3,949 matches
-
floare". Cu toate acestea, termenul "flirt" începe să devină tot mai familiar. Acest fapt lingvistic traduce un fapt social, care începe să se manifeste la finele secolului al XIX-lea și se accelerează în perioada interbelică: armonizarea comportamentelor amoroase și propagarea flirtului burghez în toate mediile sociale. În perioada Belle Époque, să ne amintim, moravurile erau foarte diferențiate în funcție de clasele sociale, în funcție de regiuni chiar. În Vandeea se practică cu dezinvoltură maraichinage-ul, în vreme ce în Corsica virtutea femeilor este vegheată cu vigilență. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sintetizează. Fiind vorba tot de un fenomen de transducție în urma unui semnal prins de un anumit receptor (analogia cu factori de creștere și cu cei mitotici ne apare azi evidentă), W. Sutherland Jr. și colaboratorii au descoperit că în dinamica propagării informației de la periferia celulei la nucleu intervine un „mesager“ care e acidul monofosforic ciclic (AMP-ciclic). Acest mesager este sintetizat la nivelul membranei celulei, în această „fabricație“ fiind implicată o enzimă: adenilciclaza.8 Interesant ar fi fost ca E. W. Sutherland
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
familii) în transmi terea unor mesaje către efectori, este cunoscut încă de prin anii ’60 ai sec. XX. Abia după 1990 însă au putut fi „disecate“ în amănunțime procesele enzimatice consecutive, care fac din fosfolipide mesageri secundari ai receptării și propagării mesajelor în structurile înzestrate cu viață. Mai exact, în cazul nostru sfingomielina membranară „răspunde“ stresului, eliberând subprodusul său catabolic, ceramida. În general, ceramidele reprezintă semnale secundare care activează numeroase enzime efectoare implicate în diferite funcțiuni: proliferare celulară, diferențiere embrionară și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este cazul Regatului Unit și al Germaniei. Dar mai ales reducerea creditului internațional al cărui volum se micșorează la jumătate în cursul celor doi ani de după crah și retragerea masivă a capitalurilor americane investite în Europa vor accelera procesul ilc propagare a crizei. Țările germanice, care din 1924 au beneficiat mai mult decît altele de creditele americane, sînt cele care suferă cel mai repede și cel mai intens. Prima este Austria cu falimentul din 1931 al Kredit Anstalt, cea mai mare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pentru literatură în 1934). Această raliere a unei părți importante a lumii intelectuale, abandonarea de către fascism a idealurilor sale de la început pentru cele ale tradiției intelectuale burgheze, apoi amploarea pe care o la cultul pentru Duce, toate au concurat la propagarea unui conformism cultural care datorează mult și încorporării creatorilor de artă și literatura în structurile controlate de putere: corporații specializate, Institutul Fascist al Culturii, Academia Italiană etc. Premii și distincții numeroase au fost instituite pentru a recompensa realizările care au
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
provine de la Dumnezeu poartă amprenta unității în iubire. Creația universului, unde armonia lucrurilor este glasul iubirii, descoperă, din ce în ce mai bine minții celor înzestrați, un plan de unitate minunată. Crearea omului este similară armoniei miraculoase a materiei cu spiritul unității naturii umane. Propagarea neamului omenesc se împlinește în iubirea care creează unitatea: «Și amândoi vor fi un singur trup» (Mt 19,5). Familia umană este una în strămoșul unic: Adam. Păcatul a marcat sfâșierea acestui plan dumnezeiesc de unitate a lucrurilor și a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să cuprind mai bine de 180 de poeți. Dar ca de obicei și aproape întotdeauna există și un "DAR" mare de tot. Oficialii din țară (Uniunea Scriitorilor, Academia, Ministerul Culturii) în frunte cu CopyRo sunt total dezinteresați de valorificarea și propagarea culturii române peste hotare. Nu mă refer la un sprijin financiar nici măcar publicitar fiindcă de acestea mă ocup eu aici. E vorba doar de eliberarea drepturilor copyright pentru o parte dintre autorii cuprinși și ale căror drepturi le deține acel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
forța, cu tandrețea, cu gîndul tuturor Trăiască libertatea! Trăiască România! Trăiască Ceaușescu! Și bunul lui popor! De unde libertate, cînd țara era un uriaș lagăr, în care frigul, foamea, natalitatea controlată făceau ravagii. Specialitatea acestor imnologi de duzină era minciuna și propagarea prin vers a ideologiei de partid, a indicațiilor tot timpul prețioase etc. Cu o perseverență demnă de o cauză mai bună, pînă în ziua cînd a căzut dictatura, ziarele au fost pline de astfel de poeme. Dar profesioniștii închinătorilor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială", dar primește ca sarcină și "activitatea de prevenire, intensificare, neutralizare și lichidare a activităților teroriste de pe teritoriul României". De reținut: "Nu doar combaterea terorismului ajunsese o preocupare majoră a DSS în această perioadă. Propagarea cultului personalității și