15,281 matches
-
formă de recuperare, o reintegrare a spiritului într-o retorică totalizatoare, unde simbolistica oaselor are sensul duhului și vieții: "Iată, voi face să intre în voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
temelie Din nopțile albe, tiparul Pe care singur îl știe Poate că n-are de sus alte daruri Și sapă de-o viață-n cuvinte Mânat de himere, coșmaruri Și-și vede de treabă-nainte Își face mortarul, liantul Și punțile lui se-ncovoaie El știe ce-nseamnă neantul Și-un gol de cuvinte pe-o foaie Își rupe din sine vertebre Ca Ana zidindu-se straniu Strateg ne-ntrecut în algebre El scoate din pleavă, uraniu Zâmbește când lumea-l reneagă Și
CASTELUL de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351138_a_352467]
-
pe cer preasfântă cruce, Iar șoaptele iertării se despletesc din El În vinerea ce Răstignirea Lui ne-aduce. Coroana grea de spini, mușcă din a Sa frunte Și-ntregul trup îi sângerează-n chinuri grele, Se cutremură zarea, tunete fac punte, Ploaia își varsă cofele, păcatele să spele. Călăii tulburați cu toți îngenunchează Și îl recunosc drept Rege pe Iisus, Regretele deșarte în inimi li se-așază Căci au sfidat iubirea trimisă de Sus! Îngerii morții doliul întinde în inimi, Pe
VINEREA MARE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351168_a_352497]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > A FĂCUT TOT POSIBILUL Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului A făcut tot posibilul A făcut tot posibilul și imposibilul Ca punțile să fie rupte, Ascunde, măi, explozibilul, Figurile sunt cunoscute, Pronia a vrut așa? Amenințarea era de mucava? Hai să scoatem castane, Barosane. Cu tine eu nu voi scoate proză, Poate o poză pentru Interpol, Ceas de noapte și de-alcool
A FĂCUT TOT POSIBILUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351182_a_352511]
-
la literatura pentru copii. Această literatură în care copilul apare ca personaj principal al unei opere literare și care zugrăvește aspecte ale copilăriei este de dată mult mai recentă și alcătuiește un sector aparte al literaturii.( vezi Viața ca o punte, de Titina Nica Țene, ed. DACIAxxi, 2011). Acest aspect l-a ilustrat S.Iosifescu în Oameni și cărți, București, E.S.1946, p.207-233. Literatura pentru copii cuprinde și opere literare în care personajele sunt oameni maturi sau ființe fantastice, ba
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351186_a_352515]
-
Medeleni- ne-a lăsat o frescă artistică reușită a copilăriei. Tema copilului este abordată și de Marin Preda care prezintă copilăria lui Nicolae Moromete, așa cum Titina Nica Țene oglindește propria sa copilărie într-o carte de excepție Viața ca o punte. Zaharia Stancu în Desculți prezintă viața satului prin ochii lui Darie. Dumitru Corbea, în Singura cale, zugrăvește și el aspecte ale unei copilării umbrite de mizerie. În zilele noastre, Titina Nica Țene, o poetă talentată, pune în versuri cizelate până la
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351186_a_352515]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PUNTEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de-o poezie bună, La care se ajunge greu, Iar oboseala, ca arvună, Nu este,-n sine,-un minereu; Invidiez pe cei
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351224_a_352553]
-
alege Cu cea mai grea dintre rigori; Căci sunt, există. Nu se poate Să fi murit toți cititorii De poezie. Cum socoate Nu'ș care critic, apriori. Și pentru ei îmi plec eu fruntea Izvorului de armonie, Și poezia este puntea Ce mi-a lipsit ades și mie. Referință Bibliografică: Puntea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351224_a_352553]
-
Nu se poate Să fi murit toți cititorii De poezie. Cum socoate Nu'ș care critic, apriori. Și pentru ei îmi plec eu fruntea Izvorului de armonie, Și poezia este puntea Ce mi-a lipsit ades și mie. Referință Bibliografică: Puntea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351224_a_352553]
-
CA PIATRA PREȚIOASĂ Povața ta de aur, ca piatra prețioasă Îmi luminează drumul urmat odinioară Cu vorbele pornite din inima duioasă Eu din povața-ți sfântă făcut-am o comoară. Din sfatul tău, cuvântul azi prinde rădăcină E curcubeu și punte-ntre ceață și senin Din slove îmi cresc aripi zburând către lumină Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin. LA POARTA BUNICILOR Gândurile-mi bat și visurile bat La meleagul cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
