2,110 matches
-
însă seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privește pe polonezi, ei nu-și desăvârșiseră preparativele în Principate și nici colaborarea cu românii, ceea ce explică participarea lor insuficient de bine organizată și coordonată la desfășurările din primăvară. Această participare a fost pe deplin dovedită și ar fi de prisos să ne mai oprim asupra ei. Ne interesează însă calea pe care emigrații polonezi au fost atrași la mișcare și ce anume reprezentau ei. Interogatoriile polonezilor, arestați după evenimentele din martie 1848 la Iași, ca și, în general, actele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a ceea ce este mai bun. Aceasta este misiunea noastră și noi o vom îndeplini”. Acest pasaj este atât de concludent pentru aprecierea naturii și a țelurilor lui Stein și ale inspiratorului său Bruck, încât orice comentarii ni se par de prisos. Se cuvine însă să desprindem două elemente din profețiile lui Stein și anume cel potrivit căruia cucerirea economică a țărilor române avea să se producă ca urmare a unor acțiuni, a unor legi economice obiective, ceea ce este foarte adevărat, căci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai că refuză să asigure reînnoirea generațiilor, dar se și condamnă pe ei înșiși la pierzanie. Se condamnă la degenerescență morală și fizică. Ca și onanismul, flirtul duce mai devreme sau mai târziu la o "dragoste bolnăvicioasă". Este aproape de prisos să reamintim că onanismul face în la Belle Époque obiectul unui oprobriu unanim în lumea științifică și în cea medicală. Cei mai mari medici europeni subliniază la unison că acesta slăbește organismul din punct de vedere fizic. De ce? Pentru că, așa cum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
decisiv a fost schimbarea cultural? introdus? de c?tre etică protestant?. Fiindc? subiectul acesta a dat na?tere la numeroase dezbateri contradictorii (lupta cu colegul Sombart r?m�n�nd celebr?) c�teva preciz?ri suplimentare nu vor fi de prisos. Weber nu pretinde c? protestantismul a fost istorice?te, la originea capitalismului, sau c? a fost cauza acestuia. Propun�nd un model (sau un �tip-ideal�) care are meritul de a simplifica rela?iile �ntre fenomenele amintite �ngro?�ndu-le, el avanseaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îndoială apoi, și pe urmă cu nedumerire. Adam își întărea cele spuse cu un «zău curat», formula curentă a jurămintelor din sat.« Zău curat - nu mă minți?» îl mai întreb eu o dată, cu toate că știam că orice asemenea întrebare era de prisos. «Zău curat - că nu mint», făcu încă o dată Adam, c-o hotărâre ce mă rușina. Formula era pentru noi prea sacră decât să mai fi putut sta la îndoială. Eram dezolat că nu mă dovedeam a fi singurul ales, dar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mediu pentru desăvârșirea lui. Pentru Sf. Ioan Hristostom, rolul cel mai important în realizarea educației și valorificarea potențialului copiilor îl au părinții, pe care-i sfătuiește astfel: „Dați-vă osteneala ca să construiți lui Dumnezeu minunate statui: îndepărtați ce e de prisos și adăugați ce lipsește. În fiecare zi uitați-vă cu grijă la ei, observați și darul pe care-l au de la natură spre a-l dezvolta dar și cusurul de la natură spre a-l îndepărta.”( C., Cucoș, 1997, p. 93
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
individul cu aspirații înalte, vizând atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese mărunte și imediate oferind substanța pledoariei dramatice. Personajele centrale ale pieselor sunt revoltați revendicându-și dreptul la o existență dacă nu desăvârșită, cel puțin corectă. Omul de prisos și Creditorii abordează această problematică din unghiul comentariului moral, în Șacalii primează demonstrația psihologică, iar în Turmele subiectul este dezvoltat cu apel preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
