3,998 matches
-
, Nicolae (7.VI.1911, Hârșova - 20.VI.1967, București), prozator, critic literar și publicist. Este fiul Mariei (n. Gheorghiu) și al lui Dumitru Papatanasiu, funcționar la Banca Viticolă din București. Face școala primară la Hârșova (1918-1922), gimnaziul la Hârșova și Brăila, apoi Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, luându-și bacalaureatul în 1931. Urmează
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
, Alexandru (9.X.1827, Bezded, j. Sălaj - 23.X.1877, Sibiu), filolog și publicist. Este fiul Anei (n. Hodoș) și al preotului Ioan Bucur Pop, al cărui nume l-a preluat latinizat. Învață la Târgu Mureș, la Blaj, unde va deveni discipolul profesorului Simion Bărnuțiu, și la Cluj. Aici redactează, împreună cu alți colegi, un
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
prudent afirmate și oferă numeroase oaze de plăcere intelectuală, lipsa de pedanterie și rafinamentul „arheologului” literar creând o dimensiune discret-literară, binevenită pentru demersul critic propriu-zis. O bogată activitate de traducător însoțește la P. pe aceea de cercetător literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă), Iași, 1989; Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (în colaborare cu Constantin Mălinaș), Oradea, 1989; Frânturi de cultură bucovineană, Iași, 1997; Marginalii junimiste, Iași, 2003
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
de Cultură și Artă al regiunii Suceava (1964, 1967). Mai funcționează ca redactor-șef al ziarului „Zori noi” (1965-1968), șef de secție la „Scânteia” (1968-1973), lector la Casa de Film nr. 4 din București (1973-1980). Din 1980 se angajează ca publicist comentator la „Contemporanul”, apoi la „România literară”. Debutează cu poezii în „Tribuna (1956), colaborând ulterior și la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”ș.a. Prima lui carte este Arbori de rezonanță, apărută în 1963 și urmată de alte
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
1980, își reia activitatea în 1992, la Facultatea de Litere și Istorie, apoi și la Facultatea de Geografie-Turism din Sibiu. Din 1977 este președinte al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu. Încă din studenție P. își începe activitatea de publicist la „Gând românesc”, întâi cu recenzii și cronici pe tema artei și civilizației populare românești, iar mai târziu cu studii precum Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani. Tot în perioada 1938-1940 e prezent cu o serie de
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981-1985), lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial din Lipova (1985-1990). Revine la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
JEBELEANU, Eugen (24.IV.1911, Câmpina - 21.VIII.1991, București), poet, publicist și traducător. Este fiul Aureliei (n. Bulgar) și al lui Valeriu Jebeleanu, funcționar. Își petrece copilăria la Câmpina și Brașov. Începe școala primară în orașul natal, dar din trimestrul al doilea al clasei întâi se mută la Brașov, la bunica
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Brașov. Începe școala primară în orașul natal, dar din trimestrul al doilea al clasei întâi se mută la Brașov, la bunica dinspre tată, unde continuă școala și unde urmează, din 1922, Liceul „Andrei Șaguna” (aici îl are printre profesori pe publicistul comunist Ilie Cristea). Apoi se stabilește la București, unde urmează cursurile Facultății de Drept (fără să practice vreodată avocatura). Încă elev, scoate la Brașov revista „Pe drumuri noi” (1929) și colaborează, tot de pe acum, la diferite ziare și reviste, îndeosebi
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