mintea fiecăruia, apărând astfel tot felul de scenarii proprii de îmbogățire, dublate de dorința eliminării celorlalți de la împărțeală. Arca este un fel de Cutie a Pandorei pentru pestrițul echipaj ce dorește s-o confiște, nava neavând intenția să-și cedeze punțile fără lupta pentru care fusese programată împotriva invadatorilor. Fracționați în două „bisericuțe”, clienții lui Tuf intră în Arcă deja pregătiți să se elimine reciproc. Prima victimă este motanul Ciupercă, apoi Anittas, ambii expuși forțat la atmosfera contaminată a imensei nave
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
jos, el coboară scara pe negativ. Această coborâre este bântuită de viziuni halucinante, infernale”. Bacovia este văzut și din perspectivă macrospațială, mai simplu spus chiar de autoare, dinspe zona geografică Aici pista de lucru a autoarei se transformă într-o punte care face trecerea de la o psihanaliză foarte personalizată la fenomenologie: „Toată această Moldovă istorică a Evului mediu este subconștientul profund al lui Bacovia.( ... ) Dar, surclasată, depășită de principatul valah, Moldova este o lume care dispare. Încă superioară prin arta sa
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Papu ); 4. „ ... este tot ce s-a gândit mai profund despre Bacovia în deceniul al cincilea fără continuatori pe măsură”; „meritul capital al autoarei e că arcuiește peste timp preexistențialismul creației kirkegaardiene cu acela al modernilor, Bacovia devenind o excepțională punte de trecere” ( Theodor Codreanu ) etc. Frapată de originalitatea ideilor și stilul cuceritor al Svetlanei Paleologu Matta, Lucia Olaru Nenati pune accent și pe viziunea „tinerei doctorese” : 1. „Bacovia nu se încadrează, ca în exegeza internă românească, doar între elementele naționale
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Mureș a avut loc Sărbătoarea Culturii Române Vineri, 21 iunie 2013, o delegație a Ligii Scriitorilor din România s-a deplasat din Cluj-Napoca la Târgu Mureș, răspunzând invitației de a participa la Ediția a II-a a Colocviilor „Cuvântul liber“ - „Punți de lumină“. Delegația clujeană a fost formată din scriitorul Al. Florin Țene, președintele LSR, poeții Titina Nica Țene și Ioan Cărășel, cărora li s-a alăturat prozatoarea Voichița Pălăcean-Vereș. Călătoria a început la ora 8.30, alegând ruta Cluj-Napoca - Turda
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
Cristescu cuplului Al. Florin Țene și Titina Nica Țene, care și-au dăruit talentul, energia și puterea de muncă literaturii române și care și-au sărbătorit de curând nunta de aur. Galeria de artă a cotidianului „Cuvântul liber“, în cadrul proiectului „Punți de lumină“, a găzduit, în acest răstimp, Expoziția de icoane neobizantine a artistului plastic Călin Bogătean. Sărbătoarea Culturii Române la Târgu Mureș s-a încheiat cu un somptuos dineu, ale cărui ecouri s-au stins la mule ceasuri după miezul
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
morală și spirituală, că e un om cu suflet cald și deschis, un om pe care fiecare din noi am vrea să-l avem în viața noastră. E o plăcere să desprinzi dintre rânduri arta cu care știe să creeze punți spre sufletele oamenilor. Și-a ascultat salariații sau partenerii nu numai cu mintea, ci și cu ochii și cu inima, a stat lângă ei punând umărul cu prietenie Având darul iubirii de semeni, simți prezența plină de căldură a unui
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
univers? “( Un vis trecător). Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Poezia din acest volum este o vibrație a sufletului încorsetat într-un scenariu original, explodând în viziuni convulsive, ce dă la o parte mantia gogoliană ce descoperă starea de criză a poetei:” Serile își poartă luceferii pe umerii goi
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
a sufletului încorsetat într-un scenariu original, explodând în viziuni convulsive, ce dă la o parte mantia gogoliană ce descoperă starea de criză a poetei:” Serile își poartă luceferii pe umerii goi,/timpul e însetat:bea sângele mieilor calzi. “(O punte invizibilă) . Confesiunea e în acelaș pas cu trăirea, iar poemul are o dinamică melancolică prin discursul liric ce se încarcă, până la inflație, de imagini originale și explozivie. Poemele sale , după lungi acumulări de detalii, izbucnesc în viziuni metafizice cu rădăcinile