reducerea la tăcere a criticilor la adresa regimului venite din străinătate au devenit de asemenea prioritare. Promovarea cultului personalității în anul "alegerii" lui Ceaușescu în noua funcție, aceea de președinte a Republicii, eveniment produs în martie 1974, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pînă la urmă să mai dea meditații, pentru ca să poată în timpul acesta să scrie cartea. Al doilea: căci scrisesem, cu ani în urmă, un comentariu de poezie, a lui Ion Barbu, poet considerat idealist, mistic și burghez și deci contribuiam la propagarea unui spirit reacționar. Al treilea: că am copiat de la Biblioteca Academiei, dintr-un număr din Nouvelle Revue Française, scrisoarea lui Cioran către Noica Lettre à un ami du lointain (Scrisoare către un prieten din depărtare) că am copiat-o, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de un fel de nostalgie după tirajele și drepturile de autor de „altădată”, uitând că acestea, tirajele umflate erau tipice pentru o dictatură polițienească și ideologică și că, În „viziunea” stăpânirii, noi trebuiam să funcționăm ca un simplu mijloc de propagare a așa-ziselor lor idei. Revenind la ideea expusă mai sus, dilematică, dacă trebuie să integrăm „perioada comunistă” istoriei noastre moderne sau trebuie s-o excludem Între paranteze, reluând istoria din anii ’38, anul dictaturii regale și al Încetării procesului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
exil ne-am referi, mai întâi, la publicații (foi, periodice etc.). Cea mai mare parte au mers pe linia dezrobirii țării și unității românești. Din nefericire, au existat și unele publicații care, prin caracter calomniator, al atacurilor personale și al propagării dezbinărilor s au autodezonorat și marginalizat. Realizatorii acestora ne par astăzi un fel de precursori ai dihoniei din România postdecembristă. Din punct de vedere politic, o bună parte din exilul românesc prezenta o dezbinare rar întâlnită la alte națiuni. România
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
unele activități manuale) și noi tehnici de instruire (tehnici care stimulează potențele și interesele latente ale elevului). Pentru ca între aceste școli să se mențină o permanentă legătură, pentru ca experiența uneia să se poată comunica și celorlalte, pentru a se sprijini propagarea spiritului novator, un foarte tînăr adept al mișcării ce abia se înfiripa ADOLPHE FERRIÈRE (1879-1960) creează, în 1899, Biroul Internațional al Școlilor Noi. Semnificativă pentru înțelegerea concepției care se contura este definiția pe care Ferrière a dat-o școlii noi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
-și înalțe viața spre forme tot mai desăvîrșite, mai frumoase, mai raționale; el devine om prin asimilarea culturii obiective. În concepția acestui pedagog, "viața" culturii se desfășoară în două direcții deosebite: crearea de cultură, sporindu-se astfel valorile spirituale, și propagarea culturii în spiritele generațiilor tinere, actualizîndu-se capacitatea lor de a trăi valorile și de a-și îmbogăți astfel spiritul. Cea de-a doua direcție de desfășurare a culturii, prin care valorile obiective se transformă în valori subiective, nu este altceva
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de educație și a gîndirii pedagogice. 11.1. Realizări și dificultăți în dezvoltarea învățămîntului Pe o perioadă de mai multe secole, începînd cu primele sale manifestări, învățămîntul românesc a avut o însemnată contribuție la dezvoltarea unitară a culturii române, la propagarea în rîndurile întregului popor a ideilor fundamentale privind istoria poporului rămîn: originea latină, unitatea de neam și limbă, continuitatea sa în spațiul carpato-dunărean. Îndeosebi din 1848, învățămîntul de toate gradele a cultivat cu perseverență în conștiința tinerelor generații idealul înfăptuirii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ca teoretician al pedagogiei culturii, Șt. Bârsănescu și-a propus să analizeze din perspectiva criteriilor oferite de concepția sa politica culturii din România deceniilor trei și patru. De fapt, este vorba de politica școlară; cum școala era principalul factor de propagare a culturii, politica școlară dobîndește dimensiunile politicii culturale. Tocmai pentru că "știința pedagogiei este concepută" după aprecierea sa "ca o cercetare a fenomenului specific, care rezultă din contactul dintre societate și cultură, în vederea realizării de valori, ea este în mod firesc
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
politicii școlare din deceniile trei și patru. Rezultatul analizei este cu totul defavorabil culturii dusă de cercurile guvernante din acea perioadă: politica educației era concepută în primul rînd ca o politică a instrucției, se manifestau reduse preocupări pentru creație și propagarea culturii. Se constată neglijarea unor anume tipuri și grade de învățămînt: școala primară și, îndeosebi, școlile profesionale. Într-o perioadă în care apăruseră numeroase discipline pedagogice unele, cum era pedologia, avînd tendința de a înlocui pedagogia -, în care aveau loc
