2,009 matches
-
PRINCIPII ȘI NORME DE ORTOGRAFIE,,Ortografia stabilește corectitudinea formală a domeniilor celor mai întinse ale scrierii, supunând normelor ei folosirea sistemului de semne grafice adoptat , relațiile scrierii cu sistemul, cu structura și cu normele limbii literare, în primul rând cu pronunția, dar și situații de scriere fără legătură cu realitatea fonică reprezentată. ” Sistemul ortografic al limbii române este construit pe o bază de criterii generale. Pricipiile ortografiei românești sunt : - principiul fonetic-fonematic ; - principiul morfologic ; - principiul sintactic ; - principiul etimologic ; - principiul stilistic () afectiv simbolic
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
lui â, de revenire la sunt ) care n-a determinat schimbarea normei. Alte cazuri în care se întâlnesc rămășițe etimologice sunt : *scrierea cu oa în loc de ua la începutul unor cuvinte de origine latină (oaie - ovis, oameni - hominies ) ; * influența grafiei asupra pronunției, așa cum este cazul articolului hotărât l dispărut din pronunțare, dar care este obligatoriu în rostirea solemnă și în scris ; *păstrarea grafiei unor cuvinte vechi ale limbii precum : îmbâcsi, catadicsi, ticsi ; *păstrarea grafiei unor personalități așa cum au semnat ei : Alecsandri, Hașdeu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
este evident încă de la rădăcina sa lingvistică, din limba greacă πρόσωπον cu semnificația de „ceea ce apare înaintea ochilor, deci partea anterioară a lucrurilor, în om, mai ales chipul, apoi masca și, mai târziu, rolul, caracterul, atitudinea”. Se pare că, din cauza pronunției greșite a cuvântului grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de a amplifica vocea pentru a ajunge la toți spectatorii. Însă raportul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mai atractiv. Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecțiilor din toate ariile curriculare, iar măiestria învățătorului va duce la rezultate deosebite. Jocul didactic folosit în dezvoltarea auzului fonematic și însușirea pronunției corecte Aplicarea metodei fonetice analitico-sintetice se impune atât oral, cât și în compunerea cu ajutorul alfabetului decupat sau în citirea și scrierea cuvintelor și a propoziției. Acest lucru se realizează pe baza textelor din abecedar și cu ajutorul jocurilor didactice. În jocul
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
departe”, „Completează cuvântul”, „Unde se găsește cuvântul”, „De-a cuvintele” sau „Schimbă prima silabă” pot fi folosite în activitatea la clasă, pentru a contribui la formarea și consolidarea la elevi a abilității și deprinderilor de articulare corectă a sunetelor, de pronunție corectă a cuvintelor folosite în comunicare, în conformitate cu cerințele programei. Prin jocul didactic “ Repetă ce spun eu!“ se urmărește formarea deprinderilor de a pronunța corect silaba și cuvintele care se deosebesc printr-un sunet, în general dezvoltarea auzului fonematic. Sarcina didactică
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din comun, și-a corectat pronunția și bâlbîiala de care suferea cu exerciții dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Rose a plecat în Franța, la mătușa ei care s-a ocupat de educația ei. Avea cincisprezece ani, era frumoasă, grațioasă, capricioasă, provocatoare, avea păr negru, ochi negri și expresivi. Dansa, cânta, avea maniere demne de o aristocrată, își corectase pronunția și modul de exprimare, citea Racine, Corneille. Tinerei Marie Rose i-a fost desemnat ca viitor soț, Alexandre, viconte de Beauharnais (el crescuse un timp în Martinica). Acesta era un tânăr chipeș, cu farmec, cu o minte ageră și superficială