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
ar fi: Premiul I pentru poezie la Concursul de Creație Literară “Visul” - Ediția a VII-a; Premiul special al revistei “Boema” pentru cel mai bun colaborator din străinătate în cadrul Festivalului Național de Literatură “Prietenia cuvintelor” din Galați. Construind o adevărată punte de legătură între poeții celor două țări, Luca Cipolla este încă la începutul drumului său în literatura clasică europeană. Cu un simț perfect al relației umane, el exemplifică perfrect intelectualul născut și nu făcut al tinerei generații europene, reușeșete să
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
fi găsită în extazieri, ci în umilință, asceză și dragoste. Prin aceasta se evidențiază rolul unui monah care a plecat din societate nu pentru a se îndepărta el însuși de ea, ci pentru a construi, prin virtute și har, o punte de legătură între umanitate și Dumnezeu. Nu caută experiențe sau viziuni ale luminii, nici nu face din asceză sau rugăciune un scop în sine, ci întâi de toate ceea ce caută și ne propune el este viața pentru și în Dumnezeu
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ele vibrează în noi prin rezonanța sunetului, infinitul de senzații atrăgând vibrații asemănătoare. Ne apropie de persoane, locuri, întâmplări, conjuncturi compatibile cu tiparul și matricea din care am fost plămădiți. Spiritul! Vârful piramidei ființei umane, frontiera dintre om și Dumnezeu.. puntea de legătură a revelației cu Divinul, dincolo de înțelegerea materiei. Iluminarea minții, a sufletului, sunt necesare pentru a fi în armonie cu Creatorul. Temelia de la baza umanitații este Iubirea. Ea este diamantul ce strălucește în mijlocul frământărilor, al tumultului din vibrația atomului
VIBRAŢIE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356304_a_357633]
-
critic literar Dumitru Panaitescu Perpessicius, tot brăilean , l-a conturat cu mari formulări lapidare, limpezi „ cum întreaga sa poezie este scrisă sub jurământul credinței și al dragostei. Credință față de frumos, față de marea jubilație a limbii române. Cartea se numește „La punțile dorului .” Toate acestea, spususe și scrise de către D.P.Perpessicius, au apărut în „Lecturi intermitente”, scoasă la Ed. Dacia, în anul 1971. O altă cercetare amănunțită despre poezia lui Valeriu Gorunescu, acordă și Constantin C. Giurescu, când face referire în cărțile
CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356343_a_357672]
-
ce să fi atent mai întîi: la imaginea plastică generatoare de plăceri bărbaților sau la replicile care își mai așteaptă încă autorul să le eternizeze în operă! Cît despre cursurile de vară ale centrului cultural, ele se vor ține pe punte și pe dealuri, la umbră și la soare, în apa cea răcoroasă cît și în desișurile molcome ale pădurii. Fișe analitice, texte grilă, sinteze și diplome la sfîrșitul cursurilor, inscripționate pe o coajă de copac. Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
Ocrotind aripi mici, necoapte, De-o lume plină de coșmar. Un bob din podul palmei mele Ce s-a prelins de pe obraz Visează printre rămurele Să-înmugurească în necaz. Sudoarea îmi sărută fruntea Și pasu-mi se încetinește Când caut către toamnă, puntea, Chiciura mă încărunțește. Mă-ntorc în cuibul meu de-o viață Cu graba unui titirez Să-mi iau o clipă de vacanță Și stresul să îl demolez. M-așez la o cafea fierbinte Cu gustul binefăcător, Tu stai comod în
EVADARE DIN VIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356381_a_357710]
-
Dumnezeu, să ne mai dea o șansă. L-am implorat să nu ne lase pradă disperării ... sa ne trimită un semn că ne susține. Noi suntem ucenicii îngerilor. Încet, haosul s-a liniștit, cerul s-a înseninat. A apărut curcubeul, puntea de legătură între noi și natură. Un porumbel alb s-a așezat pe umărul meu ... este sufletul tău curat! Semnul trimis pentru a ne obloji rănile sufletului. El ștearge lacrimile, ostoiește durerea, purifică cugetul si simțurile. Mi-am lipit obrazul
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]