, Harald (3.X.1906, Sebeș-Alba - 16.IV.1981, Freiburg im Breisgau, Germania), traducător și publicist. După examenul de maturitate, susținut în 1924 la Sibiu, K. a studiat germanistica, istoria și istoria artelor la universitățile din Leipzig și Heidelberg, atras în aceste centre culturale mai ales de filologii Friedrich Gundolf și Herman August Korff, precum și de
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
LAMURA, publicație literar-culturală apărută la Craiova începând din noiembrie 2001, fără periodicitate regulată. Fiecare apariție cuprinde două, trei sau patru numere cumulate, oscilând între patruzeci și cincizeci de pagini. Director fondator e poetul și publicistul Dan Lupescu, căruia îi dau concursul Ovidiu Ghidirmic (director), Marian Barbu (redactor-șef), Ion Pătroiu și Romulus Turbatu (editor coordonator). Șefi de departamente redacționale sunt Patrel Berceanu (literatură-artă), George Obrocea (educație permanentă), Cornel Rusu (comunități românești), Marcel Birindei (patrimoniul cultural
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
în cadrul bibliotecii ARLUS și al bibliotecii Institutului pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea; temporar, colaborează și la emisiunea în limba germană a Radiodifuziunii Române. În 1958 s-a decis să renunțe la statutul de angajat, întreținându-se din munca de scriitor, publicist și traducător. Pentru volumul Flaschenpost (1970) obține Premiul Uniunii Scriitorilor. În ultimul deceniu de viață se stabilește la Düsseldorf, în Germania. În 1989 i s-a decernat Premiul „Andreas Gryphius” pentru volumul liric Schattenschift (1988), cu o postfață de Peter
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
, Alexandru (27.I.1942, Vertujeni, j. Soroca), prozator și publicist. Urmează cursurile Facultății de Matematică-Mecanică la Craiova și București, absolvind în 1966. Este profesor de matematică la Beloț, județul Dolj, apoi la Liceul „Oman Abdelaziz” din Ougda, Maroc, din nou în țară - la Liceul Industrial de Chimie din Craiova (până în
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
, Dumitru (20.IX.1924, Țagu, j. Bistrița-Năsăud - 15.XI.1998, Cluj-Napoca), prozator și publicist. Este fiul Susanei (n. Sărmășan) și al lui Petru Mircea, țărani. Urmează școala primară în satul natal, apoi Școala Normală de Învățători, luându-și diploma în 1945. Își completează studiile liceale și obține diploma de bacalaureat la Liceul „Inocențiu Micu
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
MISSIR, Petru Th. (8.X.1856, Roman - 10.VI.1929, București), critic literar și publicist. Fiu al unor negustori de origine armeană, M. a urmat cursurile Liceului Național din Iași, pe care l-a terminat în 1873. În toamna anului următor se înscrie la Facultatea de Drept din Viena și devine membru, apoi secretar al
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
, Alexandru (10.VII.1903, București - 20.I.1973, București), prozator și publicist. Este fiul (înregistrat oficial cu prenumele Alexandru Constantin, dar numit de familie și de cunoscuți Codin) al Elenei (n. Budișteanu) și al lui Victor Mironescu, ofițer. Licențiat al Facultății de Științe și al celei de Filosofofie din București (1926), obține
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
roșu”, până la 1 august 1990 cu titlul „Moldova socialistă”, iar ulterior, „Moldova suverană”. Între 1935 și 1938 cotidianul s-a tipărit cu grafie latină. Între septembrie 1941 și februarie 1944 redacția s-a refugiat la Moscova, articolele fiind semnate de publiciștii și scriitorii Bogdan Istru, Emilian Bucov, Petrea Cruceniuc, Ion Canna, Petrea Darienco, Iacob Cutcovețchi, David Vetrov. În martie - august 1944 redacția a avut sediul la Soroca, iar din septembrie 1944 a revenit la Chișinău. Pe parcursul întregii perioade de apariție M.
