertin aplicabil tuturor națiunilor, chiar dacă la început numai pentru țările dezvoltate, iar pe de altă parte, mai puțin vizibil, asigurarea supraviețuirii și perenității instituției olimpice. Conform principiilor fundamentale ale Cartei Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ale Jocurilor Olimpice (OCOG-urile), asociațiile sportive naționale și internaționale, cluburi și persoanele afiliate acestora, alte organizații nonguvernamentale internaționale care au ca domeniu de activitate sportul și alegerea orașelor pentru găzduirea Jocurilor Olimpice. În recunoașterea acestor organizații, afiliate la CIO, se aplică principiul naționalității, conform căruia orice colectivitate are dreptul de a se afirma. În Carta Olimpică este utilizată noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat” ceea ce conduce în realitate la recunoașterea unui stat, devenind astfel o curea de transmisie
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe teritorii care sunt state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai târziu ca stat. 43 Iacob, I. - Dimensiunea socio-politică a sportului în România , lucrare de doctorat, 1996. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 88 Principiul naționalității a fost aplicat în mai multe situații: Boemia participă cu sportivi și delegații la Jocuri încă din 1912, iar CNO-ul Ungariei a fost recunoscut în 1895. Tot astfel, unor teritorii aflate sub dominația imperiului britanic: Australia, Noua Zeelandă, Canada
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
neputând decide fără aprobarea CIO, iar blocurile prezente și în ONU se regăsesc și în interiorul organizației olimpice. Teoria efectelor perverse se aplică și Comitetului Internațional Olimpic: chiar dacă nu a dorit a creat un sistem de rețele la nivel mondial, iar principiul declarat al universalității a cunoscut de-a lungul existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută public, dorința Comitetului Internațional Olimpic a fost de a se constitui într-un stat olimpic, apolitic, dar în realitate semănă din ce în ce mai mult prin
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
consens în interiorul colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire permanentă a comportamentului instituției sau personalității în cauză.”49 În teoria politică, conceptul de legitimitate este definit ca și „principiu de întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune, pe de o parte, conștiința guvernanților că au dreptul de a guverna și, pe de altă parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați.” 50 O altă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
s-a făcut cu ușurință și interes către sport, astfel punându-se bazele noțiunii de profesionism. Evoluția societății a determinat, odată cu trecerea timpului, una din cele mai mari schimbări de concept, prevăzut inițial în Carta Olimpică: amatorism-profesionism. Amatorismul era un principiu recunoscut de Mișcarea Olimpică la începutul ei ca fiind baza sportului. Definiția dată în statutul Federației Internaționale de Călărie cu privire la amatorism era următoarea: „Este considerat amator orice persoană, care după împlinirea vârstei de 18 ani nu are drept scop dobândirea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
unor acțiuni, care l-ar putea transforma în profesionism.”76 În baza acestei definiții CIO a urmărit participarea sportivilor la primele ediții ale Jocurilor Olimpice și nu a ezitat să-i elimine pe aceștia din competiții atunci când nu s-au conformat principiului. În 1916, CIO a hotărât anularea rezultatelor și descalificarea atletului James Thorpe, obligându-l pe acesta să înapoieze cele două medalii de aur ce urmau a fi înmânate secunzilor din cele două probe.77 În 1936 la Garmisch-Partenkirchen, „instructorii (monitorii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
BBC-ul mai târziu a pledat cu disperare sărăcia, iar în momentul onorării cecului, pentru că au fost cu toții niște gentlemani, Comitetul de organizare l-a Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 147 refuzat”. Oricum, ei au stabilit principiul „drepturilor de plată”. Estimările sugerează că peste 500.000 de oameni au urmărit 64 de ore de program. Chiar dacă majoritatea privitorilor erau de pe o rază de 50 de mile a Londrei, aceștia au raportat excelenta transmisie pe insulele canalului. 1952
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]