2,370 matches
-
Adevărul era că îi era frică să locuiască întro casă străină fără un bărbat iar la nevoie să o apere cineva de huligani. Se împrietenise cu Nicky. Străzile erau mai întotdeauna pline cu tot felul de delincvenți, prost crescuți, cu prostituate care culegeau informații de la tot felul de persoane, apoi atacau locuințele în care nu existau bărbați. Diavolii din ei nu se puteau îmblânzi așa ușor. După ce fusese achitată nota de plată, la ieșirea din restaurant toți trei se urcaseră într-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se petrece însă după 89, așa că visurile semiteroriste, semiinocente ale unui Lalalilu sunt înlocuite de visele erotice ale unui puști de cartier. Obiectul pasiunii sale se dovedește a fi Marilena din titlu (excelenta Mădălina Ghițescu), care practică nonșalantă profesiunea de prostituată. Nemescu a scris și acest scenariu împreună cu mai vechiul său partener Tudor Voican, cu care a colaborat la Mecano, Mihai și Cristina, Poveste de la scara C și cu care pregătește un debut în lungmetraj intitulat California Dreaming. De fapt, mediumetrajul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lucruri valabile ; dar, per total, trece pe lângă țintă. Mama RomâNica în 1962, Pier Paolo Pasolini realiza Mamma Roma, unul dintre cele mai copleșitoare portrete ale unei femei, cu Anna Magnani în rolul titular ; în această dramă, Magnani joacă rolul unei prostituate aproape de pensie, care încearcă să devină mamă onorabilă de dragul fiului ei adolescent. în 2005, Mircea Daneliuc iese pe ecrane cu Sistemul nervos, cu siguranță cel mai clocotitor portret al unei femei din cinematograful românesc ; femeia este Nica, jucată genial de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sinagogi, pe bănci... și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din Talmud <endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreicelor sărace. „Prostituția e feminismul claselor de jos” - spunea Mihai Ralea În 1926 <endnote id="(226, p. 178)"/>. În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, În marile orașe din spațiul german, mai ales În Viena, erau destul de multe prostituate evreice, venite În special din Bucovina și Galiția (regiuni cunoscute pentru numărul mare de evrei săraci, așa-numiții Ostjuden). Acest „trafic cu femei” - organizat, se pare, de proxeneți la rândul lor evrei - a declanșat o Întreagă campanie politică și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la rândul lor evrei - a declanșat o Întreagă campanie politică și de presă. În 1892, de pildă, paisprezece deputați creștin-sociali antisemiți din Reichsrat-ul austriac au depus o moțiune prin care cereau aplicarea unor măsuri energice Împotriva proxeneților evrei și a prostituatelor evreice. În 1894, la Lemberg (Lvov), s-a intentat un proces unui grup de evrei acuzați de „comerț cu carne vie”. În 1904, Bertha Pappenheim - activistă socială și lideră a mișcării feministe evreiești - a fondat, la Frankfurt pe Main, Juedischer
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În 1903, omul politic și scriitorul Radu Rosetti Încerca să-și convingă cititorii că „prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria În reportajele sale interbelice despre „amorul tarifat” practicat de unele proxenete și prostituate evreice la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati, În lumea Mediteranei (1934), pe la Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreice la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati, În lumea Mediteranei (1934), pe la Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate evreice venite din România : „Peste tot am dat de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Centrală, aducând din estul continentului prostituate evreice care infectau sângele arienilor cu morbul sifilisului <endnote id="(278, p. 473 ; 267, p. 638)"/>. Datele statistice nu confirmă exagerările prezentate mai sus. În Bucureștiul anului 1914, de pildă, din totalul de 302 prostituate Înregistrate la poliție (alte câteva sute lucrau clandestin), doar 9 erau „israelite” - adică sub 3%, În condițiile În care evreii repre zentau cam 11% din populația activă <endnote id="(838, p. 145)"/>. A acuza, prin generalizare, pe evreice de prostituție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străinului În Principatele Române (secolele XVIII-XIX)”, În 393, pp. 158-177. 396. Sfântul mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Viața, minunile, legendele și obiceiurile, selecția textelor de Costion Nicolescu, Editura România creștină, București, 1999. 397. Walter Block, Pledoarii imposibile. În apărarea prostituatelor, a spărgătorilor de grevă, a cămătarilor, a patronilor și a altor stigmatizați [În original, Defending the Undefendable, 1991], Editura Nemira, București, 1998. 398. Tudor Arghezi, „Israel”, Adam, nr. 9, 15 octombrie 1930 ; apud 402, pp. 96-98. 