2,944 matches
-
neliniștită, nerăbdătoare, încăpățânată, dar și perseverentă, și perfecționistă. Aceste calități m-au ajutat să îmi fac datoria cât am putut de bine. Dacă vom invoca mereu greutățile întâmpinate, locale sau generale, sociale sau economice, care în fapt există, nu vom progresa. Însă, dacă fiecare dintre noi, indiferent de domeniul de activitate în care lucrăm, își va face datoria cu responsabilitate, nu se poate să nu avem rezultatele pe care le dorim și le așteptăm. III. GRUPA 473 - O MARE FAMILIE III
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
celor care ne-au fost îndrumători și dascăli, pe parcursul celor cinci ani de facultate, iar, pentru unii dintre noi, chiar după absolvirea acesteia. Ne bucurăm că am avut șansa să parcurgem o școală bună, fapt ce ne-a permis să progresăm profesional și să facem față cu brio sarcinilor de serviciu, acolo unde fiecare și-a desfășurat activitatea. Încă o dată, gânduri de recunoștință și mulțumiri, însoțite de urările noastre de sănătate și bucurii, pentru dascălii noștri care ne sunt astăzi alături
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se vor realiza ? Școala, prin structurile și prin reprezentanții ei, trebuie să fie mai agresivă, în sensul bun al cuvântului, în a-și arăta utilitatea. Școala trebuie să exercite presiuni asupra societății, iar societatea trebuie să înțeleagă că nu poate progresa fără cetățeni educați și informați. Școala trebuie să fie în fruntea societății și nu coada ei. Obiectivele strategiei Facultății de Fizică pentru următorii ani La alegerile din decembrie 1998, când am candidat prima dată pentru funcția de decan, am prezentat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aceleași defecte este un nonsens, o absurditate: înseamnă a merge în sens invers față de mersul normal al lucrurilor. Eu sunt convins ca nu plângându-ne mereu soarta, fiindu-ne frică de ziua de mâine, trăind în agresivitate, vom putea să progresam, să ne găsim un echilibru. Pensionarea profesorilor este până la urmă în firea lucrurilor: fiecare dintre noi vom ajunge într-o asemenea situație. A vedea însă că numai prin pensionarea profesorilor Facultatea noastră va progresa, vor avea toți cei care rămân
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
trăind în agresivitate, vom putea să progresam, să ne găsim un echilibru. Pensionarea profesorilor este până la urmă în firea lucrurilor: fiecare dintre noi vom ajunge într-o asemenea situație. A vedea însă că numai prin pensionarea profesorilor Facultatea noastră va progresa, vor avea toți cei care rămân salarii cu adevărat mari și, în acelasi timp, laboratoarele vor fi mai dotate, iar absolvenții noștri vor fi mai bine pregătiți este o iluzie. Cu toții, inclusiv sindicatul, trebuie să luptăm pentru creșterea finanțării învățământului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
privind evoluția învățământului și a cercetării; -forma actuală a PROIECTULUI trebuie regândită; Facultatea de Fizică trebuie să rămână o entitate compactă, cu specializările pe care și le-a dezvoltat, pentru a putea asigura în viitor o evoluție ascendentă; nu vom progresa prin pulverizarea Facultății, ci prin acumulări, astfel încât să avem și în viitor o contribuție importantă la prestigiul Universității. În numele membrilor corpului academic al Facultății de Fizică, Decan, Prof. dr. M. Toma IV.5. Medicina la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Propunere
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
trebui să fie ! - cea mai importantă instituție a unei societăți, a unui stat, căci ea informează, dar ceea ce este mai esențial, educă oamenii. De acea, nu ar trebui să existe oameni care să nu treacă prin școală. O societate poate progresa, din toate punctele de vedere, doar dacă membri ei sunt bine pregătiți profesional, dar și bine educați. Vorbim astăzi despre investiți și despre eficiența lor. Trebuie să știm că cea mai eficientă investiție este în școală. Statul care nu realizează
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pregătiți profesional, dar și bine educați. Vorbim astăzi despre investiți și despre eficiența lor. Trebuie să știm că cea mai eficientă investiție este în școală. Statul care nu realizează acest lucru este un stat care nu numai că nu poate progresa, dar poate chiar să dispară. Investiția în școală este una pe termen lung, dar sigură. Nu este momentul, ca la o așa importanță sărbătoare, să dezvoltăm mai mult acest subiect. De aceea închei, urând celor prezenți aici, dar și celor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