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu va adopta tonul familiar și comic în tragedie. "Hm! Nu, Domnișoară, îi spuneam, nu-l vei avea vreodată, firea ți l-a interzis; nici măcar în momentul în care îmi vorbești nu-l ai; sunetul vocii dumitale, aerul figurii dumitale, pronunția, gestul, atitudinile, sunt nobile de la natură. Trebuie numai să îndrăznești să te încrezi în acest frumos firesc; îndrăznesc să afirm că vei fi mai tragică"." Voltaire, pentru care ea a creat în Electra rolul-titlu, a fost uluit de îndrăzneala ei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să împărtășească ceea ce Stanislavski numește "senzația cuvintelor", nu o poate face decât cu prețul unei imense prelucrări a vocii. "Cuvântul, scrie Stanislavski, este muzică. Într-o piesă, textul fiecărui rol este o melodie, o operă sau o simfonie. Pe scenă, pronunția este o artă tot atât de dificilă ca și arta de a cânta. Este o artă care cere un antrenament și o tehnică foarte apropiate de virtuozitate. Când un actor, posedând o voce bine antrenată și o tehnică vocală magistrală, își spune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Poloniei, ca și în zilele noastre. Și mai uluitoare sînt amintirile lui Iorga de la Congresul Internațional de Istorie de la Oslo din 1928. Luînd contact cu doamna Kollontay și cu alți istorici ruși, Iorga menționa "farmecul burghez" al acestora, "franceza și pronunția lor impecabilă", după care spunea: "Probabil că nici războiul, nici revoluția nu pot înfrînge Rusia Sovietică; poate că acest lucru îl va realiza îmburghezirea"71. La moartea lui Lenin, Iorga comenta că Hanul Tătar își dăduse duhul. Doliul îi amintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
minore). Dar diferențele dintre variantele „sârbă” și „croată” ale limbii „sârbo-croate” vorbite de majoritatea populației sunt foarte mici. Sârbii folosesc alfabetul chirilic, iar croații (și bosniacii) pe cel latin, dar, dincolo de câțiva termeni literari și științifici, variații ortografice ocazionale și pronunția diferită a literei e („ie” În „iekaviană” sau croată, „e” În varianta „ekaviană” sau sârbă), cele două sunt identice. Mai mult, muntenegrenii scriu cu caractere chirilice (ca sârbii), dar pronunță În stil „iekavian” (ca bosniacii și croații); la fel și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca sârbii), dar pronunță În stil „iekavian” (ca bosniacii și croații); la fel și locuitorii sârbi din Bosnia. Numai populația istorică din Serbia propriu-zisă folosește varianta „ekaviană”; când liderii naționaliști ai sârbilor bosniaci au Încercat după 1992 să le impună pronunția tradițională sârbilor din enclava creată În Bosnia, ei s-au lovit de o rezistență generală. Astfel, „croata”, recunoscută În 1974 ca limbă oficială a Republicii Croate - ca răspuns la solicitările „Declarației despre situația și denumirea limbii literare croate”, redactată În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de limbaj se poate defini prin câteva particularități evidente: Încălcarea regulilor gramaticale și ale logicii: a. greșelile de vocabular se produc din cauza deformării cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instrucție, fie din mimetismul cultivat În epocă. b. pronunție greșită („famelie”, „renumerație”, „plebicist”, „andrisant”, „bampir”); etimologie greșită („capitalist” pentru locuitorii capitalei; „scrofulos” pentru scrupulos); c. lipsa de proprietate de termenilor („liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: capacitatea de a comunică; pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: recitarea a 1-2 strofe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2 p - pronunția elevului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acordă puncte candidatului la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acordă puncte candidatului la fiecare din cele două probe. Media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care împiedică comunicarea; 2 p - pronunția elevului nu permite comunicarea. c) Nu se admit contestații la proba orală. ... 7. a) Profesorii examinatori acordă puncte candidatului la fiecare din cele două probe. Media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi evaluatori la fiecare probă, reprezintă punctajul final
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: ● capacitatea de a comunică; ● pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; ● capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; ● valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: ● recitarea a 1 -2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. ● Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]