399. Dumitru Hâncu, „Noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să faceți abonați, iar banii adunați Împreună cu listele de subscripțiune să le Înaintați Prefecturei”. Prins În atâtea și-atâtea afaceri criminale, urmăriri de spioni și de rezerviști și recruți, bașca precupeți necinstiți și, după cum se va vedea ceva mai târziu, prostituatele semiclandestine ce umpluseră stabilimentele de „specialitate” ale târgului, Alexandrescu nu s-a putut descurca decât foarte târziu, adică În a doua jumătate a lunii noiembrie când prefectul l-a anunțat cu adresa nr.10791/19 noiembrie 1877, că Îi va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la obiectivele și obligațiile prevăzute În convenție. Cenzurarea presei a fost rodul „gândirii” unor indivizi care s-ar fi vrut a fi la putere pe o mare perioadă de timp, ceva asemănător „Reichului milenar” al lui Hitler. e.l. Fără prostituate În presa socialistă, bocciilor! După cum se știe, una din primele griji ale puterii comuniste bine Înșurubate după alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe bani, inimosul partid trimițând În producția Pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ifjumunkas” și care a fost dat la gunoi tocmai din pricina damelor de largă consumațiune: „O scurtă notă inspirată dintr-un comentariu consacrat alegerilor din SUA apărut În <<Morning Star>> remarca cu ironie că la Convenția republicană de la Miami Beach, prostituatele au obținut serioase cîștiguri bănești; ele au contribuit la succesul Convenției fiindcă <<...politicianul cu un moral bun argumentează mai eficient>> (...) <<...ăștia sînt mai bătrîni ca democrații și au bani mai mulți, În plus În fiecare seară Încheie ședințele la 11
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bună de plajă al lui Bogdan Mustață, Lecția de box al lui Alexandru Mavrodineanu și Valuri al lui Adrian Sitaru. în O zi bună..., trei copii cu fețe fioroase răpesc doi adulți cu aer de amărășteni un șofer și o prostituată , îi duc pe malul mării și îi chinuie. Asta-i tot ce vedem în cele zece minute de film. La un moment dat, copiii o tîrăsc pe femeie în valuri ca să se joace cu ea. Atunci cînd șoferul încearcă să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o Marinca perfect dispusă să pară antipatică) și de neastîmpărul lui Boogie (delicat transmis de Bucur). Toate tensiunile explodează în cearta aceea, în urma căreia Boogie pleacă de acasă, își regăsește amicii într-o discotecă și pleacă de-acolo cu o prostituată. în esență, suspansul părții a doua e foarte clasicul o-va-face-n-o-va-face. și aici, Muntean lucrează cu o imensă finețe. Dacă prostituata ar fi prea uzată, dacă Penescu și Iordache ar fi prea grobieni sau prea decăzuți, dacă atmosfera ar deveni prea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cearta aceea, în urma căreia Boogie pleacă de acasă, își regăsește amicii într-o discotecă și pleacă de-acolo cu o prostituată. în esență, suspansul părții a doua e foarte clasicul o-va-face-n-o-va-face. și aici, Muntean lucrează cu o imensă finețe. Dacă prostituata ar fi prea uzată, dacă Penescu și Iordache ar fi prea grobieni sau prea decăzuți, dacă atmosfera ar deveni prea urîtă, dacă tristețea întregii escapade ne-ar fi în vreun fel băgată pe gît, semnificațiile ei s-ar restrînge la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prea urîtă, dacă tristețea întregii escapade ne-ar fi în vreun fel băgată pe gît, semnificațiile ei s-ar restrînge la dimensiunile unui strigăt de autocompătimire masculină sau poate ale unui rechizitoriu feminist împotriva primitivismului și a distructivității bărbaților. Dar prostituata (jucată superb de Roxana Iancu) e drăguță și vioaie, băieții nu sînt mai nasoi decît alți băieți, semnele de înrăire și de uzură sînt discrete și tristețea, atunci cînd vine, vine ca un postgust de asta-i tot ? care pare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
soției sale ce s-a întîmplat ; îi spune că a plecat să muncească în Germania și că de acolo continuă să facă aranjamente pentru iminenta lor emigrare. De fapt, doarme prin parcuri bucureștene, apoi prin spitale, apoi în garsoniera unei prostituate din Chișinău (Aliona Munteanu), care devine singura lui prietenă. Muncește pe unde apucă și stă la pîndă în fața caselor de schimb valutar, sperînd să-l găsească pe șmenarul care l-a nenorocit. într-un tîrziu îl găsește, îl urmărește pînă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
capacitatea formidabilă a acestor personaje de a ne convinge de realitatea lor. Nu aflăm prea mult din istoriile celor doi protagoniști din ...Lăzărescu, dar nu ne îndoim nici o clipă că le-au trăit sînt grei de ele. Nici muncitorul, nici prostituata din Schimb valutar nu au realismul ăsta adînc. Nu sînt nici atît de falși încît să-l scoată pe spectator din convenție, dar realismul lor nu e nici o clipă altfel decît convențional : nu ține de vreo înțelegere reală a umanului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să-l scoată pe spectator din convenție, dar realismul lor nu e nici o clipă altfel decît convențional : nu ține de vreo înțelegere reală a umanului, ci de aplicarea corectă a unor convenții realiste adică de buna gestionare a unor clișee. Prostituata care vorbește cu accent și care, nefiind doar prostituată, ci și studentă la Drept, îl consiliază pe Emil ca o avocată e convențional comică și convențional înduioșătoare. Convențional e și felul în care ea și Emil se apropie unul de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
că cei doi Mihai și Mihaela au probleme mari : Mihaela e măritată, ea și Mihai nu au încredere unul în celălalt nu pot deschide nici un subiect fără să se ia la ceartă. Pe drum, ei dau cu mașina peste o prostituată (Maria Dinulescu). Simțindu-se pe de-o parte ușurați pentru că nu s-a întîmplat nimic grav și pe de altă parte vinovați pentru că, inițial, hotărîseră s-o abandoneze în pădure, o iau cu ei. Ea e vioaie, băgăcioasă, posibil sonată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]