factori de decizie asupra stării învățământului de fizică din Româna, asupra posibilităților pe care le au absolvenții Facultăților de Fizică pentru ca, la sfârșitul studiilor, să poată profesa în România. Și de a sublinia, încă o dată, că nicio țară nu poate progresa economic, tehnic, științific, cultural, fără a sprijini și dezvolta o educație bazată pe fizică. Studenții și cadrele didactice de la Facultatea de Fizică din Iași salută cu respect pe toți participanții la Olimpiada Națională de Fizică, elevi și profesori. Felicităm elevii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de la Facultatea de Fizică să constatați că sunteți foarte bine pregătiți, pentru a putea face față cerințelor societății în care trăim, pentru a acționa astfel încât să contribuim la progresul societății. O societate, oricât de bogată ar fi ea, nu poate progresa fără știință, fără tehnologie, fără fizică în cele din urmă. Să nu uităm niciodată: -prioritatea de a ști nu micșorează valoarea lui a face; -a face înseamnă chiar mai mult decât a ști; -acțiunea, fapta, sunt pe o treaptă mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
școlile care din temelie s-au ridicat și s-au așezat.” VI.2. Spiru Haret - om al școlii În urmă cu aproape o sută de ani, un om a intuit că fără știință de carte, fără școală, România nu poate progresa. Acest om fost Spiru Haret. Rememorăm câteva date despre fizicianul și matematicianul considerat reformator al societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Spiru Haret s-a născut la Iași, la 15 februarie 1851
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
care lucrăm în învățământ, să ne implicăm mai mult în conștientizarea factorilor de decizie că, fără un popor educat, progresul social va veni greu și se va realiza târziu. Iar școala este instituție fundamentală a unui stat care dorește să progreseze. VI.3. Horia Hulubei. Omul și opera. Evocare prilejuită de centenarul nașterii savantului Horia Hulubei s-a născut în Iași la 15 noiembrie 1896. Studiile elementare le face în Iași (1903-1907). Urmează studiile secundare, tot la Iași, ca bursier la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația i se clatină la Universitate. Șeful guvernului, Ion C. Brătianu, îl sfătuiește să pună capăt agitației, fiindcă nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prin care moștenirea științifică, literară, artistică și morală a societății este transmisă de la o generație la alta. Numai prin transmiterea fidelă a acestei moșteniri, prin cunoașterea informației din trecut care să permită obținerea de noi informații poate o societate să progreseze. Acest lucru a fost și este țelul și crezul domnului profesor Pracsiu Teodor prin promovarea noului clădit pe tradiție și rigurozitate. Prin implicarea continuă în procesul de formare, riguros principiilor sale de preluare a tradiției și moștenirii culturale ne-a
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
treptat în normal. Copilul era lăsat tot mai mult în grija bonei. La o lună de la naștere, existența copilului intrase în obișnuitul cotidian, iar adulții se întorceau la preocupările lor. Joi, 1 decembrie. Regina Maria ia „prânzul la Foișor, Mihai progresează - este o frumusețe, deși, pentru moment, pare a avea nasul cam mare. Sitta îl îngrijește cu mult succes”. Vineri, 2 decembrie, sâmbătă, 3 decembrie, duminică, 4 decembrie 1921. Regina Maria ia ceaiul ori prânzul la Foișor, dar nu mai notează
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dea o ploaie. Focul binefacere și blestem Vechile legende ale grecilor spun că Prometeu ar fi furat focul de pe Olimp și l-ar fi dăruit oamenilor pentru ca aceștia să se bucure de binefacerile lui. Fără foc, omul nu ar fi progresat: cu ajutorul lui și-a îmbunătățit radical viața. Atât în mediul urban, cât mai ales la sate, focul continuă să fie un element de bază al existenței. Fără foc, săteanul ar dormi în frig, ar mânca alimente nepregătite, nu și-ar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
