3,125 matches
-
s-a repezit la el, i-a agățat crucea pe umăr și, până să se dezmeticească împăratul, i-a pus stindardul în mână, semn că îl delega să conducă cruciada. Astfel, cuviosul Conrad se făcea cruciat fără a-și lua răgazul de a se sfătui cu papa, care, probabil nu l-ar fi încurajat să plece, deoarece el voia să-l știe pe împărat aproape pentru a-l putea folosi împotriva răzvrătitului Arnaldo da Brescia și a normanzilor din Sicilia, mereu
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
rasputița") au împiedicat organizarea oricărui atac amplu în lunile aprilie și mai. Cu excepția bombardamentelor de artilerie și a bombardamentelor și recunoașterii aeriene, orice altă activitate a încetat. În luna mai însă, pământul a început să se zvânte. Govorov a avut răgazul necesar să-și întărească forțele, în special flancul sudic, în vederea unui atac împotriva orașului Dolgaia Niva, apărat de voluntarii danezi din regimentul "Danmark" al diviziei "Nordland". Pe 7 iunie, sute de tunuri sovietice au atacat frontul de 11 km de la
Bătălia pentru capul de pod de la Narva () [Corola-website/Science/312032_a_313361]
-
sta prea mult pe gânduri, am încercat marea cu degetul, cerându-i permisiunea de a înregistra pe bandă cuvintele sale. Răspunsul a fost afirmativ. Dar repeziciunea cu care s-au succedat evenimentele - recunosc, în favoarea mea -, nu mi-a mai dat răgazul necesar consultării proiectului de dialog schițat cu o seară înainte, așa, pentru orice eventualitate... Mă temeam să nu spulber, pe de o parte, starea de grație ivită în mod neașteptat, pe de altă parte, nu voiam să abuzez de timpul
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
o pânză de Andreescu, de care știam sigur că e autentică și pe care urma s-o studiez, am lipsit o oră de la domiciliu lăsându-l pe }uculescu singur cu cele o sută de fotografii. Nestingherit, pictorul a avut tot răgazul să-și facă o idee despre teancul de falsuri, mărturisindu-mi asentimentul său că nouăzeci dintre ele, reproduse în fotografiile cercetate, nu-i puteau fi atribuite lui Andreescu. Discuția începe sub cele mai bune auspicii - i-am spus eu, vădit
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
încântat migala și inspirația și izbutita formă finală a volumului, o uriașă izbândă lingvistică și artistică vădind virtuți contradictorii parcă: ținând să impună stilul dificil, niciodată întâlnit până atunci al originalului, și urmărindu-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința și forța unui vultur fără frică sau inhibiții, în țara visată a minunățiilor cuvântului trăznit, imaginativ, chiar aiurit, fantasmagoric, dar fără cusur, înmiit
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
pentru o sticluță care intră în costul biletului, dintr-o vreme cînd relația cu clientul, și bucuria de-a munci pentru el, pentru frumusețea vieții lui, nu erau, încă, vorbe-n vînt. Aceeași frumusețe, subiectivă, ca și gusturile, își trăiește răgazul la Muzeul Ciocolatei. Un muzeu de istorie, întîmpinîndu-te cu planșe mari din viața triburilor peste care-a dat, fără ca ei, oamenii Ecuatorului, s-o știe, norocul de-a descoperi o licoare căreia o să i se închine, rînd pe rînd, epocă
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
de găsit. Postmodernismul american se demodase mai repede decât modelul lui francez. O biografie amplă, arhidocu-mentată și cât se poate de pătrunzătoare, așa cum se scriu despre marii creatori numai în America, unde li se oferă autorilor destui bani și suficient răgaz pentru a-și consacra câțiva ani pregătirii și realizării unui asemenea proiect, spune, pentru prima dată, povestea vieții, a formării și a afirmării lui, îi descrie și explică opera și meandrele popularității ei. Se numește Hiding Man (Cel care se
Colaj de perle și nestemate by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6115_a_7440]
-
descoperă sonoritățile poetice ale ruinelor. Pe meleagurile noastre este recunoscută predispoziția comună a scriitorilor V. Cârlova, I.H. Rădulescu și Grigore Alexandrescu pentru evocarea „Ruinelor Târgoviștei”. *** Mărturie a unor vremuri când a trăi viața însemna acțiune, cu prea puține clipe de răgaz, zidurile Cetății de Colț adăpostesc sufletul viu al unor întâmplări trecute de-acum în legendă. Se povestește că, demult, stăpâna cetății era Ileana Cândea, fată-fecioară, frumoasă ca o zână... Zilele îi erau, însă, zbucimate. Cete de tătari sau poate de