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activitate (muzeul educației națiunii, biblioteca pedagogică, laborator de pedagogie experimentală, o editură didactică etc.) și cu obiective multiple: studierea unui cerc larg de probleme privind națiunea română; stabilirea pe cale experimentală a principiilor conducătoare și a metodelor de educație a națiunii; propagarea acestor principii și metode; adoptarea unor măsuri adecvate pentru aplicarea lor în activitatea educativă (67, pp. 319-325). Onisifor Ghibu avea deplină dreptate cînd aprecia că, în stabilirea direcțiilor principale ale educației tinerei generații era necesar să se pornească de la realitățile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de bază metodologică urma să-și desfășoare activitatea și Institutul de Științe Pedagogice, creat în 1952. Perioada 1948-1964/1965 se caracterizează sub aspect pedagogic prin asimilarea tezelor fundamentale ale pedagogiei sovietice. Institutul însuși și-a limitat activitatea la preluarea și propagarea acestor teze. La fel "Revista de pedagogie". Este adevărat, se vorbea și scria uneori și despre "experiența școlii românești", dar, după cum am văzut, aceasta mai ales în primii ani după 1948 trebuia să devină o copie a școlii sovietice. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a primit în 1835 permisiunea de a publica două reviste, "Novine Horwatzke" (Știri din Croația), care apărea de două ori pe săptămînă, și "Danica" (Luceafărul de dimineață), un supliment literar săptămînal. Au fost înființate săli de lectură și societăți pentru propagarea ideilor mișcării. Din punct de vedere cultural și intelectual, Mișcarea Iliră a constituit un mare succes. Dialectul štokavian era folosit în școli și a devenit într-adevăr limba literară croată. "Ilira" putea deci concura cu maghiara. Activitatea lui Janko Drašković
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
terminarea concertului, satisfacțiile și mândria s-au amplificat când am întâlnit în hol și alte personalități ieșene care au asistat la eveniment și la demonstrația de înalt profesionalism oferită de Voces. Mai mult, multe fețe cunoscute, cu mari implicații în propagarea muzicii pe plan național, stăteau adunate în jurul standului de lansare a DVDurilor cvartetului ieșean. Am văzut și atenția acordată de TVR Iași care era prezent la evenimentul bucureștean monden. Transmisia se făcea de către redacția muzicală de sub conducerea experimentatului Alex Vasiliu
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Suceava 1923. În aceste câteva secole de atestare documentară, și în oicumena românească biblioteca definește europenitatea culturii noastre, funcționând ca școală de inițiere în cultura modernă a umanității („labirint al minții”, cum s-ar exprima Umberto Eco), ca formă de propagare a ideilor, alături de biserică, școală, muzeu, tipografie, editură, librărie), „un adevărat plămân, respirând aerul culturii europene”, „arsenal intelectual”, „topos spiritual” conservând un mirific „farmacum omnes morborum” (medicamentul tuturor bolilor), un adevărat „centru de informare culturală”. La Rădăuți, în Țara de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
de exemplu: * model fizic de LEA 400 kV cu instalații de compensare longitudinală și transversală; * model fizic de rețea mixtă 20 kV, folosit pentru studiul regimurilor punctului neutru; * model de instalație de încercare cu circuit rezonant serie; * model pentru studiul propagării impulsurilor de tensiune de trăsnet; * model pentru studiul repartiției tensiunii pe lanțurile de izolatoare; * modele electromagnetice combinate de transformator cu două înfășurări. Laboratorul de calitate a energiei și fiabilitate, având ca principale dotări: * Sistem complex pentru achiziția, monitorizarea și analiza
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
de Electrotehnică, catedra de Electronică și calculatoare. Șef lucrări din anul 1981. Din anul 1990 la facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, catedra de Telecomunicații. Profesor universitar, conducător de doctorat. Discipline predate: Dispozitive și circuite electronice, Radiorecepție, Antene și propagare. Cercetare științifică: Rețele celulare de comunicații, Antene și propagarea undelor radio. Publicații: 35 articole, Îndrumar de laborator (DCE), Manual universitar (Antene). Alte activități: din anul 2008, Decan al facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației. CEHAN Vlad Data și locul
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
din anul 1981. Din anul 1990 la facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, catedra de Telecomunicații. Profesor universitar, conducător de doctorat. Discipline predate: Dispozitive și circuite electronice, Radiorecepție, Antene și propagare. Cercetare științifică: Rețele celulare de comunicații, Antene și propagarea undelor radio. Publicații: 35 articole, Îndrumar de laborator (DCE), Manual universitar (Antene). Alte activități: din anul 2008, Decan al facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației. CEHAN Vlad Data și locul nașterii: 28 octombrie 1945, Dorohoi. Studii universitare: Institutul politehnic
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]