5,783 matches
-
XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu vor avea privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Dacă originea instituției Adunărilor reprezentative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dezvoltarea orașelor. Acțiunea va fi continuată de urmașii săi, între care un loc aparte îl ocupă Henric al IV-lea (1056-1106). El a reușit să înlăture tutela marilor principi și a început lupta contra clerului. Pentru a echilibra forța stărilor privilegiate atrase în actul de guvernare, va asocia acestora ministerialii și va sprijini mișcarea comunală. Henric al IV-lea a păstrat permanent controlul asupra Dietei. Autoritatea sa era suficient de puternică spre a se opune desemnării ca urmaș la tron a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de stări. Începând cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus pentru prima dată "dreptul nașterii" la alegerile suveranului. Prin alegerea lui Conrad al III-lea (1138-1152), preferat de stările privilegiate unui potențial împărat puternic (Henric cel Mândru), se deschidea dinastia Staufenilor. Domnia acestora a fost dominată de ideea reconstrucției statale. Eforturile vor fi încununate de succes în timpul lui Frederich I Barbarossa (1152-1190), inițiatorul unei politici de reconstituire a autorității imperiale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reconstituire a autorității imperiale pe baza relației feudo-vasalice. În acest fel începe reconstituirea domeniului regal, uzurpat de marii feudali în perioada luptelor pentru învestitură și anarhiei interne. Politica de echilibru promovată de împărat 310 a fost rezultatul colaborării cu stările privilegiate: asocierea marilor principi la guvernare, promovarea în demnitățile ecleziastice a oamenilor săi de încredere din rândul ministerialilor și a micii nobilimi. În acest fel Frederich I a reușit, pentru o perioadă de timp, să stingă conflictul dintre Staufeni și Welfi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
perioadă de timp, să stingă conflictul dintre Staufeni și Welfi și să obțină sprijinul clerului în lupta cu papalitatea. "Micul interregn" dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederich al II-lea (1215-1250), interesat de "politica sa italiană", va fi repede pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, recunoscând suveranitatea principilor teritoriali (regăsită în expresia Landdeshoheit, suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nouă intervenție a papei a fost respinsă în luna septembrie a anului 1344 de Adunarea principilor electori la Köln, iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor o declara "umilitoare". În lupta cu papalitatea se observă acțiunea comună, solidară a stărilor privilegiate. Acordul pe care reprezentanții stărilor privilegiate îl dau în Dieta imperială propunerilor și măsurilor luate anterior de principii electori, semnifică creșterea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către Marii electori. În aceste dispute, rivalitatea familiilor de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
respinsă în luna septembrie a anului 1344 de Adunarea principilor electori la Köln, iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor o declara "umilitoare". În lupta cu papalitatea se observă acțiunea comună, solidară a stărilor privilegiate. Acordul pe care reprezentanții stărilor privilegiate îl dau în Dieta imperială propunerilor și măsurilor luate anterior de principii electori, semnifică creșterea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către Marii electori. În aceste dispute, rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg aducea pe tron
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
familiilor de Habsburg și Luxemburg aducea pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale timp de aproape o sută de ani. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) a conferit o dimensiune specială raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor reprezentative ale acestora. El a dat instituțiilor imperiale forma definitivă, printr-o operă legislativă care satisfăcea atât ambițiile sale personale, cât și cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat pe rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Din 1439 se va stabili ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (ilustrativ este cazul alegerii lui Carol Quint). În raport cu poziția monarhiei și a stărilor privilegiate, care au încercat să limiteze cât mai mult puterea suveranului pentru a-și asigura accesul la guvernare, se pune întrebarea: a avut Dieta imperială (Reichstag) rolul de a polariza stările, de a crea solidaritatea instituțională de care țara avea nevoie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pune întrebarea: a avut Dieta imperială (Reichstag) rolul de a polariza stările, de a crea solidaritatea instituțională de care țara avea nevoie în procesul de unificare teritorială și centralizare politică ? Au existat perioade de acțiune comună a împăratului cu stările privilegiate, sau un perpetuu echilibru instabil ? Separarea funcției elective de celelalte prerogative ale Dietei imperiale a constituit o severă limitare a puterii sale. În evoluția Dietei se observă transformări și încercări de reformă. Convocarea a rămas un drept al împăratului. Nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Sigismund de Luxemburg declara public că, fără averea sa personală, "imperiul nu ar fi fost un profit pentru împărat, ci un faliment"326. Se confirma regula conform căreia un suveran lipsit de bani și armată era cu ușurință subordonat stărilor privilegiate ale regatului. Una dintre cele mai importante atribuții ale Dietei imperiale o constituia proclamarea și consfințirea solemnă a păcii interne (Land-frieden). Dieta de la Roncaglia, reunită de împăratul Frederich I Barbarossa în anul 1158, a avut acest scop: restabilirea drepturilor monarhiei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reformă a instituțiilor Imperiului. Domnia lui Frederich al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea încercărilor reformatoare din Dietele anilor 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate, asemănătoare juntelor din regatele spaniole; pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Adoptarea acestor măsuri ar fi asigurat creșterea puterii principilor teritoriali. Propunerile de reformă a Dietei și altor instituții nu s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunarea stărilor. Echilibrul începuse deja să fie rupt în favoarea suveranului, care ani de zile nu a mai convocat Dieta. Atunci când se întrunea adunarea, împăratul subordona stările punctului său de vedere prin intervenția personală și chiar întreruperea dezbaterilor. Treptat, opoziția stărilor privilegiate va reuși să restabilească raporturile cu monarhia pe principii de colaborare, pe baza unor compromisuri, în perioada războaielor cu Boemia, Polonia și Ungaria. Cererile adresate Dietei pentru votarea subsidiilor vor întâmpina permanent împotrivirea ho-tărâtă a stărilor, care au considerat momentul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prezidată de un magistrat numit de suveran. Toto acum, cele trei curii ale adunării vor lua forma definitivă: electorii, principii și orașele. Cavalerii, deși reprezentați în Dietele provinciale, continuau să nu fie admiși în Reichstag. Fiind acceptate condițiile lor, stările privilegiate reprezentate în Dietă au consimțit impozitul general imperial "un pfening de la toți" (gemeine Pfenning)332, administrat de propria lor comisie, în conformitate cu hotărârile adunării. Dar obligativitatea convocării anuale a Dietei, pentru o perioadă de cel puțin o lună, era greu de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregimentul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu continuitate permanentă. Dacă instituția ar fi durat, ea ar fi asigurat stărilor o preeminență deplină asupra autorității imperiale. Maximilian I a făcut totul pentru a o desființa și pentru aceasta i-a suprapus în anul 1501 Consiliul aulic (Reichshofrath
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se reorganiza Reichsregimentul și Tribunalul imperial (Curtea), iar pacea interprovincială (Landfriede) a fost întărită. Carol Quintul încerca în acest fel să împiedice limitarea absolută a privilegiilor sale imperiale. De aceste măsuri s-au bucurat în cele din urmă tot stările privilegiate care, atunci când nu le-au mai considerat profitabile, le-au desființat. În consecință, diviziunea politică a Germaniei s-a accentuat. Dieta de la Worms reflectă lupta egoistă dintre împărat și principii suverani. Dacă Reichsregiment se bucura de favoarea unor principi, explicația