MOLDOVA SUVERANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288218_a_289547]
-
, Adrian (5.IX.1921, Iași - 16.III.2005, Cluj-Napoca), istoric literar, teoretician literar, comparatist, eseist și publicist. Este fiul Ecaterinei (n. Zadig) și al lui Nicolae Marino, inginer. Urmează la Iași Liceul Militar (1933-1937), Liceul Internat (1938), apoi Seminarul Pedagogic (1939-1941) și Facultatea de Litere (1941-1943). Se transferă la București (1943-1945), unde după absolvire va fi asistent
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
vor fi îndreptate împotriva poeziei lui Al. Macedonski), relațiile necamaraderești existente între aleșii muzelor, spiritul de coterie, lipsa de responsabilitate a criticii ș.a. Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și chiar „Literatorul” devine un mijloc de provocare a ilarității. M. r
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
1935 și 1938 lucrează ca secretar de redacție și reporter la cotidianul „Gazeta”, iar între 1946 și 1949 devine reporter și secretar general de redacție la „Națiunea” și reporter la „Victoria”. Între 1938 și 1941 este președintele Asociației Tinerilor Scriitori, Publiciști și Artiști Evrei din România. Din 1947 până în 1949 figurează în redacția revistei „Licurici” și este redactor-șef la „Jurnalul copiilor”, până în 1951 e angajat la „Viața Capitalei”, de unde este concediat ca „necorespunzător politic”, iar între 1956 și 1969 lucrează
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
publicație de „literatură și modă” apărută la București între 1930 și iulie 1931 (patru numere). Director: J. Călin. Colaborează Ionel Țăranu și H. Blazian, care prin rubricile „Pagina umorului” și „Plastica feminină” încearcă o diversificare a preocupărilor. Sunt atrași și publiciști cunoscuți - D.I. Suchianu este unul dintre ei - care scriu articole sau eseuri cu tematică adecvată. Proza este reprezentată de texte aparținând lui Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Otiliei Cazimir și lui Demostene Botez. Se tipăresc și traduceri în
MONICA REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288237_a_289566]
-
, Ioan T. (13.IV.1956, Șeitin, j. Arad), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Sava) și al lui Teodor Morar, zidar. După absolvirea Liceului Industrial de Chimie din Arad (1975), urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din Timișoara, absolvind în 1981. Profesor de limba și literatura română la Lugoj (1981-1986
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
MOROIANU, George (21.VII.1870, Săcele - 6.II.1945, Brașov), prozator și publicist. Născut într-o familie de mocani înstăriți, ce a dat și câțiva preoți cărturari, M. urmează Liceul Greco-Ortodox din Brașov, după care studiază economia și științele politice la Anvers (1889-1892) și la Paris (1892-1895), doctoratul luându-l la Tübingen (1897
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har, având în centru câteva figuri politice de rang înalt (lordul Palmerston ș.a.) ori istorici și publiciști străini - Scotus Viator (Setton Watson), Wickham Steed - atașați cauzei românilor. SCRIERI: Legăturile noastre cu Anglia, Cluj, 1923; Les Luttes des Roumains transylvains pour la liberté et l’opinion européenne. Épisodes et souvenirs, pref. Wickham Steed, Paris, 1933; Chipuri din Săcele
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
se delimita însă de publicația literară, anunțând că între cele două redacții, deci și între cele două periodice, nu există nici o legătură. M.ș. și l. a fost, de fapt, redactată și subvenționată de studentul medicinist C. Popescu-Azuga, activist socialist, publicist și traducător. Articolul-program enunță ideea că muncitorii au nevoie de o publicistică științifică și culturală scrisă pe înțelesul lor. Din literatură se va publica „tot ce e de valoare”, adică foarte multe traduceri din scriitori clasici (Teofrast, Esop, Plaut, Iuvenal
MUNCA STIINŢIFICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale sistemelor de distribuție, scăderea tirajelor după recăderea populației în apatie și intrarea ei ireversibilă în era video, endemica presiune exercitată de politicieni și finanțatori „discreți” cu neostoită voință de putere etc. -, publiciștii și publicațiile de prestigiu și calitate, dându-ne uneori speranțe în capacitatea „celei de-a patra puteri” de a contribui la nașterea unui nou spirit public prin cristalizarea unui discurs mediatic nou, audibil prin larma generală a unei societăți locvace
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]