3,972 matches
-
dezlegării cestiunii la bunul plac al Camerelor, fără ca să se amestece direct în afacere, dânsul nu putea avea angajamente luate în afară și tertipul spălării de răspundere nu-l întrebuința decât pentru a nu-și lega poziția ministerială de soarta problematică a unei oarecare soluțiuni. Astfel judeca publicul după întîia impresie; cele advenite însă în urmă erau menite a ne dovedi că lucrul stătea cu totul altfel. Camerele își aleseră câte o comisie care să elaboreze un proiect de modificare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și sfârșind cu însuși fotoliile ministeriale. Înmulțirea dar a claselor consumatoare și scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii. Îndealmintrelea toate măsurile de restricțiune contra simptomelor acestui rău vor avea un rezultat problematic. În muncă e mîntuire: trebuie numai ca îngrijirea deșteptată a oamenilor de bine să creeze, prin legi practice, condițiile unei munci cu spor și putere de înflorire. [2 octombrie 1879] ["ȘEDINȚA DE IERI A CAMEREI.. "] Ședința de ieri a Camerei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și anume prin persoana d-lui Boerescu, care ar avea de jucat un rol analog cu acela al d-lui N. Ionescu în timpul încheierii convenției ruso-romîne. După spatele ministrului oficial de esterne se petreceau atunci toate, și pe când deosebite capacități problematice, ierte-ni-se espresia, erau încîntate de importanța diplomatică ce li se dedese și pe care o manifestau c-un fel de naivitate prin dese greșeli de ortografie în raporturile franceze, pe atunci îndărătul acestui paravan, compus din oameni sinceri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și străin motivului pretextat, pentru acela intențiile adevărate erau, de nu clare, cel puțin întrevăzute într-o lumină cu totul alta. Pentru cei simpli art. 44 era un principiu de drept, pentru înțelept un problem. Dezbrăcat acum de caracterul lui problematic și trecut în domeniul cestiunilor rezolvate fără contestare, ora recunoașterii oficiale a neatârnării noastre se apropie, o nouă eră se începe în istoria luptei pentru existență a individualității noastre naționale. Nu știm într-adevăr încă în ce legătură stă cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un rob al adevărului, respectăm, căci aci putem fi mai acasă, pe frații Golești, cari, cu toată mărginirea intelectuală, aveau caractere statornice și limpezi. Tot ce e la mijloc, pe jumătate onest sau pe jumătate inteligent, e pentru noi lume problematică, nimic. Aurea mediocritas e pentru noi o oroare în amândouă laturele ființei omenești, precum era pentru divinul Dante. Acest "element moderator", daca voiți, al caracterelor și inteligențelor, e locașul minciunii, al tertipului, al meschinăriei, locașul acelui advocat pe care Scaunul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și, tocmai fiindcă acest proiect de lege era singurul bun, singurul netradus din limbi străine, răsărit din trebuințele țării, singurul care, ca orice reformă adevărată, tăia în cei ce privesc catedrele lor ea pe niște sinecure, de aceea toată suflarea problematică din țara aceasta s-au opus proiectului, inducând în eroare și pe unii de bună-credință, încît a trebuit să cază. Daca sunt pene străine acestea, cel puțin sunt mai vechi decât cele citate de "Presa". Deja răposatul Marțian, unul din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajunge să atingă - cu voi să zic banalicește culmea artei - dar oarecare grad de perfecțiune care ar scăpa-o de ridicol, să contribuiască astfel ca publicul să-și formeze o părere despre teatru, care să nu aibă un atare caracter problematic. Dar, din contra, se continuă cu asemenea piese, nu se ține seamă de viitorul talentelor, ci numai de surprinderea țintită asupra mulțimei necompetinte și suntem condamnați să vedem teatrul la noi într-o stare foarte puțin demnă daca nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dardanelles. Etude historique sur la question des détroits. D'après la correspondance diplomatique déposée aux Archives centrale de Saint-Petersbourg et à celles de l'Empire. Préface de Gabriel Hanotaux, Paris, 1910, p. 1. 13 Între foarte numeroasele abordări ale acestei problematici, vezi și Edgar Hösch, Das sogenante "grichische Projekt" Katarinas ÎI. Ideologie und Wirklichkeit der russischen Orientpolitik în der zweiten Hälfte des 18. Jahrhunderts, în "Jahrbücher für Geschichte Osteuropas", Neue Folge, Bd. 12, 1964, p. 168-206. 14 Vezi și aprecierile, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
dovedit a fi fost total nefondate, în ceea ce privește rivalitatea să cu Rusia, al doilea factor ce trebuia să o facă accesibilă coaliției. Deoarece, tocmai problemă poloneză care le învrăjbea a devenit platformă care le-a apropiat, din nou, si a făcut problematică atragerea ei în planul imaginat de Ignatius Mouradgea d'Ohsson. De aceea, aderarea Prusiei, la 24 octombrie 1795, la cea de a treia împărțire a Poloniei, perfectata de Rusia și Austria, prin acordul din 3 ianuarie același an, i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
INTRODUCERE Ideea lucrării a plecat de la analiza unei problematici mult dezbătute începând din secolul al XX lea, aceea a sfârșitului literaturii. Se apropie literatura sau arta, în general, de sfârșit sau încotro își îndreaptă ea pânzele, e o întrebare obsedantă a acestui sfârșit de secol, ce s-a prelungit