moral, în Șacalii primează demonstrația psihologică, iar în Turmele subiectul este dezvoltat cu apel preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei, din Omul de prisos, revenit de pe front, nu se mai poate integra familiei sale, contaminată grav de amoralitatea instalată în climatul de nesiguranță și de libertinaj al războiului. Stroe, din Creditorii, vizionar și idealist iremediabil în relațiile cu o lume dominată de compromis și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
de o logică densă, calitate care nu se regăsește întotdeauna și în cazul personajelor secundare, insuficient urmărite. SCRIERI: Reflex de suflet, Craiova, 1915; Primitive, Craiova, 1916; Golgota. Icoane și momente din război. 1916-1918, Craiova, 1918; Păcate, Craiova, 1918; Omul de prisos, București, 1921; Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele, București, 1922. Repere bibliografice: Rodion [A. Steuerman], „Reflex de suflet”, „Opinia”, 1915, 2557; Tudor Vianu, „Golgota”, L, 1918, 8; Rodion [A. Steuerman], „Golgota”, „Opinia”, 1918, 3425; A. H. [Alfred Hefter], „Șacalii”, „Lumea”, 1921, 704
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Șacalii, Turmele, București, 1922. Repere bibliografice: Rodion [A. Steuerman], „Reflex de suflet”, „Opinia”, 1915, 2557; Tudor Vianu, „Golgota”, L, 1918, 8; Rodion [A. Steuerman], „Golgota”, „Opinia”, 1918, 3425; A. H. [Alfred Hefter], „Șacalii”, „Lumea”, 1921, 704; I. Ludo, „Omul de prisos”, „Mântuirea”, 1921, 692; Lovinescu, Scrieri, IV, 498-500, VI, 121; Carol Drimer, Viața și opera lui B. Luca, „Pe drum” (Piatra Neamț), 1927, 3-4; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], A murit B. Luca, DMN, 1931, 8733; Podoleanu, 60 scriitori, 175-178; G. Păun, „Creditorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
a nu sucomba, a trebuit să călătoresc și să tot călătoresc. Pot să-ți spun un lucru? Durerea și violența nu vin niciodată din afara noastră, sau de pe navă sau din casă sau din Biserică. Vrăjmașii credinței nu sunt persoane de prisos ce se prezintă la spovedanie întâmplător sau din curiozitate. Ai fi tentat să crezi într-o răscoală organizată de acest biet bătrân, acum, pe nava ta? Vrăjmașii lui Dumnezeu s-au dat drept servitorii săi credincioși și în schimb... Mulțumesc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trebuie multe cuvinte. (Când Însă sunt cuprinse de intenții ascunse, dialogul este lung și dominat de Îndoială, suspiciune, neîncredere reciprocă: „Cel cu minciuna se simte totdeauna cu musca pe căciulă”.) „Dacă dovedești un lucru prin faptă, orice cuvânt e de prisos.” (Esop) Atunci vei cunoaște adevărul mai bine, când vei depărta orice patimă de la tine. (Psihologii au relevat de mult faptul că patima reprezintă o „boală a judecății”, o „criză a gândirii”, o „stare de slăbiciune” În care inteligenței nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
alții se simt singuri. Μ Este cunoscută printre psihoterapeuți următoarea butadă, făcută de un pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care nu se poate abține să resimtă În sufletul său rușinea faptei altuia mai mult decât acesta este capabil să o resimtă. Μ Cea mai cumplită neputință este aceea a vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de obicei, pe seama unei puteri deosebite a imaginației persoanelor În cauză, cărora aceasta le oferă posibilitatea de a realiza reprezentări Într-atât
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se lipsește de autor și de text nu are nimic absurd. Ea se sprijină la Valéry pe o concepție argumentată asupra literaturii, În care una dintre principalele idei e că nu numai autorul este inutil, ci și opera este de prisos. Stânjeneala produsă de operă poate fi legată mai Întâi de ansamblul concepției sale asupra literaturii, care ține de ceea ce el numește, după Aristotel și după alții, o poetică. Valéry are grijă, Înainte de toate, să degajeze legile generale ale literaturii. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Suspiciunile mele față de interviurile lui I. Valerian au plecat pur și simplu de la lectura atentă a textelor, în care mai multe lucruri nu se potrivesc cu ,,figura’’ lui Bacovia dedusă din operă și din alte referințe: date nesigure, vorbe de prisos. N-am aflat decît hăt încoace, însă, că felul său de a face interviuri li s-a părut dubios și contemporanilor. în ,,Ritmul vremii’’, am dat peste următoarea notiță redacțională, care divulgă obișnuința lui de a i aduce pe interlocutori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de tot féliul de materie ardzătoare cu mare pară”)4), în Biblicele lui Ion Heliade Rădulescu („Așa Eloim, Spiritul și Materia formă prima lui Trinitate absolută superioară și activă...”)5), în Anton Pann („cere să-i dea vreunul materie de prisos”)6). Surprinzător, lipsește la Eminescu. în schimb, se întîlnește la Hasdeu, într-un poem filozofic („Naturalistul, care din jos în sus învață,/ Materie visează în universu-ntreg”)7) și la Al. Macedonski („Materia în față-i fierbe și se cerne”)8
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de argint” - pantofi de atlas. Datorită efectului de vitrină - mi-am zis - unii i se vor fi părut de aur, ceilalți de argint. Dar rîndurile următoare din Memoriile lui Constantin Beldie demonstrează că realitatea întrece basmul și că e de prisos să încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii ei de argint, jucînd - cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe mine, însă văd trebuințele în alt mod. D-l Președinte (Ilie Ciolac): Ministerul a redus împrumutul de 400.000 și deci excedentul este în realitate. Vă rog dară a nu ataca bugetul. D-l (Gh.) Rusu (avocat): E de prisos a ne formaliza de procedură. Să lăsăm la o parte certele și să venim la ajutorul cerut de Eminescu. Să nu mai discutam calitățile lui, ci să-l ajutăm pînă îl va ajuta țara. Noi suntem datori, ca conjudețeni, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fericirii dispărute odată cu vechile virtuți care o făceau să existe demnitatea, simplitatea, rigoarea, strădania de a munci, respectul față de tine însuți și față de alții. Aceeași este și imaginea unei modernități care corupe, grăbind distrugerea obiceiurilor de altădată: Nu e de prisos s-o spunem încă o dată, repetă Péguy, de la burghezie ni se trage tot răul, tot ce este aberație, tot ce este crimă. Burghezia capitalistă a infectat poporul. Mai precis, 1-a infectat cu ceea ce este spiritul burghez și capitalist..." REFUGIILE
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
altă parte, școlile care oferă compensație organizate în cartiere mărginașe n-au condiții corespunzătoare pentru o activitate educativă eficientă (clase cu număr mare de copii, o crescută fluctuație a corpului didactic etc.), ceea ce duce la rezultate slabe, făcînd intervenția de prisos. Care este soluția pe care o recomandă Bernstein? Să se acorde atenție condițiilor și contextului mediului educațional; să se țină seama de experiența socială pe care o posedă copilul experiență validă și semnificativă pentru el și aceasta să-i fie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
agitații ale partidelor; într-un cuvânt, este școala care face ca un stat să-și piardă individualitatea și personalitatea. Tribuna, ca și presa, a condamnat guvernele la inactivitate și la slăbiciune: ea le-a făcut prin aceasta puțin necesare, de prisos; ceeace explică faptul că au fost răsturnate. Era republicană atunci a devenit posibilă, noi am înlocuit guvernul printr-o caricatură a guvernului, printr-un președinte, luat din mulțime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor noștri. Aici a fost temelia minei
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Și știți ce li se întâmplă oilor când lupul pătrunde în târlă? Ei vor mai închide ochii, mai ales, pentru că le vom promite că le redăm libertățile luate, când inamicii păcii vor fi potoliți și partidele reduse la neputință. De prisos să mai spun că vor aștepta mult și bine această întoarcere către trecut... Pentru ce am fi inventat oare și am fi inspirat creștinilor toată această politică, fără a le da mijlocul s-o pătrundă, pentru ce, dacă nu spre
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]