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
a declarat Raluca Țurcan. Reprezentanții PDL ar trebui să se gândească "dacă nu cumva președintele Băsescu a fost lăsat să ducă prea multe de unul singur", a mai menționat deputatul PDL. Țurcan a spus că PDL nu a avut niciodată răgazul sau știință de a explica lucrurile bune făcute și că anul 2012 ar trebui dedicat explicării schimbărilor promovate de partid. "Nu în ultimul rând, ar merita să ne gândim dacă nu cumva președintele Băsescu a fost lăsat să ducă prea
Raluca Turcan: Preşedintele a fost lăsat să ducă prea multe singur () [Corola-journal/Journalistic/46416_a_47741]
-
de reflecție privind modul cum PDL a dialogat cu societatea în acești ani grei. Sub imperiul priorităților momentului, multe cauzate de nevoia presantă de a economisi sau de a face rost de bani la buget, PDL nu a avut niciodată răgazul sau știință de a explica lucrurile bune făcute", a menționat Raluca Țurcan. Ea a arătat că, în paralel cu gestionarea efectelor crizei internaționale, în ultimii ani de guvernare PDL "a dus pe umeri" o serie de teme grele, cum ar
Raluca Turcan: Preşedintele a fost lăsat să ducă prea multe singur () [Corola-journal/Journalistic/46416_a_47741]
-
mai puțin spectaculoasă. Atunci, putînd fi și cavaleri, oarecum. De pildă, cînd li se acordase germanilor 48 de ore pentru retragere, lucru mai puțin știut. I-am văzut, pe un dîmb al șoselei spre Turda, pe nemți, retrăgîndu-se în acel răgaz cu motociclete, camioane. Îmi amintesc de șoferul unui camion german abia urcînd în pantă și care-mi făcuse semn de la volan. Oprise camionul. Aveam la mine o sticlă cu erzatz, cafeaua cazonă matinală. Neamțul crede că-i băutură. Îi întinsesem
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
involuntar mioritism. Deși atrăgător pentru mulți, acest tip de poezie riscă să respingă un lector care nu răspunde prompt imperativului de a-și face liniște în intelect înainte de a deschide volumul sau care nu își va fi luat, în prealabil, răgazul pedant de a-si netezi ținută, spre a onora întîlnirea cu Poezia (înțeleasă doar așa, cu majuscula). Ce ți-e scris/ Your Destiny, Dorin Popa, Institutul European, 182 pag., preț 15.600 lei
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
măsură și ritm în condițiile unui material infernal. Iată clasica tânguire a eroului aflat la ananghie în minunata formulare a timișoreanului: "Slută ești, vreme! Treci peste oameni și lor li se pare că nu-i atingi, dar abia când au răgaz să privească în urmă bagă de seamă cum prăbușești genuni între cei care au fost și cei care sunt. Și cum îi acoperi cu scârnă, și cum din sufletele lor faci haznale. Căci marile năzuințe rămân mereu neîmplinite, iar cei
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
Singura eventualitate la care colaboratorul nostru nu s-a gîndit a fost aceea că sînt și ultimele. Le publicăm postum. Nici după moartea sa, cum se vede, Z. Ornea nu ne lasă cu pagina a noua descoperită. Ne-a dat răgazul să pregătim altceva în locul articolului său săptămînal. O să pregătim, căci o pagină de revistă n-are cum rămîne albă. Dar pe Z. Ornea nu-l vom putea înlocui. A fost singurul istoric literar, dintre contemporani, pasionat de istoria ideilor (literare
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
golului” spiritual, fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în drumul spre nisip, sînt un prilej/ ogolioasei vieți, inel deschis prin solul lumii/ prin care fug răgazuri lacome” (Răgaz). Evident, „sufletul” (anima) dorește a evada din temnița carnală, a se înălța către siderele lui animus: „Iată în carne sufletul cum arde/ din cupa ei dorindu-se afară./ Și zilele se spulberă departe/ spre stele, cu o flacără
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în drumul spre nisip, sînt un prilej/ ogolioasei vieți, inel deschis prin solul lumii/ prin care fug răgazuri lacome” (Răgaz). Evident, „sufletul” (anima) dorește a evada din temnița carnală, a se înălța către siderele lui animus: „Iată în carne sufletul cum arde/ din cupa ei dorindu-se afară./ Și zilele se spulberă departe/ spre stele, cu o flacără amară.// De unde
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