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
incursiune de un real folos mi-au fost lucrările lui Adrian Marino - Hermeneutica ideii de literatură și, în special, Biografia ideii de literatură - ce mi-au oferit un imens câmp bibliografic și au constituit coloana vertebrală a lucrării. Tratarea acestei problematici am plasat-o însă sub semnul jocului, plecând de la concepția gadameriană potrivit căreia jocul constituie „modalitatea de a fi a operei de artă”, ideea dezvoltată în capitolul introductiv. Și apoi deloc neglijabile sunt „jocurile” literaturii (jucate de bună voie sau
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și pe palierele: discurs jurnalistic, manipularea prin discursul jurnalistic. Devoalarea tehnicilor de inducere în eroare prin limbaj, de speculare sau de violare a regulilor sociale acceptate într-o anumită situație se realizează, de multe ori, într-o manieră greoaie, complicată, problematică. Descrierea cât mai exactă a fiecărei tehnici este primul pas care deschide calea identificării manipulării în situații concrete. Analiza unora dintre aceste metode de influență trebuie să facă apel la alte mijloace de investigație, precum analiza comparată și analiza cantitativă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în încercarea de a decela un înțeles al conceptului de discurs prin identificarea caracteristicilor acestuia la diferite niveluri de analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul de discurs este revendicat ca obiect de studiu de mai multe discipline cu frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ascensiunea mijloacelor de comunicare în masă, locul primordial de desfășurare al discursului ludic revine mass-media. Textul discursului ludic se caracterizează prin interes tematic și formă distractivă. Interesul tematic se referă la capacitatea acestui tip de discurs de a selecta acele problematici care pot capta atenția publicului larg, fie prin inedit, fie prin spectacular. Forma distractivă presupune un anumit șablon de prezentare care să faciliteze amuzamentul, relaxarea. Scena discursului ludic este o casă de producție specializată, fie din cadrul mass-media, fie independentă de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
forme ale discursului public, ambele utilizează suporturi media, împart același spațiu, același public și, de multe ori, același tip de format. VII. SUSPENDAREA PREȘEDINTELUI TRAIAN BĂSESCU: OBIECTIVITATE SAU MANIPULARE JURNALISTICĂ? Analiza situațiilor concrete de manipulare este una dificilă, întrucât este problematic să distingi, din ansamblul fenomenelor, pe acelea în care se utilizează tehnici de inducere în eroare prin limbaj, în care se speculează abuziv dimensiunea non-raționale a ființei umane, în care se violează regulile sociale acceptate într-un anumit context specific
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Ghid metodic pentru învățătorii, profesorii și părinții copiilor cu disponibilități aptitudinale înalte), Editura „Polirom” 14. Crețu, Carmen, 1995 - „Politica promovării talentelor”, Editura Cronica, Iași 15. Crețu, Carmen, 1997 - „Psihopedagogia succesului”, Editura „Polirom”, Iași 16. Crețu, C., 1995 - „Orientări actuale în problematica curriculum ului”, în A. Neculau, T. Cozma (coord.), Psihopedagogie. Manual pentru examenul de definitivat și gradul didactic II, Editura „Spiru Haret”, Iași 17. Crețu, C., 1998 - „Conținuturile procesului de învățământ, componentă a curriculum-ului”, în Psihopedagogie, Editura „Polirom”, Iași 18
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p. 3). Ca regulă generală, trecerea bruscă de la un regim politic la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comisionarea adevărului istoric prin comandă politică, ca bază pentru condamnarea unui regim politic, în condițiile în care concluziile "procesului comunismului" au fost deja ante-pronunțate. Comisia s-a achitat de sarcina care i-a fost fixată, ignorând toate aceste chestiuni profund problematice, care pun sub semnul întrebării întreaga validitate a demersului analitic realizat în paginile Raportului, și ridică alte îngrijorătoare semne de întrebare cu privire la statutul epistemic general al istoriografiei sponsorizate statal: care este validitatea epistemologică a adevărului istoric (pre-concluzionat) produs la comandă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării lui Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie cât este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1852] și prin aceasta, în vederea pășirii spre un viitor democratic. Totuși, după cum se va vedea imediat, confruntarea trecutului prin criminalizarea sa nu este singura posibilitate din gama de opțiuni disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală, odată cu trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de gândire marxistă își găsește și astăzi resursele în maniera negativă de înțelegere a ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 23. Pe de o parte, ideologia se insinuează în societate pentru a servi intereselor de dominație ale clasei
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]