14,128 matches
-
acestea și care își apropie cel puțin cîteva din trăsăturile ENUNȚULUI care aparțin personajului). ¶Banfield 1982; Chatman 1978; Genette 1980, 1983; Mendilow 1952; Todorov 1981. Vezi și DISCURS TRANSPUS. discurs-indirect incident [tagged indirect discourse]. Un DISCURS INDIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-indirect liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă cel puțin una din trăsăturile ENUNȚULUI personajului (cîteva din trăsăturile asociate, de regulă, cu discursul unui personaj prezentat direct, cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TRANSPUS (DISCURS INDIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul reprodus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Discursul reprodus se distinge formal de DISCURSUL NEMEDIAT (DISCURSUL-DIRECT LIBER) printr-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ (sau altă formă de mediere naratorială) care introduce cuvintele ori gîndurile personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. discurs relatat [recounted discourse]. Vezi DISCURS NARATIVIZAT. ¶Todorov 1981. discurs transpus [transposed discourse]. DISCURS INDIRECT. Împreună cu DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
același cu timpul pe care îl va fi luat narația (imaginați-vă o narație de trei pagini sfîrșindu-se cu "Mi-am început povestirea la nouă fix, și acum este douăsprezece", sau o narație de trei sute de pagini sfîrșindu-se cu aceeași propoziție). Acest detaliu i-a făcut pe mulți naratologi să prefere, pe motiv că ar fi mai folositoare, investigarea VITEZEI sau TEMPOULUI mai curînd decît aceea a duratei. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Metz 1974; Prince 1982. Vezi și CADENȚĂ, RITM. E
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste unul sau mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus în circulație de William James pentru a descrie modul în care se prezintă conștiința. ¶Bowling 1950
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mișcarea temporală a unui episod încetează; atenția este atrasă de relațiile de simetrie, antiteză, gradație, repetiție etc. între constituenții episodului, iar înțelesul izvorăște din aceleași relații, ca în scena iarmarocului din Doamna Bovary. ¶Frank 1945. formulă inquit [inquit formula]. O PROPOZIȚIE INCIDENTĂ; o propoziție atașată la reprezentarea enunțurilor sau gîndurilor, subliniind una din calitățile lor și identificîndu-l pe vorbitor sau gînditor. În "Maria a spus că-i obosită" și "Ce mai faci? întrebă Nancy", cuvintele în italice constituie formule inquit ("se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui episod încetează; atenția este atrasă de relațiile de simetrie, antiteză, gradație, repetiție etc. între constituenții episodului, iar înțelesul izvorăște din aceleași relații, ca în scena iarmarocului din Doamna Bovary. ¶Frank 1945. formulă inquit [inquit formula]. O PROPOZIȚIE INCIDENTĂ; o propoziție atașată la reprezentarea enunțurilor sau gîndurilor, subliniind una din calitățile lor și identificîndu-l pe vorbitor sau gînditor. În "Maria a spus că-i obosită" și "Ce mai faci? întrebă Nancy", cuvintele în italice constituie formule inquit ("se spune"). ¶Bonheim 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca "Ioana era fericită, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită" rezultă din inserarea propozițiilor "Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită" în "Ioana era fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită". Tot așa, se poate spune că Manon Lescaut rezultă din inserarea narațiunii lui Des
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
așa fel încît închiderea uneia coincide cu deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune ca "El era fericit; apoi l-a întîlnit pe Petru; apoi fu nefericit; apoi l-a întîlnit pe Pavel; apoi trăi fericit" rezultă din cuplajul propozițiilor "El era fericit; apoi l-a întîlnit pe Petru; apoi fu nefericit" și " El fu nefericit; apoi l-a întîlnit pe Pavel; apoi trăi fericit". ¶Bremond 1973 [1980], 1980. Vezi și CUPLAJ. întindere [extent]. Durata sau AMPLITUDINEA unei ANACRONII; TIMPUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
opere literare, după Frye. Într-o narațiune, judecata (dianoia) poate fi văzută ca MYTHOS în stază (iar mythos ar fi dianoia în mișcare). ¶Aristotle 1968 [1965]; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]. junctură temporală [temporal junction]. Separația temporală dintre două PROPOZIȚII NARATIVE. Dată fiind o secvență de propoziții ordonate temporal, dislocarea propozițiilor în aria unei juncturi temporale duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței originale: de comparat "Ion servi prînzul; apoi Ion se culcă" cu "Ion se culcă; apoi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
judecata (dianoia) poate fi văzută ca MYTHOS în stază (iar mythos ar fi dianoia în mișcare). ¶Aristotle 1968 [1965]; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]. junctură temporală [temporal junction]. Separația temporală dintre două PROPOZIȚII NARATIVE. Dată fiind o secvență de propoziții ordonate temporal, dislocarea propozițiilor în aria unei juncturi temporale duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței originale: de comparat "Ion servi prînzul; apoi Ion se culcă" cu "Ion se culcă; apoi Ion luă prînzul". ¶Pentru Labov, o NARAȚIUNE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
văzută ca MYTHOS în stază (iar mythos ar fi dianoia în mișcare). ¶Aristotle 1968 [1965]; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]. junctură temporală [temporal junction]. Separația temporală dintre două PROPOZIȚII NARATIVE. Dată fiind o secvență de propoziții ordonate temporal, dislocarea propozițiilor în aria unei juncturi temporale duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței originale: de comparat "Ion servi prînzul; apoi Ion se culcă" cu "Ion se culcă; apoi Ion luă prînzul". ¶Pentru Labov, o NARAȚIUNE MINIMALĂ este cea care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de-a doua este un asemenea exemplu. Prima nu se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea spuse că este epuizată"). În DIALOGUL FRAGMENTAR, ca și în DISCURSUL-DIRECT LIBER și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (exceptînd parantezele și în opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea spuse că este epuizată"). În DIALOGUL FRAGMENTAR, ca și în DISCURSUL-DIRECT LIBER și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (exceptînd parantezele și în opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este egal cu întreaga narațiune; o propoziție care nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În DIALOGUL FRAGMENTAR, ca și în DISCURSUL-DIRECT LIBER și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (exceptînd parantezele și în opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este egal cu întreaga narațiune; o propoziție care nu-i afectată de JUNCTURA TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în DISCURSUL-DIRECT LIBER și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (exceptînd parantezele și în opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este egal cu întreaga narațiune; o propoziție care nu-i afectată de JUNCTURA TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este egal cu întreaga narațiune; o propoziție care nu-i afectată de JUNCTURA TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi se gîndi la Maria", "Păsările cîntau fără contenire" e o propoziție independentă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o propoziție care nu-i afectată de JUNCTURA TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi se gîndi la Maria", "Păsările cîntau fără contenire" e o propoziție independentă. Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. propoziție narativă [narrative clause]. O propoziție a cărei dislocare la JUNCTURA TEMPORALĂ duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței narative originale. În "Ion a ieșit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi se gîndi la Maria", "Păsările cîntau fără contenire" e o propoziție independentă. Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. propoziție narativă [narrative clause]. O propoziție a cărei dislocare la JUNCTURA TEMPORALĂ duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței narative originale. În "Ion a ieșit să-i salute pe cei doi. Bărbatul s-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]