al băștinașilor. Bogățiile găsite acolo de către navigatorii acelui timp au stârnit interesul și lăcomia regilor și Împăraților, dar mai ales speranța oamenilor În nevoi și cu aspirații la un trai mai bun. Așa a Început popularea continentului miraculos, care a progresat lent până către sfârșitul secolului al XVIII-lea, din cauza dificultăților de transport maritim pe distanțe neobișnuit de mari pentru acel timp. Evoluția și frâmântările sociale care au. urmat În lume, au determinat o intensă populare a continentului; prin acțiuni de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rentabilității. Cornățeanu considera că siguranța proprietății În orice stat este o condiție a progresului. Un rol important În evoluția tehnică pe toate planurile l-a avut diviziunea muncii care a favorizat apariția surplusului de producție datorită specializării. România a putut progresa numai când a luat legătura cu piața mondială, când a funcționat sistemul import export. O agricultură intensivă, trebuie să aibă Întotdeauna un pământ scump și mijloace de producție ieftine. Aceste idei care rămân și azi valabile le-a prezentat În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Toyohico Kagava, ținută la facultatea din Ames, suna cam așa: ”Am vizitat toată America. (E curios că toți care trec pe acolo, vorbesc de Statele Unite, USA sau SUA, de America, o confuzie regretabilă, pentru că e și o Americă care a progresat regretabil de puțin). Am admirat tehnica voastră, progresul vostru. Am fost și la San Francisco (Frisco). Am admirat și acel uriaș pod suspendat peste Poarta de Aur (Golden Gate), cea mai nouă, cea mai grandioasă operă tehnică americană. Dar am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
6 milioane hectare. Zootehnia era reprezentată prin 6 milioane cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane catâri. Texas este cel mai bogat stat În petrol, apoi În sulf și gaze naturale. Industria progresează cu pași mari, industria petrolului (62 rafinării), industria bumbacului, ulei de bumbac, industria conservelor alimentare. În 1932, Texas dispunea de 28.000 km cale ferată. Învățământul e foarte bine dezvoltat, 12.000 școli publice cu 1.500.000 elevi (6
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ministrul Turismului. Era un minister foarte mic și ai fi zis că dacă rămâne acolo nu e nicio nenorocire. Dar, din păcate, erau alte semne foarte-foarte clare, cum ar fi numirea protejatei ei, Daniela Andreescu, că puterea ei de decizie progresează. În ce mă privește, atunci hotărâsem că n-o să mai rămân în țară pentru că mi se făcuse oferta asta academică de la Berlin, iar în România nu aveam nici măcar dreptul să îndrum doctorate, deși aveam mai multe lucrări inter‑ naționale ISI
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de canalul acesta nu avem nevoie ! Chestia este halucinantă ! S-a văzut că noi nu avem o bună performanță și că partidele acestea nu fac ce ar trebui să facă partidele, adică nu aduc oameni capabili ca să ajute țara să progreseze. V.A. : N-au un interes ? Sau n-au specialiști în instituțiile statului ? Probabil că sunt prost plătiți. A.M.P. : E o combinație de factori. Nu mai poți să-i plă‑ tești bine pentru că guvernul Boc a scos stimulentele legate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ar fi fost de dată relativ târzie, rezultat nu al amestecului etnic, ci al unui Împrumut de ordin politic și religios. Cu alte cuvinte, slavii nu au afectat esența poporului și culturii românești. Câteva decenii mai târziu — atunci când spiritul critic progresase și problema originilor cunoscuse o oarecare dedramatizare —, Ioan Bogdan (1864-1919), primul slavist român cu adevărat profesionist, a prezentat lucrurile Într-o cu totul altă lumină. Pentru el, slavii erau element constitutiv al sintezei românești. „Influența elementului slav la formarea naționalității
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o retrocedeze unei Românii aliate). Basarabia, sau Transilvania? Basarabia era mai mică, mai săracă și locuită de mai puțini români decât ținuturile de peste munți. Dar românii de aici se aflau Într-o situație mai grea decât cei din Transilvania (rusificarea progresa mai repede decât maghiarizarea; cu toate abuzurile guvernelor ei În problema națională, Ungaria era totuși un stat liberal, de alt tip decât Rusia autocrată). În plus, asupra Basarabiei, românii aveau un drept istoric de necontestat (fusese răpită Moldovei În 1812
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]