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1523 ei au declanșat războiul contra acestora. La rândul lor, principii, neputând să transforme Reichsregiment într-un instrument permanent la puterii lor, au refuzat să mai colaboreze cu acesta, refuz exprimat deschis în Dieta de la Nürnberg (ianuarie 1524). Atunci, stările privilegiate și-au retras reprezentanții de la dezbateri. În consecință împăratul va lua măsura de a muta sediul regenței imperiale la Esslingen, unde Reichsregiment va fi, treptat, eclipsat. Reforma religioasă a contribuit la rândul ei la accentuarea fracturii produsă în interiorul stărilor, fiecare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acordat primele privilegii generale principilor, punând, începând cu domnia lui Frederich al II-lea bazele suveranității princiare. Privilegiile acordate principilor ecleziastici (1220) și laici (1231) constituie fundamentul evoluției puterii principilor suverani. Concomitent cu suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în acest fel "țara" față de principele domnitor. Puterea principilor își va afla limita doar în Adunările reprezentanților stărilor privilegiate. Stările s-au înălțat, treptat, la o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în acest fel "țara" față de principele domnitor. Puterea principilor își va afla limita doar în Adunările reprezentanților stărilor privilegiate. Stările s-au înălțat, treptat, la o autoritate egală cu cea a suveranului teritorial, autoritate manifestată prin afirmarea dreptului de rezistență față de suveran (ius resistendi et contradicendi), modalitatea de aplicare a impozitelor aprobate, participarea la administrarea politici interne și externe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și ajutorul (consilium et auxilium) se afla la baza participării stărilor în Diete. Dreptul de convocare devine obligatoriu pentru principele suveran, iar datoria de a-și da acordul, devine dreptul de a consimți. Personal sau prin reprezentanți, cele trei stări privilegiate (clerul, nobilimea și reprezentanții orașelor) nu se limitau la a-și da consimțământul pentru judecată, pentru legile sau impozite noi și extraordinare, ci și la rezolvarea marilor probleme ale Imperiului. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din triburile slave au fost înlocuite de reuniri periodice ale seniorilor feudali: adunările aulice (curia, colloquium)341. În cursul secolelor XIV-XV și aceste adunări vor fi înlocuite de instituții cu un cu totul alt caracter: reuniuni de persoane aparținând păturilor privilegiate, constituite în corporații și numite în mod curent stări. Perioada decisivă a dezvoltării acestora a fost, desigur, epoca mișcării husite, care a accentuat ideea participării "democratice" la guvernare a unui număr destul de mare de locuitori ai țării. În cadrul curentelor sale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a casei domnitoare atât pe linie masculină, cât și feminină 349. Bula de Aur din 1356 stabilea autonomia deplină a Boemiei în Imperiu, stăpânirea ei depinzând de propriul drept de succesiune, cum fusese precizat în 1355, precum și de voința stărilor privilegiate. Opoziția stărilor s-a manifestat cu putere atunci când Carol al IV-lea a hotărât să realizeze o codificare scrisă a dreptului: Majestas Carolina 350. Stările au impus regelui renunțarea la codificarea drepturilor de care se bucurau, de teama limitării acestora
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al IV-lea a hotărât să realizeze o codificare scrisă a dreptului: Majestas Carolina 350. Stările au impus regelui renunțarea la codificarea drepturilor de care se bucurau, de teama limitării acestora în viitor (definitio et limitatio). Rivalitatea monarhiei cu stările privilegiate a intrat într-o fază critică în timpul domniei lui Venceslav al IV-lea (1378-1419), care nu numai că nu a reușit să înfrângă rezistența marilor seniori, uniți din 1394 într-o Ligă, dar a fost ținut de două ori captiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dieta Boemiei a refuzat recunoașterea ca rege a lui Sigismund de Luxemburg. Consilii speciale, desemnate de Dietele generale și provinciale, asigurau guvernarea țării. În urma războaielor ce s-au desfășurat, datorită conflictului confesional, clerul va dispare din Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Orașele decad, prin plecarea puternicului patriciat de origine germană. În consecință, numai seniorii și cavalerii vor duce mai departe lupta pentru limitarea puterii regale. Recunoașterea lui Sigismund de Luxemburg ca rege al Boemiei, va fi urmarea compromisului încheiat între acesta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]