arte?/ Rămîne doar cenușă dintr-o carte/ pe fluviu risipită, într-o vară.// Rămîne pas de anotimpuri lente,/ umblînd pe zările indiferente,/ și vis, și-un nume tulbure-n memorii.// Eu sufletul mi-l văd cu lungă pace/ cum din răgazul orei se desface/ cum se despart la dunga nopții zorii” (Plata luntrașului). Dar situația nu e deloc simplă în cîmpul unei structuri duale, care se exprimă la modul unei dialectici cosmice, prin succesive înaintări și retrageri față de materia ce alcătuiește
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
al formației Ioan Gyuri Păscu & The Blue Workers, membru în grupul Divertis. Nu e putin pentru un profesor de spaniolă. Absolvent al Facultății de Filologie, specializarea Română-Spaniolă din cadrul Universității din Cluj, profesorul de limbă spaniolă mai obișnuiește când prinde vreun răgaz să-i verifice pe translatorii telenovelelor care curg pe canalele tv românești... De multe ori mai pun și de la ei, să facă replicile mai interesante, ne explică despre ingeniozitatea traducătorilor de telenovele. Intrarea lui Ioan Gyuri Păscu în grupul Divertis
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
eu nu-s ce par./ alunecând, alunecând, de pe o altă epavă". (Din depărtări). Acest poem, ca și multe altele pe aceeași temă, dar scrise în formă dialogală, lămuresc și titlul cărții, Espresso dublu la Ierusalim. Conversație într-o clipă de răgaz - de realitate a vieții - cu sinele, după principiul rostit de Rimbaud, je est un autre, sau cu o ființă dragă dispărută; sau dialogul cu Dumnezeu. Hölderlin are o poezie în care spune că bea din două pahare. Paharul-poem al Biancăi
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
a se angaja pe scenă, în dialog cu scriitorul Ernest Wichner, directorul Literaturhaus din Berlin, și cu Thomas Böhm, colegul său din Köln care a și moderat seara literară sub genericul Nobelul și Oskar Pastior, Herta Müller și-a luat răgazul, în așa-numitul salonaș al dirijorului, din culisele sălii de spectacole, de a-mi acorda un interviu. Pornind de la constatarea că atît ultimul ei roman, cît și tot ceea ce a scris pînă acum, la care se adaugă, firește, Premiul Nobel
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
se întrebe ce va zice, sau ce ar zice, sau ce a zis lumea etc. La urma urmelor, în lumea largă se prăbușesc avioane, eșuează negocieri de pace, medici cu figuri inocente își ucid în masă pacienții. Cine mai are răgaz să se întrebe dacă o carte își merita sau nu laurii literari? Dar tocmai aici se află, cred eu, răspunsul. Lumea violentă și tulbure în care trăim determină, între altele, și apetitul de lectură. Întrebarea care mai merită pusă este
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie în sensul nobil și sentimental al cuvîntului, consideră Kundera, este legată de scurtimea relativă a vieții noastre, care ne oferă un prea zgîrcit răgaz pentru a ne putea atașa de o altă țară (sau țări) și de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman al lui Milan Kundera este, în pofida aparențelor, unul fundamental autobiografic. În jurnalul său Ușa interzisă, Gabriel Liiceanu descrie întîlnirea
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
istorie e și parcursul lui almanah, însemnînd, inițial, în arabă (manah), "locul unde se pun cămilele în genunchi". Pe urmă, prin metonimie, a ajuns să denumească povestea spusă la locul de popas al cămilelor și, apoi, pesemne, datorită regularității acestor răgazuri de povestire, o scriere care urmează un calendar. Distanța la care sare sămînța unei limbi care nu mai trăiește decît prin cîteva sunete aruncate în alta ne dă, cîteodată, tuturor cîți sîntem obișnuiți cu prima sau a doua "generație" etimologică
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
Ca și cum ar fi vorba de un eveniment care pe englezi nu i-ar privi... * De la Westminster, pe Whitehall, în linie dreaptă, până la Trafalgar Square cu leii de piatră, coloana lui Nelson și porumbeii grași, îmbuibați de grăunțele turiștilor, am tot răgazul să-mi aduc aminte cuvintele oratorului încheind aniversarea numărului de ani împliniți de la înființarea ONU-ului și pe care neglijasem să-i notez. Dar ele răsar acum de la sine în memoria mea ca o emanație a perspectivei largi și monumentale
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]